121 matches
-
igienă” le inspirau aversiune. Umoristul G. Ranetti a înfățișat o astfel de atitudine în schița „Curățenie de primăvară” din volumul Matache Pisălog: „Nu mai e de răbdat - se plînge personajul de nevastă-sa - , îmi scoate mereu ochii cu higiena! Auzi higienă! Dacă ar fi să ne luăm dupa higienă, n-am mai mînca ce ne place, n-am mai face nimic. E țicnită rău cu higiena ei!/ Așa e, - consolai eu pe amicul pisălog, parodiind un scurt proverb franțuzesc, - où il
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
înfățișat o astfel de atitudine în schița „Curățenie de primăvară” din volumul Matache Pisălog: „Nu mai e de răbdat - se plînge personajul de nevastă-sa - , îmi scoate mereu ochii cu higiena! Auzi higienă! Dacă ar fi să ne luăm dupa higienă, n-am mai mînca ce ne place, n-am mai face nimic. E țicnită rău cu higiena ei!/ Așa e, - consolai eu pe amicul pisălog, parodiind un scurt proverb franțuzesc, - où il y a de l’hygiène il n’y
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
de răbdat - se plînge personajul de nevastă-sa - , îmi scoate mereu ochii cu higiena! Auzi higienă! Dacă ar fi să ne luăm dupa higienă, n-am mai mînca ce ne place, n-am mai face nimic. E țicnită rău cu higiena ei!/ Așa e, - consolai eu pe amicul pisălog, parodiind un scurt proverb franțuzesc, - où il y a de l’hygiène il n’y a plus de plaisir...” 14) Igiena ridicată la gradul de superstiție și obsesie! Sau, alteori, - nu numai
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
multe ori sub condeiul său), la o anchetă a „Vremii”, „Credeți că scriitorul trebuie să mănînce de două ori pe zi?”, poetul a răspuns: „Cred că cel puțin atunci cînd creează,- scriitorul ar trebui să mănînce... și să aibă o higienă...”18) Adică să aibă cele necesare unei vieți decente. Relații literare „Pro amiciția” a fost titlul uneia din rubricile pe care Radu CÎrneci a susținut-o cinci ani (1968-1972), în revista „Ateneu”. Cuprindea un fel de „mențiuni critice”, scrise însă
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
ochilor cîteva haimanale care mănîncă o felie de pepene, spoindu-se pînă la urechi cu zeama fructului. Nu e vorba numai de țigănia acestui aspect, cît e vorba de murdăria pe care o lasă pe străzi și de lipsa de higienă a acestui fel de comerț”.15 ) Acum, ori de cîte ori se încălca o regulă de „civilizație”, sau ceva nu funcționa bine, orașul era etichetat sarcastic, șicanator, „urbe cu moravuri prin excelență orientale”.16) Mai mult sau mai puțin exagerate
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
treabă din copilărie și mă liniștesc instantaneu. Am să dau doar câteva exemple despre cum mi-am găsit mici prilejuri de bucurie zilele trecute, după o săptămână grea, asezonată cu viroză. Întâi și-ntâi m-am jucat de-a coop. higiena cu mama: i-am vopsit părul, i l-am ondulat și, după ani de zile, am dat-o pe unghii cu ojă roz deschis. Asta a fost luni. Marți, pentru că n-aveam ce chitanțe și bonuri să tai și nici
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2197_a_3522]
-
un plăcut miros viril, treaz în mine până azi: destul de solid, sănătos, cu figura atrăgătoare, chiar dacă banală, învăța potrivit, căci era cu măsură silitor, voind să-și asigure viitorul. Când spun „sănătos“, mă refer poate și la împrejurarea că, acordând higienei psihice ca și celei corporale ceea ce li se cuvine, vizita împreună cu ceilalți bordelurile, dar fără pornirea excesivă a altora: mai ales unul dintre noi, smead, cu părul lins, destul de firav, un bănățean a cărui figură exprima întotdeauna nopțile nedormite, excesele
Memorii jurnale by Ion Negoitescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1349_a_2742]
-
mamele primesc instrucțiuni de felul cum să stimuleze apariția corectă a elementelor prelingvistice, evitând pe cât este posibil instalarea unor acte reflexe propice defectării modului de articulare fonetică. În acest scop indicațiile prevăd: 1. Formarea și dezvoltarea respirației nasale prin păstrarea higienei nasului și decondiționarea obiceiului vicios al respirației orale. 2. Formarea și dezvoltarea expirului oral prin creșterea suflului bucal, administrând copilului jucării pe care le duce la gură, și accidental, prin contactul cu buzele și suflu respirator scot sunete care stimulează
RHINOLALIA ŞI TERAPIA EI STUDII ŞI CERCETĂRI by Margareta Tomescu () [Corola-publishinghouse/Science/91625_a_93000]
-
Desigur că multe din aceste neajunsuri s-ar fi putut evita, dacă odată cu strămutarea lor dintr-o regiune în alta, coloniștii ar fi fost cât de elementar îndrumați și dacă ei însăși ar fi ținut seama de anumite reguli de higienă socială. De pildă, ei trebuiau de la început să-și de-a seama că într-o regiune de dealuri silvo-stepice ca aceasta de la Rădiu (Fălciuă, unde iernile sunt cu mult mai aspre ca cele din văile și depresiunile intra-montane adăpostite
In memoriam : Ion Gugiuman by Costin Clit, Constantin Vasluianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1203_a_2104]
-
s-a putut trăi atâta vreme cu păr lung când părul scurt e așa de higienic și comod. Chiar dacă nu mi-ar sta bine, adaogă doamna, găsesc că-i mai comod așa. Nu-i vorba aici de modă; ci de higienă. Vrai să spui că nu-mi stă bine? Ba da, ba da, zice soțul repede, căci și el e grăbit. Are un consiliu la ora 5. Bea ș-un ceaiu. Se face și puțină muzică. Apreciază la alte femei adevărurile
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
for au însărcinarea de a conduce institute și laboratoare care să se ocupe cu soluționarea practică a tuturor problemelor ce se pun în această lume nouă. Industrializarea, mecanizarea și tehnicizarea agriculturii, asanarea terenurilor neproductive, selecționarea de plante și de vite, higiena poporului, punerea în valoare a bogățiilor din extremul nord etc. etc. * Muzeul Tretiacov, galeria Statului Vizităm cătră amiază muzeul orășenesc, întemeiat de doi cetățeni moscoviți, frați, încă de multă vreme. În fața clădirii, astăzi, se înalță un impozant monument al lui
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
fix într-o sală de clasă pe băieții mai mari și să ne vorbească despre pericolul bolilor lumești, că avea cine. Întâi era dator Dl Director Ioan Mitru, ca părinte al elevilor. Al doilea era Dl Dr.Müller, Dr. pe higienă. Și al 3-lea era Dl profesor de anatomie, Constantin Kirițescu, care venia numai până la beșica udului și încolo nu mai zicea nimica. Și după I.Mitru a venit Director Dl profesor Vasile Petrovanu. Și m-a întrebat pe mine
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1519_a_2817]
-
gaură pentru nevoile firești, era săpată lângă ușa de intrare. Hrana, dezgustătoare, într-un castron de fier soios, era de nemâncat; o furculiță și o lingură de lemn cu marginile rupte - toate acestea arătau până la ce punct regulile elementare de higienă erau ignorate în închisorile bolșevice. Redactarea hârtiilor de eliberare, care cuprindeau rezervele exprese pe care domnul Diamandi ținea să le formuleze, a durat mai multe ore. [...] O dată hârtiile redactate, dl. Diamandi a părăsit fortăreața, fără să fi acceptat condițiile formulate
Românii şi politica externă rusească : un secol din istoria Tezaurului românesc "păstrat" la Moscova : (studiu şi documente) by Viorica MOISUC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100997_a_102289]
-
loc ar servi mai bine pentru vânzătorii de legume, iar pescăria ar putea fi mutată în altă parte a orașului, la aer curat, propunea ziaristul. Soluția financiară a orașului părea rezolvată: „o mulțime de venituri s-ar crea comunei, iar higiena orașului ar fi alt-fel”. Imaginea tristă era completată de animalele care se deplasau nestingherite pe străzile orașului: „Ca nici un alt oraș din țară în centru orașului se plimbă nesupărați de nimeni turme întregi de câini vagabonzi, iar porcii, pe de
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
a lua măsuri cel puțin în timpul căldurilor”. Serviciul de salubrizare era, dar, vorba lui I. L. Caragiale, lipsea... cu desăvârșire, dacă luăm seamă la opinia primarului: „un serviciu de curățenie al străzilor și piețelor, care să funcționeze în condiții satisfăcătoare pentru higiena și sănătatea publică”. Medicul orașului, dr. Sp. Dragoș, arăta într-un raport cauzele insalubrității și mijloacele de îndreptare: lipsa apei și a canalizării, dezordinea din curți, piețe și străzi, gunoaiele aruncate în stradă, străzile nepavate, casele suprapopulate și lipsite de
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
secole de-a rândul în Cuba "guarapo" și ulterior "aguardiente de caña" apa care arde -, alcool diluat cu apă, care era utilizat nu numai ca băutură, ci și în scopuri medicinale frecții, calmarea durerilor, dezinfecții, tratarea rănilor, dar și pentru higiena personală, înlocuind adesea apa și săpunul. În procesul de producție a romului, etimologic se amestecă origini arabe alambic, alcool -, cu cele spaniole, engleze sau franceze. Din 1650 se menționează o băutură fabricată în Cuba și apreciată de localnici, corsari și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1571_a_2869]
-
vasele de aramă, de la bucătărie, prea lungi și greu de manipulat, trebuiau prefăcute; era necesară repararea unei șuri ca și a gardului înconjurător. "În general, îndeplinirea acestor recomandații va completa aspectul în sine foarte satisfăcător". Mai importante sunt relatările privind "higiena și tratamentul medical al bolnavilor", despre care A. Fătu menționează: "Saloanele sunt spațioase, curate și bine aerate... încălzirea saloanelor este satisfăcătoare așternuturile bolnavilor s-au găsit curate căutarea medicală se face de către medicii Ospiciului din Tg. Neamț, care vizitează ospiciul
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1542_a_2840]
-
mare al doctorului Ionescu Buzău (deși pe Urmuz Îl chema Dumitrescu-Buzău, iar pe ceilalți frați și surori buni ai lui Ionescu-Buzău, ca pe doctor) și Începuse să facă medicina, ca să-i urmeze lui taică-său, om cu stare, profesor de higienă la Seminarul central și autor al unui manual de medicină elementară, compact și cu o ortografie sui-generis, În care auto rul respingea, cu invective neobișnuite la o asemenea carte, teoria microbiană a lui Pasteur! Ani de zile au avut de
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
că „sunt curați” <endnote id="(194 ; 778, p. 33)"/>. Această mărturie poate fi luată În seamă, pe de o parte, datorită obiectivității de care, În general, a dat dovadă dr. Barasch, iar pe de altă parte, datorită specializării lui În „higienă populară” <endnote id="(473)"/>. Câteodată, nu excesul de murdărie este prezent la evrei, ci dimpotrivă : „Curățirea locuințelor [de Paști] se face cu exces de zel. Toată mobila de casă e spălată cu apă fiartă, pereții văruiți din nou, atât pe
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
mincinoși, lași și murdari”, Național, nr. 201, 11 februarie 1998, p. 1. 472. Israel Jacob Yuval, „Jews and Christians in the Middle Ages : Shared Myths, Common Language”, În 540, pp. 88-107. 473. Doctorul Iuliu Barasch este autorul unui Curs de higienă populară, apărut la Colegiul Național Sf. Sava, București, 1857. 474. M. Zborowski și E. Herzog, Life is with People. The Jewish Little-Town of Eastern Europe, New York, 1952, p. 41 ; cf. 248, p. 162. 475. Ion Rotaru, „Evreii și literatura română
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
Academiei Române, pentru trei lucrări originale în domeniul malariei. Aportul prof. univ. dr. doc. Ernest M. Ungureanu la afirmarea școlii românești de medicină a fost apreciat deopotrivă, în țară și străinătate de numeroase instituții și societăți: Royal Society of Tropical Medicine and Higiene din Londra, Société Enthomologique Suisse, National Geographical Society din SUA, Société Européenne de Parasitologie, Société Internationale de Parasitologie, Union Médicale Balcanique, membru de onoare al Academiei de Științe Medicale din România, Societatea de Medici și Naturaliști Iași. Ca șef al
Personalităţi ieşene by IoanTimofte () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91513_a_93222]
-
rămas al sătenilor iar școala a redevenit școală deși era vacanță. În toamnă ne-am vărsat în compania a 4-a sanitară sub comanda colonelului Filip, de locul lui din comuna Dagâța, fostul județ Roman. S-a format Serviciul de Higienă și Profilaxie numărul 10 unde am fost încadrat și eu în calitate de comandant al plotonului trupei. De această dată însă eram în Alexandria risipiți pe unde se găsiseră clădirile necesare. Eu stăteam în gazdă la o mare boieroaică, Brădulescu, chiar peste
VIEŢI ÎNTRE DOUĂ REFUGII CARTEA PĂRINŢILOR by AUREL BRUMĂ () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91701_a_92398]
-
iar noi avem familii și copii. Domnule director, cu toții am absolvit liceul și bacalaureatul, iar apoi am făcut școala postliceală sanitară de doi sau trei ani după profil, ca: asistent medicină generală, ginecologie, laborator clinic, radiologie, cultură fizică medicală, stomatologie, higienă etc. De la data de 1 ianuarie 1979, prin decret al Ministerului Sănătății, ni s-a luat titlul de asistent medical, femeile fiind numite surori medicale, iar bărbații sanitari fiind puși cot la cot cu surorile medicale ce au șapte clase
Ultimul deceniu comunist: scrisori către Radio Europa Liberă by Gabriel Andreescu, Mihnea Berindei (eds) () [Corola-publishinghouse/Memoirs/619_a_1376]
-
de chemare. Art. 27. Evreii chemați în grup pentru anumite lucrări, vor fi totdeauna constituiți în detașamente de muncă, sub comandă militară, având cadrele necesare pentru menținerea ordinei și a disciplinei. Detașamentele vor fi utilate cu materialul necesar pentru cazarea, higiena și hrănirea oamenilor. În cazul când, în mod excepțional, asemenea detașamente sunt puse la dispozițiunea altor instituțiuni publice, acestea au îndatorirea să acopere cheltuielile prevăzute atât pentru întreținerea evreilor, cât și a militarilor care însoțesc detașamentele. Sumele respective se vor
Munca obligatorie a evreilor din România (1940‑1944). Documente by Ana Bărbulescu, Alexandru Florian (ed.); Alexandru Climescu, Laura Degeratu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/800_a_1752]
-
dreptul să ia masa și să doarmă în familie; - în cazul când vor fi deplasați în altă regiune a țării, ei vor fi constituiți în detașamente de muncă sub comandă militară; - detașamentele vor fi utilate cu materialul necesar pentru cazare, higienă și hrănirea oamenilor; - pe timpul muncii de interes obștesc, evreii au drepturile de hrană ale trupei, în natură sau în bani, după cum sunt folosiți de Armată sau de alte instituții publice. 3/. Decretul-Lege No. 132 din 20.I.1941 relativ la impunerea
Munca obligatorie a evreilor din România (1940‑1944). Documente by Ana Bărbulescu, Alexandru Florian (ed.); Alexandru Climescu, Laura Degeratu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/800_a_1752]