9,279 matches
-
serie de procese de versant accentuate (alunecări de teren asociate cu ravenări), cum apar pe valea Lohanului, în special pe flancul stâng, deci în zona de cuestă. De asemenea, ponderea versanților din cuprinsul bazinului depinde direct tot de densitatea rețelei hidrografice. Din păcate, nici pentru artera principală, Lohanul , nici pentru vreun alt afluent al său, nu există încă nici un fel de măsurători de debit și de nivel. Din informațiile culese de pe teren și din cele realizate de profesorul I. Gugiuman, se
BAZINUL LOHAN Studiu fizico-geografic. Scurte consideraţii asupra vechimii locuirii şi evoluţiei utilizării terenului. by DANIELA BRĂNICI () [Corola-publishinghouse/Administrative/530_a_940]
-
regionale. Dezghețul brusc din timpul primăverii, ca și ploile abundente de peste an provoacă uneori viituri mari, albia minoră puțin adâncă a multor văi (0,5 - 1,5 m) favorizând producerea inundațiilor care acoperă aproape întreaga suprafață a albiei majore. Regimul hidrografic torențial pe care-l au pâraiele din această unitate naturală se datorează atât climatului temperat continental, cât și lipsei de iazuri, defrișării pădurilor din ultimul secol și practicării arăturilor în pantă. 3. ASPECTE MORFOMETRICE ALE REȚELEI HIDROGRAFICE. Datele asupra rețelei
BAZINUL LOHAN Studiu fizico-geografic. Scurte consideraţii asupra vechimii locuirii şi evoluţiei utilizării terenului. by DANIELA BRĂNICI () [Corola-publishinghouse/Administrative/530_a_940]
-
albiei majore. Regimul hidrografic torențial pe care-l au pâraiele din această unitate naturală se datorează atât climatului temperat continental, cât și lipsei de iazuri, defrișării pădurilor din ultimul secol și practicării arăturilor în pantă. 3. ASPECTE MORFOMETRICE ALE REȚELEI HIDROGRAFICE. Datele asupra rețelei hidrografice au fost obținute prin cartometrie pe harta bazinului Lohan, scara 1:25.000. La baza analizei a stat clasificarea rețelei de drenaj pe baza sistemului elaborat de R. Horton (1945) și completat de A. Strahler (1952
BAZINUL LOHAN Studiu fizico-geografic. Scurte consideraţii asupra vechimii locuirii şi evoluţiei utilizării terenului. by DANIELA BRĂNICI () [Corola-publishinghouse/Administrative/530_a_940]
-
torențial pe care-l au pâraiele din această unitate naturală se datorează atât climatului temperat continental, cât și lipsei de iazuri, defrișării pădurilor din ultimul secol și practicării arăturilor în pantă. 3. ASPECTE MORFOMETRICE ALE REȚELEI HIDROGRAFICE. Datele asupra rețelei hidrografice au fost obținute prin cartometrie pe harta bazinului Lohan, scara 1:25.000. La baza analizei a stat clasificarea rețelei de drenaj pe baza sistemului elaborat de R. Horton (1945) și completat de A. Strahler (1952). În acest sistem de
BAZINUL LOHAN Studiu fizico-geografic. Scurte consideraţii asupra vechimii locuirii şi evoluţiei utilizării terenului. by DANIELA BRĂNICI () [Corola-publishinghouse/Administrative/530_a_940]
-
au fost centralizate, obținându-se un șir de numere, din analiza căruia se constată: • o scădere a numărului de segmente de râu proporțional cu creșterea ordinului de mărime, astfel încât, „numărul de segmente de râu de ordine succesive dintr-un bazin hidrografic tinde să formeze o progresie geometrică inversă, în care primul termen, N1, este dat de numărul cursurilor de ordin unu, iar rația o constituie raportul de confluență Rc” (I. Zăvoianu, 1978). Cursurile de ordin unu din bazinul Lohan reprezintă 280
BAZINUL LOHAN Studiu fizico-geografic. Scurte consideraţii asupra vechimii locuirii şi evoluţiei utilizării terenului. by DANIELA BRĂNICI () [Corola-publishinghouse/Administrative/530_a_940]
-
scurgerea de versant. Frecvența talvegurilor elementare se obține din raportul dintre numărul total de segmente de ordinul unu și suprafața bazinului: f=N1/S. Pentru pârâul Lohan, f = 280/110 = 2,54, segmentele de ordinul unu dovedind faptul că rețeaua hidrografică din bazinul Lohan are tendința de a se ramifica și, deci, de a acumula în continuare noi cursuri de ordin inferioare. H. Baulig (1960) considera că „râul de ordine unu este și primul element morfologic, după cum este celula într-un
BAZINUL LOHAN Studiu fizico-geografic. Scurte consideraţii asupra vechimii locuirii şi evoluţiei utilizării terenului. by DANIELA BRĂNICI () [Corola-publishinghouse/Administrative/530_a_940]
-
numărul de ordin superior se poate exprima prin relația: Rc = N1/N2 și relevă, de asemenea, stadiul dinamic al rețelei. Pentru bazinul Lohan, Rc este de 4, ceea ce arată un stadiu de evoluție și de ramificație relativ avansat al rețelei hidrografice, precum și un grad mare de fragmentare a reliefului. d). Elemente morfometrice ale bazinului Lohan. Pentru analiza morfometriei bazinului Lohan m-am oprit doar la 9 variabile care sunt semnificative în evoluția unui râu: • ordinul Strahler - W. Strahler; • suprafața bazinelor - Sb
BAZINUL LOHAN Studiu fizico-geografic. Scurte consideraţii asupra vechimii locuirii şi evoluţiei utilizării terenului. by DANIELA BRĂNICI () [Corola-publishinghouse/Administrative/530_a_940]
-
m-am oprit doar la 9 variabile care sunt semnificative în evoluția unui râu: • ordinul Strahler - W. Strahler; • suprafața bazinelor - Sb (kmp); • perimetrul bazinelor - P (km); • altitudinea maximă - Hmax (m); • altitudinea minimă - Hmin (m); • energia de relief maximă în bazinele hidrografice - E (m); • panta medie a bazinelor - Pm (m/km); • pseudointegrala hipsometrică - P.I.H. (pe care am analizat-o la „Profile longitudinale de văi”; • lungimea rețelei hidrografice - L (m); Aceste 9 variabile au fost analizate pentru cele 20 de bazine ale afluenților
BAZINUL LOHAN Studiu fizico-geografic. Scurte consideraţii asupra vechimii locuirii şi evoluţiei utilizării terenului. by DANIELA BRĂNICI () [Corola-publishinghouse/Administrative/530_a_940]
-
km); • altitudinea maximă - Hmax (m); • altitudinea minimă - Hmin (m); • energia de relief maximă în bazinele hidrografice - E (m); • panta medie a bazinelor - Pm (m/km); • pseudointegrala hipsometrică - P.I.H. (pe care am analizat-o la „Profile longitudinale de văi”; • lungimea rețelei hidrografice - L (m); Aceste 9 variabile au fost analizate pentru cele 20 de bazine ale afluenților principali și pentru bazinul Lohan. Un element morfometric ce caracterizează destul de bine capacitatea de organizare a râurilor (și care este, de fapt, cel mai important
BAZINUL LOHAN Studiu fizico-geografic. Scurte consideraţii asupra vechimii locuirii şi evoluţiei utilizării terenului. by DANIELA BRĂNICI () [Corola-publishinghouse/Administrative/530_a_940]
-
variabile au fost analizate pentru cele 20 de bazine ale afluenților principali și pentru bazinul Lohan. Un element morfometric ce caracterizează destul de bine capacitatea de organizare a râurilor (și care este, de fapt, cel mai important element al unui sistem hidrografic), deși condiționat puternic de evoluția în timp și spațiu a bazinelor hidrografice și de structura geologică favorabilă sau defavorabilă extinderii lor, este suprafața bazinelor hidrografice. Acest parametru poate fi corelat cu altul, la fel de important, lungimea râurilor, pentru a avea o
BAZINUL LOHAN Studiu fizico-geografic. Scurte consideraţii asupra vechimii locuirii şi evoluţiei utilizării terenului. by DANIELA BRĂNICI () [Corola-publishinghouse/Administrative/530_a_940]
-
și pentru bazinul Lohan. Un element morfometric ce caracterizează destul de bine capacitatea de organizare a râurilor (și care este, de fapt, cel mai important element al unui sistem hidrografic), deși condiționat puternic de evoluția în timp și spațiu a bazinelor hidrografice și de structura geologică favorabilă sau defavorabilă extinderii lor, este suprafața bazinelor hidrografice. Acest parametru poate fi corelat cu altul, la fel de important, lungimea râurilor, pentru a avea o imagine mai exactă a modului cum se organizează rețeaua hidrografică. La râurile
BAZINUL LOHAN Studiu fizico-geografic. Scurte consideraţii asupra vechimii locuirii şi evoluţiei utilizării terenului. by DANIELA BRĂNICI () [Corola-publishinghouse/Administrative/530_a_940]
-
organizare a râurilor (și care este, de fapt, cel mai important element al unui sistem hidrografic), deși condiționat puternic de evoluția în timp și spațiu a bazinelor hidrografice și de structura geologică favorabilă sau defavorabilă extinderii lor, este suprafața bazinelor hidrografice. Acest parametru poate fi corelat cu altul, la fel de important, lungimea râurilor, pentru a avea o imagine mai exactă a modului cum se organizează rețeaua hidrografică. La râurile de ordinul III, aceasta variază între 4,03 km2 la râul Făgădău care
BAZINUL LOHAN Studiu fizico-geografic. Scurte consideraţii asupra vechimii locuirii şi evoluţiei utilizării terenului. by DANIELA BRĂNICI () [Corola-publishinghouse/Administrative/530_a_940]
-
a bazinelor hidrografice și de structura geologică favorabilă sau defavorabilă extinderii lor, este suprafața bazinelor hidrografice. Acest parametru poate fi corelat cu altul, la fel de important, lungimea râurilor, pentru a avea o imagine mai exactă a modului cum se organizează rețeaua hidrografică. La râurile de ordinul III, aceasta variază între 4,03 km2 la râul Făgădău care are o lungime de 9,2 km și 1,4 km2, la râul cu numărul 20, care are o lungime de 4,05 km. La
BAZINUL LOHAN Studiu fizico-geografic. Scurte consideraţii asupra vechimii locuirii şi evoluţiei utilizării terenului. by DANIELA BRĂNICI () [Corola-publishinghouse/Administrative/530_a_940]
-
2,84 km2 la râul Bosia, care are o lungime a rețelei de 8,2 km și 0,393 km2 la râul cu numărul 9, care are o lungime de 1,075 km. Se poate observa, analizând harta ierarhizării rețelei hidrografice, că râurile care-și au izvoarele pe culmea interfluvială dintre Crasna și Lohan (deci, afluenții de pe dreapta Lohanului, caracterizată printr-o slabă fragmentare a reliefului și o densitate mică a rețelei de drenaj), au lungimi mai mari și drenează suprafețe
BAZINUL LOHAN Studiu fizico-geografic. Scurte consideraţii asupra vechimii locuirii şi evoluţiei utilizării terenului. by DANIELA BRĂNICI () [Corola-publishinghouse/Administrative/530_a_940]
-
printr-o pantă de 15° -20°) și 65 la râul cu numărul 13, râu de ordinul II, râu care-și dirijează apele într-o arie cu o morfodinamică slabă și înclinări modeste ale terenului (3° 10°). Panta medie a bazinelor hidrografice variază între limite destul de largi. Astfel, la afluenții de ordinul al III-lea, aceasta este cuprinsă între 209,8 m/km la râul Valea Merilor și 92, 46 m/km la râul Drăgan. În primul caz, înclinarea terenului se realizează
BAZINUL LOHAN Studiu fizico-geografic. Scurte consideraţii asupra vechimii locuirii şi evoluţiei utilizării terenului. by DANIELA BRĂNICI () [Corola-publishinghouse/Administrative/530_a_940]
-
care a caracterizat aici secolul al XIX-lea și care explică și faza de maximum în procesul de defrișare a pădurii, apariția problemei agrare, foamea de pământ, ruperea echilibrului dintre om și natură prin generalizarea degradării solurilor, accentuarea torențialității rețelei hidrografice, creșterea frecvenței inundațiilor catastrofale în luncile râurilor. Astfel, până la recensământul populației din 1912, densitatea acesteia în regiunea avută în vedere a oscilat între 37,5 și 90,6 loc/km2. pe fondul acestor densități însă, unele sate din această regiune
BAZINUL LOHAN Studiu fizico-geografic. Scurte consideraţii asupra vechimii locuirii şi evoluţiei utilizării terenului. by DANIELA BRĂNICI () [Corola-publishinghouse/Administrative/530_a_940]
-
elemente ale unei economii agricole deschise. Creșterea populației a impus însă, succesiv, după 1860, efectuarea unor reforme agrare ce au condus la o anumită presiune asupra echilibrului natural, și așa fragil, al acestei zone de silvostepă, cu excesivități climatice și hidrografice. Consecințele acestora pot fi urmărite nu numai în regiunea studiată, ci în tot Podișul Bârladului, constituind în bună măsură rezultatul unei practici agricole extensive, de slab randament, insuficient organizate și îndrumate. Ultima dintre reforme, cea din 1946, ale cărei urmări
BAZINUL LOHAN Studiu fizico-geografic. Scurte consideraţii asupra vechimii locuirii şi evoluţiei utilizării terenului. by DANIELA BRĂNICI () [Corola-publishinghouse/Administrative/530_a_940]
-
Relieful României, Editura Științifică, București, 1974. 16. Ungureanu I. Hărți geomorfologice, Editura Junimea, Iași, 1978. 17. Ungureanu I. Cartare, cartografiere și elemente de analiză geomorfologică, Centrul de multiplicare al Univ. „Al. I. Cuza”, Iași, 1988. 18. Zăvoianu I. Morfometria bazinelor hidrografice, Editura Academiei, București, 1978. 19. xxx Harta geologică a României 1 : 200.000, foaia Bârlad, Comitetul de Stat al Geologiei, București. 20. xxx Buletinele meteorologice zilnice, Stațiile meteorologice Huși (1983 - 1999) și Vaslui (1999 - 2003). 21. xxx Documente privind modul
BAZINUL LOHAN Studiu fizico-geografic. Scurte consideraţii asupra vechimii locuirii şi evoluţiei utilizării terenului. by DANIELA BRĂNICI () [Corola-publishinghouse/Administrative/530_a_940]
-
pe care îl asigură pârâul Beliei în timpul topirii zăpezilor și după ploi cu mari cantități de apă, în valea largă a Prahovei, unde a și construit un con de dejecție, împingând mult lunca Prahovei spre dreapta. Din punct de vedere hidrografic, zona Breaza se situează în formațiunile geologice din alcătuirea avanfosei. Această zonă cuprinde, depozitele miorene, dezvoltate sub forma unei puternice molase cu episoade lagunare cu gips și sare, ori impermeabile, care în adâncime trec la conglomerate sau nisipuri, în care
MONOGRAFIA ORAŞULUI BREAZA by DIANA ALDESCU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91908_a_93221]
-
se reflectă în primul rând în apariția reliefului. Văile care intersecteză regiunea au rămas uneori fidele subasmentului, alteori s-au abătut. Dintre cele adaptate la structură amintim căile subsecvente. Numeroase rupturi de pantă care înscriu valori mari pentru o arteră hidrografică în zona dealurilor (confluența Prahovei cu Câmpinița) de 8m/km trădează existența unui subasment agitat. Structura variată este reprezentată printr-o gamă corespunzătoare de forme, dar roca puțin rezistentă nu a conservat totdeauna tiparele tipice structurale. Asfel, linia marilor înălțimi
MONOGRAFIA ORAŞULUI BREAZA by DIANA ALDESCU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91908_a_93221]
-
supremația asupra văii. Așa de exemplu, în nord, deasupra Beliei, depășește 750m, la vest de Breaza de Jos se menține la 743m, mai la sud, la Poiana Câmpina atinge 687m. Caracteristic pentru această coamă prelungă care desparte aceste două bazine hidrografice este linia extrem de sinuoasă pe care o înscriu marile ei înălțimi, adică linia de cumpănă. Acolo unde afluenții Prahovei și Proviței se apropie între ei în zona de obârșie, înălțimile scad repede cu 100-150m sub nivelul general al culmilor. Acest
MONOGRAFIA ORAŞULUI BREAZA by DIANA ALDESCU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91908_a_93221]
-
cad în regiune, de gradul de înclinare al suprafețelor de scurgere, de patul mai mult sau mai puțin permeabil pe care-l oferă rocile, de cuvertura vegetală. Pentru evaluarea scurgerii medii lunare pe suprafața bazinului Prahova s-au utilizat date hidrografice de la stația hidrometrică Câmpina - Prahova se caracterizeazâ printr-un debit mediu multianual de 2m3/s, mai mult decât râul colector Ialomița. În perioada de observație la postul hidrometric Câmpina, valorile cele mai mici ale acestor debite au fost consemnate în
MONOGRAFIA ORAŞULUI BREAZA by DIANA ALDESCU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91908_a_93221]
-
studii și calcule comparative detaliate. La proiectarea canalizării unei localități sau a unei industrii, în afară de criteriile tehnice și economice menționate, trebuie să se mai țină seama și de următoarele: - să se încadreze în prevederile planului de amenajare complexă a bazinului hidrografic respectiv și să asigure o rezolvare comună pentru toate unitățile de la care provin apele uzate; - să asigure posibilitatea de extindere pentru o perspectivă mai îndepărtată (15 - 30 aniă; - să dea posibilitatea eșalonării investiției pentru o execuție etapizată; - să evacueze apele
Reţele de canalizare : partea teoretică by Viorel TOBOLCEA,Valentin CREȚU, Cosmin TOBOLCEA () [Corola-publishinghouse/Administrative/91723_a_93003]
-
izvoare din locul numit “la velniță”. Prin satul Brătești, partea din vale, locuită de rușii-lipoveni, trece pârâul “Recica” (numit astfel de staroveri) care confluează cu pârâul Părului. În perimetrul localității, nivelul apei subterane depășește frecvent adâncimea de 20 metri. Rețeaua hidrografică a teritoriului comunei Focuri aparține bazinului Jijioarei, afluent al Jijiei. Pe râul Jijioara s-au amenajat mai multe iazuri: Bulbucani, Gropnița și Mălăiești. În perimetrul comunei, pânza de apă freatică se găsește la adâncimi cuprinse între 3 și 18 metri
Ruşii-lipoveni din judeţul Iaşi : dinamici socio-demograficoeconomice by Iacob Pavel () [Corola-publishinghouse/Administrative/91763_a_93067]
-
II și III), Cârlig, Podgoria Copou, Nicolina și au scopuri multiple: atenuarea viiturilor, agrement, piscicultură, activități sportivecanotaj. Apele subterane din Grădina Botanică sunt folosite ca ape minerale, iar cele din complexul balnear Nicolina, în scopuri terapeutice. Din punct de vedere hidrografic, teritoriul orașului Târgu Frumos face parte din bazinul mijlociu al râului Bahluieț. În această arie se deosebesc două tipuri de regim hidrologic:tipul Jijia, caracteristic zonei cu relief mai jos din Câmpia Moldovei, incluzând Bazinul Bahluiețului în aval de Târgu
Ruşii-lipoveni din judeţul Iaşi : dinamici socio-demograficoeconomice by Iacob Pavel () [Corola-publishinghouse/Administrative/91763_a_93067]