121 matches
-
câte ceva ! Am auzit că s-au făcut trăsuri de ambulanțe și de farmacie, că s-au adus, în fine, sterilizatoare și etuve. Ba chiar că am avea și trenuri sanitare, cu băi, cu tot dichisul. Să vedem, să vedem. Pentru că higiena populară este pentru noi călcâiul lui Ahile, revine, cu încăpățânată blândețe, Profesorul. își îndeplinește cu răbdare datoria sa de gazdă : să ignore controversele copilărești și să aducă din nou în conversație un subiect interesant și moral, astfel ca periculoasa electricitate
Dimineaţă pierdută by Gabriela Adameșteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/598_a_1325]
-
treabă din copilărie și mă liniștesc instantaneu. Am să dau doar câteva exemple despre cum mi-am găsit mici prilejuri de bucurie zilele trecute, după o săptămână grea, asezonată cu viroză. Întâi și-ntâi m-am jucat de-a coop. higiena cu mama: i-am vopsit părul, i l-am ondulat și, după ani de zile, am dat-o pe unghii cu ojă roz deschis. Asta a fost luni. Marți, pentru că n-aveam ce chitanțe și bonuri să tai și nici
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2197_a_3522]
-
ales, când oare, pe plăci minunate, Mini va putea privi structura deplină a trupului sensibil? Va vedea coardele și clapele substanței sufletești acum impalpabile? Aste lucruri să le fi știut doctorul Rim? Atunci ar fi putui să se dovedească o higiena preventivă sufletească care să cruțe de atâtea mizerii carnea noastră, în care simțirea își infiltrează răul; . . . Doctorul Rim să fi știut cum se fac din necazuri vorbele ... și încă nu sunt destule vorbe . . . atâtea senzații nu și-au coagulat încă
Fecioarele despletite by Hortensia Papadat-Bengescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295608_a_296937]
-
rămas al sătenilor iar școala a redevenit școală deși era vacanță. În toamnă ne-am vărsat în compania a 4-a sanitară sub comanda colonelului Filip, de locul lui din comuna Dagâța, fostul județ Roman. S-a format Serviciul de Higienă și Profilaxie numărul 10 unde am fost încadrat și eu în calitate de comandant al plotonului trupei. De această dată însă eram în Alexandria risipiți pe unde se găsiseră clădirile necesare. Eu stăteam în gazdă la o mare boieroaică, Brădulescu, chiar peste
Vieți între două refugii by Aurel Brumă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/565_a_753]
-
devălmășie în care „totul este neprevăzut, totul este întîmplare, accident”. Pentru liderul constructivist, adept al „simplității” unui nou clasicism funcționalist, geometrizant și abstract, racordat pulsului novator al Occidentului, accidentul e o „emblemă” a capitalei României: „Accidente de circulație, accidente de higienă, acidente de arhitectură. Accidente sînt și regulamentele cari «organizează» construcția fiindcă nu există nici răspundere, nici orientare. Accident este și așa-numitul stil românesc. Dacă vreodată călătorilor străini Bucureștii s’au înfățișat sub o formă simpatică, azi ei vor pleca
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
era, pe de o parte, reclama din Universul, ziar popular, citit, cum spuneau redactorii lui, și-n mahala, dar și la Palat, iar, pe de altă parte, strădaniile farmacistului Vasiliu, cel care exploata stabilimentul. Fiind membru marcant în consiliul de higienă al Bucureștilor, își luase prin surprindere colegii când își investise toată averea personală ca să deschidă o baie cu instalații de ultimă oră. Prețurile fiind modice, locul era pentru toate buzunarele și, măcar la clasa a II-a, cu 1 leu
Viața începe vineri by Ioana Pârvulescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/586_a_1309]
-
constată frecvența covîrșitoare a maladiilor venerice (blenoragie, sifilis) la tinerii între 15-21 ani”, scria, după întoarcerea acasă, dr. Al. Schapira, medicul-șef al Bacăului.4) Pentru prevenirea lor s-au stabilit măsuri educative, între care aceea ca, în cadrul „lecțiunilor de higienă”, medicii să atace „în mod direct problema higienei sexuale în termeni consacrați la studiul științelor naturale”.5) Tot în intervalul 1926-1930, orașele își alcătuiesc „regulamente pentru curățenia publică”, după modelul lansat de Primăria din Cluj cu ocazia constituirii Uniunii Orașelor
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
la tinerii între 15-21 ani”, scria, după întoarcerea acasă, dr. Al. Schapira, medicul-șef al Bacăului.4) Pentru prevenirea lor s-au stabilit măsuri educative, între care aceea ca, în cadrul „lecțiunilor de higienă”, medicii să atace „în mod direct problema higienei sexuale în termeni consacrați la studiul științelor naturale”.5) Tot în intervalul 1926-1930, orașele își alcătuiesc „regulamente pentru curățenia publică”, după modelul lansat de Primăria din Cluj cu ocazia constituirii Uniunii Orașelor Romîne 6). La Bacău, un astfel de regulament
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
Cluj cu ocazia constituirii Uniunii Orașelor Romîne 6). La Bacău, un astfel de regulament a fost elaborat în 1926, în două versiuni: una realizată de George Sterian, arhitectul-șef al orașului, alta de dr. Al. Schapira, titlul amîndurora: Regulamentul de Higienă și Salubritate. Forma higienă (<fr. hygiène>) - trebuie spus - era mai deasă, în deceniul al treilea, decît igienă; Bacovia însuși folosind-o în manuscrisul Cluj, trimis lui G. Bogdan-Duică. în ambele versiuni ale regulamentului, cuvîntul revine de mai multe ori. La
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
Uniunii Orașelor Romîne 6). La Bacău, un astfel de regulament a fost elaborat în 1926, în două versiuni: una realizată de George Sterian, arhitectul-șef al orașului, alta de dr. Al. Schapira, titlul amîndurora: Regulamentul de Higienă și Salubritate. Forma higienă (<fr. hygiène>) - trebuie spus - era mai deasă, în deceniul al treilea, decît igienă; Bacovia însuși folosind-o în manuscrisul Cluj, trimis lui G. Bogdan-Duică. în ambele versiuni ale regulamentului, cuvîntul revine de mai multe ori. La Sterian: „Toți proprietarii de
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
rudă cu poetul, a adăugat: chiriașii și servitorii - n. m.) sînt datori a ține întotdeauna în stare bună, higienică și curată toate imobilele...” 7) La Schapira: „Hotelurile din oraș vor fi supravegheate în fiece săptămînă din punctul de vedere al higienei, - de către autoritățile sanitare ale orașului. Același lucru în ce privește cîrciumele, cafenelele, restaurantele, berăriile, cofetăriile”. Doctorul cerea și introducerea unor „reglementări” referitoare la prostituție, care exista legal („cu condicuță”), dar și clandestin, în zeci de „focare”.8). Un instrument orientativ pentru autorități
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
prin oalele de noapte”10). în crîșmele și hotelurile/hanurile din cartiere mizeria era și mai groasă. De altminteri, în acel moment, ea era, cu excepția a mici porțiuni din centru, o caracteristică a întregului Bacău. Ca să îndrepte lucrurile, „în interesul higienei”, Primăria emite nu o dată „Ordonanțe”, amenințîndu-i pe recalcitranți cu „rigorile 1egii”. Aceste „ordonanțe” sînt instructive întrucît semnalează indolențe, neglijențe, lipsă de educație în materie de salubritate și igienă, fenomene subsumabile unei mentalități retrograde, provinciale. Cea din 10 martie 1928, de
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
exagerate pentru „igienă” le inspirau aversiune. Umoristul G. Ranetti a înfățișat o astfel de atitudine în schița „Curățenie de primăvară” din volumul Matache Pisălog: „Nu mai e de răbdat - se plînge personajul de nevastă-sa - , îmi scoate mereu ochii cu higiena! Auzi higienă! Dacă ar fi să ne luăm dupa higienă, n-am mai mînca ce ne place, n-am mai face nimic. E țicnită rău cu higiena ei!/ Așa e, - consolai eu pe amicul pisălog, parodiind un scurt proverb franțuzesc
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
igienă” le inspirau aversiune. Umoristul G. Ranetti a înfățișat o astfel de atitudine în schița „Curățenie de primăvară” din volumul Matache Pisălog: „Nu mai e de răbdat - se plînge personajul de nevastă-sa - , îmi scoate mereu ochii cu higiena! Auzi higienă! Dacă ar fi să ne luăm dupa higienă, n-am mai mînca ce ne place, n-am mai face nimic. E țicnită rău cu higiena ei!/ Așa e, - consolai eu pe amicul pisălog, parodiind un scurt proverb franțuzesc, - où il
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
înfățișat o astfel de atitudine în schița „Curățenie de primăvară” din volumul Matache Pisălog: „Nu mai e de răbdat - se plînge personajul de nevastă-sa - , îmi scoate mereu ochii cu higiena! Auzi higienă! Dacă ar fi să ne luăm dupa higienă, n-am mai mînca ce ne place, n-am mai face nimic. E țicnită rău cu higiena ei!/ Așa e, - consolai eu pe amicul pisălog, parodiind un scurt proverb franțuzesc, - où il y a de l’hygiène il n’y
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
de răbdat - se plînge personajul de nevastă-sa - , îmi scoate mereu ochii cu higiena! Auzi higienă! Dacă ar fi să ne luăm dupa higienă, n-am mai mînca ce ne place, n-am mai face nimic. E țicnită rău cu higiena ei!/ Așa e, - consolai eu pe amicul pisălog, parodiind un scurt proverb franțuzesc, - où il y a de l’hygiène il n’y a plus de plaisir...” 14) Igiena ridicată la gradul de superstiție și obsesie! Sau, alteori, - nu numai
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
multe ori sub condeiul său), la o anchetă a „Vremii”, „Credeți că scriitorul trebuie să mănînce de două ori pe zi?”, poetul a răspuns: „Cred că cel puțin atunci cînd creează,- scriitorul ar trebui să mănînce... și să aibă o higienă...”18) Adică să aibă cele necesare unei vieți decente. Relații literare „Pro amiciția” a fost titlul uneia din rubricile pe care Radu CÎrneci a susținut-o cinci ani (1968-1972), în revista „Ateneu”. Cuprindea un fel de „mențiuni critice”, scrise însă
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
ochilor cîteva haimanale care mănîncă o felie de pepene, spoindu-se pînă la urechi cu zeama fructului. Nu e vorba numai de țigănia acestui aspect, cît e vorba de murdăria pe care o lasă pe străzi și de lipsa de higienă a acestui fel de comerț”.15 ) Acum, ori de cîte ori se încălca o regulă de „civilizație”, sau ceva nu funcționa bine, orașul era etichetat sarcastic, șicanator, „urbe cu moravuri prin excelență orientale”.16) Mai mult sau mai puțin exagerate
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
București), urmându-l pe director în Moldova, unde se afla mobilizat. Frecvente au fost și transformările de subtitlu: „Revistă românească enciclopedică”, „Organ închinat ostașilor și intereselor naționale”, „Revistă literară. Patriotică. Ilustrată”, „Revistă literară ilustrată. Sociologie, economie, critică, filosofie, artă, muzică, higienă, gospodărie”, „Organ al Armatei II” ș.a., ca și cele în aspectul grafic, coperta devenind policromă. Concomitent, conținutul și structura se diversifică prin introducerea unor rubrici de interes lărgit, dar cu susținere destul de firavă: „Cronica muzicală” (semnată Musicus), „Cronica artistică” (N.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290572_a_291901]
-
stinse, e drept - ale zarvei făcute în piețele publice de edificiile puterii. O a treia temă modernă, pe care arhitectura o preia, este una mai puțin vizibilă pe fațade, dar care este de întâlnit în calitatea serviciilor comunale: aceea a higienei. Atât Marcel Janco, cât și G-M. Cantacuzino după el vorbesc în epocă despre necesitatea higienei și a luminii, ambele cu putință de pilotat la scară societală prin intermediul arhitecturii și a urbanismului edilitar - or, nu alta este și credința moderniștilor
[Corola-publishinghouse/Science/85066_a_85853]
-
modernă, pe care arhitectura o preia, este una mai puțin vizibilă pe fațade, dar care este de întâlnit în calitatea serviciilor comunale: aceea a higienei. Atât Marcel Janco, cât și G-M. Cantacuzino după el vorbesc în epocă despre necesitatea higienei și a luminii, ambele cu putință de pilotat la scară societală prin intermediul arhitecturii și a urbanismului edilitar - or, nu alta este și credința moderniștilor occidentali. Iată, pe scurt și inevitabil sumar, explicația celor trei fețe diferite, cu zone de contaminare
[Corola-publishinghouse/Science/85066_a_85853]
-
Tinerama). Altele își adaugă epitetul "liber", în frunte cu Televiziunea Română, proclamată Liberă (nu însă România liberă, probabil singurul cotidian care și-a păstrat numele anterior), dar exemplul TVRL dă repede naștere unei onomastici incongrue, ca în cazul cooperativei de frizeri "Higiena liberă". Rapizi în a sezisa umorul unor situații, românii decid că și Securitatea se numește acum "Securitatea română liberă". Nici în plan internațional, soarta românilor nu era mai clar definită. Aproape instinctiv, Occidentul regăsise, la Malta, termenii originari ai acordului
by Catherine Durandin şi Zoe Petre [Corola-publishinghouse/Science/1044_a_2552]
-
pragului? Pe două... repere: un spăimos și complicat panou, chiar la intrare, centrala telefonică, asta una la mînă, doi: cele două splendide băi ale casei (nu știu dacă preexistente amîndouă venirii mandarinilor nomenclaturiști sau... plusate de aceștia, ca puseu al higienei parvenite. Deci, dintr-o dată, o bipolaritate definitorie: spirit și materie. Spirit în centrala care ținea legat, ombilical, județul de dictatură centrală, cu tot ce presupunea asta, adică duritatea opresiunii, matrapazlîcurile de tot felul, turnătoria, dezinformarea etc. Materie în cele două
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
vedea retușul înlăturat. Din păcate, prin sînge. Fotografie inversată. Odată retușul dispărut, fața, cu destule și adînci riduri, era pusă, neiertător, în crudă lumină. Presă dură, cotrobăind cu plăcere perfidă în pliurile unui abdomen care n-a cunoscut atîția ani higiena. Literatură, încă precară, scormonind derizoriul. Artele toate? Căutînd, disperate, un liman pierdut. Complăcîndu-se adesea, conștient? iconștient? ca reflex al unui național-comunism rezidual, în defăimarea subtilă a nobilului regat al României. E adevărat, toate astea, toată cruzimea asta obstinată... dar... dar
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
necesități: vasele de aramă, de la bucătărie, prea lungi și greu de manipulat, trebuiau prefăcute; era necesară repararea unei șuri, ca și a gardului înconjurător. În general, îndeplinirea acestor recomandații complete, aspectul în sine, "foarte satisfăcător". Mai importante sunt relatările privind "higiena și tratamentul bolnavilor", despre care A. Fătu menționează: "Saloanele sunt spațioase, curate și bine aerate încălzirea saloanelor este satisfăcătoare așternuturile bolnavilor s-au găsit curate căutarea medicală se face de către medicii Ospiciului din Târgu Neamț, care vizitează ospiciul alienaților din
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]