402 matches
-
redorilor, fixarea mâinii în poziție antalgica nefuncfionala,) care se asociază contracturii musculare și cicatriceale. Subliniem că gradul de recuperare a mâinii arse este invers proporțional cu timpul necesar obținerii vindecării. Vindecarea rapidă fără plaga granulara limitează riscul apariției cicatricilor vicioase, hipertrofice, retractile, cu deformarea arhitecturii mâinii cu sindactilii, retracția primei comisuri cu limitarea antepulsiei și opozabilității policelui, retracția în flexie a degetelor (camptodactilie) sau inclinarea lor laterală față de ax (clinodactilie) ori contracturi cicatriceale mediopalmare deosebit de grave la copil. Excizia și grefarea
Capitolul 15: ARSURILE. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Conf. Dr. Teodor Stamate, Dr. Dragoş Pieptu () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1223]
-
Factorii de risc sunt reprezentați de sarcina la o vârstă înaintată, multiparitatea, utilizarea medicației tocolitice, sarcina gemelară și condițiile improprii de viață [2, 14]. Acest subiect va fi abordat mai pe larg în capitolul dedicat sarcinii și bolilor cardiovasculare. Cardiomiopatia hipertrofică apare la femei la vârste mai înaintate și are o simptomatologie mult mai zgomotoasă decât la bărbați [15]. O altă particularitate este faptul că la sexul feminin diametrele ventriculare stângi sunt mult mai mici, cu un gradient intraventricular semnificativ crescut
Particularități ale bolilor cardiovasculare la femei by Florin Mițu, Dana Pop, Dumitru Zdrenghea () [Corola-publishinghouse/Science/435_a_1449]
-
clinic, ecocardiografic (fracție de ejecție), fiind de preferat internarea sa în spital. Posibilitățile terapeutice sunt limitate, având în vedere că atât inhibitorii de enzimă de conversie, cât și sartanii sunt contraindicați în cursul sarcinii [6]. În schimb, femeile cu cardiomiopatie hipertrofică tolerează de obicei bine sarcina. Simptomele care apar cel mai frecvent sunt reprezentate de palpitații, dispnee și angor [3]. Tratamentul va consta în special în administrarea de beta blocante și doze mici de diuretice. Cardiomiopatia peripartum este o formă de
Particularități ale bolilor cardiovasculare la femei by Florin Mițu, Dana Pop, Dumitru Zdrenghea () [Corola-publishinghouse/Science/435_a_1449]
-
cu diuretice) hipomagneziemie (alcoolism, malabsorbție intestinală, terapie cu diuretice) hipercalcemie (hiperparatiroidism, tumori) − Tulburări acido-bazice acidoza inhibă pompa de Na+/K+ − Boli pulmonare cronice datorită asocierii cu tonusul simpatic crescut − Boli cardiace cresc sensibilitatea miocardului la digitalice boli cardiace ischemice cardiomiopatie hipertrofică insuficiență cardiacă congestivă miocardite − Insuficiența renală cronică prin scăderea ratei de filtrare glomerulară − Vârsta Înaintată datorită reducerii funcției renale și excreției drogului, precum și a masei musculare reduse − Bolile tiroidiene (hipotiroidismul) scad volumul de distribuție și cresc sensibilitatea miocardului − Administrarea concomitentă
Compendiu de toxicologie practică pentru studenţi by LaurenȚiu Şorodoc, Cătălina Lionte, Ovidiu Petriş, Petru Scripcariu, Cristina Bologa, VictoriȚa Şorodoc, Gabriela Puha, Eugen Gazzi () [Corola-publishinghouse/Science/623_a_1269]
-
dintre pacienți își descoperă hipertensiunea arterială întâmplător, cu ocazia unor examinări de rutină (examen de conducător auto, fișe medicale, performanțe sportive , consultații stomatologice etc). Creșterea presiunii arteriale este dată de creșterea rezistenței arteriale periferice prin spasm prelungit sau prin leziuni hipertrofice și degenerative ale peretelui vascular . În primul caz procesul este cel puțin în parte reversibil , pe când în al doilea caz este definitiv. HTA este definită clasic ca o creștere a presiunii arteriale în circulația sistemică, indiferent de cauza care o
Actualitati privind riscul urgentelor medicale in cabinetul de medicina dentara by ALEXANDRU BUCUR, MARIA VORONEANU, CARMEN VICOL, DINESCU NEDIM NICOLAE () [Corola-publishinghouse/Science/83704_a_85029]
-
calculii la palpare. - Între colici: durere În zona colecistului; manevra Murphy pozitivă. - În caz de inflamație neinfecțioasărigiditate musculară sub rebord, dar nu apărare. - În caz de hidrops - colecistul se poate palpa. dă forma torpidă dureroasă - În colecistita calculoasă scleroatrofică sau hipertrofică;jenă permanentă În hipocondrul drept: intermitent durerea se acutizează, la care se adaugă: vărsături; subicter; stări febrile tranzitorii. - stare generală alterată cu: anorexie; slăbire; astenie. - examen obiectiv - durere: În regiunea subhepatică; În regiunea ileocecală. - poate fi: de la Început; după colicile
Patologie chirurgicală by Sorinel Luncă () [Corola-publishinghouse/Science/91483_a_93262]
-
TRANSMITERE RESPIRATORIE 78 Alte stomatite cu aspecte particulare pot fi întâlnite în cursul unor boli eruptive generale, cu contagiozitate crescută în perioada copilăriei: scarlatina, rujeola, rubeola, varicela. Tabelul 5.1 Etiologia stomatitelor infecțioase Familia Specia Forma clinică Virusuri Papovavirusuri Papilomavirus hipertrofică Herpes virusuri HHS1, VVZ, CMV, VEB, HH6, HH7, HH8 veziculoasă Enterovirusuri Coxsackie A veziculoasă Mixovirusuri V. rujeolei V. urlian eritematoasă Togavirusuri V. rubeolic eritematoasă Retrovirusuri HIV polimorfă Bacterii Anaerobe Fusobacterii ulcerată Aerobe Streptococi eritematoasă sau ulcerată Gonococ ulcerată S. typhi
BOLI INFECŢIOASE ÎN MEDICINA DENTARǍ by Manuela Arbune, Oana - Mirela Potârnichie () [Corola-publishinghouse/Science/403_a_932]
-
V. rubeolic eritematoasă Retrovirusuri HIV polimorfă Bacterii Anaerobe Fusobacterii ulcerată Aerobe Streptococi eritematoasă sau ulcerată Gonococ ulcerată S. typhi ulcerată Micobacterii My. Tuberculosis My. leprae ulcerată Spirochete Tr. pallidum ulcerată Mycoplasme My. pneumoniae veziculoasă Fungi Levuri, hife Candida spp eritematoasă, hipertrofică 5.1.3 Manifestări clinice Tabloul clinic al stomatitelor infecțioase are aspecte variabile, în funcție de etiologie. Candidoza orală debutează cu inflamația difuză a mucoasei orale, cu aspect roșu, depapilat, lăcuit la nivelul limbii și de eritem uscat la nivel jugal și
BOLI INFECŢIOASE ÎN MEDICINA DENTARǍ by Manuela Arbune, Oana - Mirela Potârnichie () [Corola-publishinghouse/Science/403_a_932]
-
Tipuri clinice Etiologii infecțioase Etiologii neinfecțioase Gingivostomatita eritematoasă și veziculoasă MNI Boala gura-mână-picior CMV Herpangina Lues Tuberculoză Candidoză profundă Eritem polimorf Ulcere traumatice Arsuri fizice, chimice Boala Behcet LES, alte colagenoze Reacție corp străin Carcinom cu celule scuamoase Stomatita papilomatoasă/ hipertrofică HPV VEB HHV8 Candida spp Keratoza traumatică Lichen plan Arsuri Carcinom cu celule scuamoase Antibioticele se administrează în concordant cu forma clinică și etiologică. Antifungicele locale (nistatin, amfotericina B sau miconazol), sunt preferate pentru candidoze la pacienți imunocompetenți, administrarea generală
BOLI INFECŢIOASE ÎN MEDICINA DENTARǍ by Manuela Arbune, Oana - Mirela Potârnichie () [Corola-publishinghouse/Science/403_a_932]
-
se clasifică în două categorii: Grup A (cu risc crescut): proteze valvulare, cardiopatii congenitale cianogene, antecedente de endocardită infecțioasă Grup B (cu risc mai mic): valvulopatii (insuficiență aortică, insuficiență mitrală, prolaps de valvă mitrală), bicuspidie aortică, cardiopatii congenitale necianogene, cardiomiopatie hipertrofică obstructivă. Etiologia endocarditelor variază după poarta de intrare, după proveniența germenului (comunitar sau nozocomial), după terenul pe care se grefează, pe valve native sau proteze valvulare (Tabel 8.5). Tabel 8.5 Etiologia endocarditelor pe valve native și pe proteze
BOLI INFECŢIOASE ÎN MEDICINA DENTARǍ by Manuela Arbune, Oana - Mirela Potârnichie () [Corola-publishinghouse/Science/403_a_932]
-
proteinurie), până la forme severe, cu anasarca, edeme, hipertensiune arterială, insuficiență renală și deces. Infecția HIV/SIDA 172 9.5.6 Afecțiuni mucoase și tegumentare asociate HIV/SIDA Leziunile orale din cursul infecției cu HIV pot avea ulcerative, eritematos, pigmentat, pseudomembranos, hipertrofic. (Tabel 9.5 ) Frecvența afecțiunilor orale la persoanele cu infecție HIV variază între 30-80%. Aceste leziuni influențează calitatea vieții din cauza disconfortului, scăderii capacității de comunicare, malnutriției secundare cu scădere în greutate. Manifestările orale pot fi expresia inaugurală a imunodepresiei (candidoza
BOLI INFECŢIOASE ÎN MEDICINA DENTARǍ by Manuela Arbune, Oana - Mirela Potârnichie () [Corola-publishinghouse/Science/403_a_932]
-
palatine consecutivă anginelor repetate. Printre factorii etiologici incriminați se numără: obstrucția nazală cronică cu respirație orală, distrofiile, carențele alimentare, deficiențele imunitare, expunerea prelungită în frig, topografia și structura anatomică (criptică) a amigdalelor palatine. Există trei forme clinice: 1. amigdalitele cronice hipertrofice, cu hipertrofie moale sau dură. Hipertrofia moale (simplă) este întâlnită mai ales la copilul mic și/sau preșcolar. Este datorată hiperplaziei foliculilor limfatici amigdalieni; la bucofaringoscopie se constată amigdale mărite de volum, palide, moi, depresibile la palpare. În această formă
ASPECTE DE ALERGOLOGIE ŞI IMUNOLOGIE ÎN PRACTICA MEDICALĂ by LILIANA VEREŞ ,CORNELIA URSU () [Corola-publishinghouse/Science/301_a_586]
-
generali (traumatisme locale, răceală, lipsă de odihnă, alimentație necorespunzătoare, regim de viață impropriu, epuizare fizică și psihică). * modul de inserție - eficiența inelului muscular realizat de pilieri (de “stoarcere” a conținutului amigdalian odată cu deglutiția) nu se mai păstrează în cazul amigdalelor hipertrofice (care scapă inelului) și nici în cazul celor scleroatrofice (care rămân în spatele inelului). * flora microbiană care nu întotdeauna este pusă în evidență în mod fidel și real la examenul bacteriologic al exsudatului faringian; mai util se dovedește a fi examenul
ASPECTE DE ALERGOLOGIE ŞI IMUNOLOGIE ÎN PRACTICA MEDICALĂ by LILIANA VEREŞ ,CORNELIA URSU () [Corola-publishinghouse/Science/301_a_586]
-
mergea pînă la nivelul corpului glandei; nu era limitată, se prezenta dură la palpare, nu avea adenopatie zonală. Respectînd toate regulile, am practicat pancreatectomie „minimă”, biopsie zonală. Rezultatul, după 10 zile, arăta că este vorba de pancreatită cronică caudală, formă hipertrofică. In evoluția postoperatorie, a patra zi, a apărut fistula pancreatică, cu un debit mediu de 110 ml în 24 de ore. Conduită obișnuită. Recoltarea drenajului și îngurgitarea lui pe o sondă intragastrică Einhorn; tratament general, de supleare cu seruri; menajarea
Pancreatectomiile by Ionescu Alexandru () [Corola-publishinghouse/Science/91855_a_92354]
-
practicat duodenopancreatectomia dreaptă; montajul circuitelor digestive le-am făcut prin anastomozele pe o ansă în „Y”. Evoluția postoperatorie deosebit de favorabilă, pentru care bolnavul a fost externat, „vindecat” după 18 zile de la operație. Examenul anatomo-patologic, microscopic, a arătat pancreatită cronică, formă hipertrofică, și nu cancer de cap de pancreas. După aproximativ 7 luni de la operație, bolnavul a revenit și s-a internat de urgență, pentru abdomen acut chirurgical. După examinarea clinică și paraclinică, s-a stabilit diagnosticul de peritonită generalizată, probabil prin
Pancreatectomiile by Ionescu Alexandru () [Corola-publishinghouse/Science/91855_a_92354]
-
și sediu. „Funcția predominantă creează hipertrofia organelor corespunzătoare” (Lamarck) La rândul lor, organismele cu o dezvoltare exagerată într-un anumit sector organic vor tinde în chip firesc să se folosească de resursele în care sunt mai bogate, dând în sectorul hipertrofic, un randament funcțional superior mediei. Fiziologia lor va prezenta deci o hiperactvitate caracteristică într-un anumit sector organic, atât în stare de sănătate, cât și în stare morbidă. Funcția biologică predominantă creează aptitudini biologice speciale, care în stare de sănătate
Chirurgia modernă a sindroamelor posttuberculoase. Tuberculoză și homeopatie by Alexandru-Mihail Boțianu, Petre Vlah-Horea Boțianu, Oana-Raluca Lucaciu () [Corola-publishinghouse/Science/91974_a_92469]
-
în deservirea unui organ mutilat al corpului, apare "sindromul fantomă". Bolnavul PA, cu membrul superior drept amputat de la cot, avea impresia că mișcă degetele foarte des. Examinarea ortopedică constată că cicatricea rămasă după amputația antebrațului prezenta un cheloid (o cicatrice hipertrofică). Odată cu îndepărtarea cheloidului, sindromul de antebraț fantomă a regresat pentru a dispărea în trei luni. Vilayamur Ramachandran 38 studiază sindromul "membrelor fantomă", prin metoda magneto-encefalografică, la o serie de amputați traumatic și publică rezultatele în 1993. Prezintă cazul unui tânăr
Spiralogia by Jean Jaques Askenasy () [Corola-publishinghouse/Science/84989_a_85774]
-
ajunge În duoden se va revărsa În sânge. Cauzele care determină icterul mecanic sunt: calculoză biliară, blocarea canalului coledoc, ruperea canaliculelor biliare, contracția spastică a sfincterului lui Oddi, pătrunderea În sânge a substanțelor toxice existente În vezica biliară, pancreatita cronică hipertrofică, cancerul capului de pancreas și cancerul ampulei Vater. c. Icterul hepatocelular este o afecțiune hepatică declanșată de cauze toxice sau infecțioase, cu leziuni ale celulelor ficatului și ale canaliculelor biliare. Cauzele care declanșează icterul hepatocelular sunt: -icterul infecțios primar, de
Tratat de medicină naturistă/volumul I: Bolile aparatului digestiv by Constantin Milică, Camelia Nicoleta Roman () [Corola-publishinghouse/Science/91766_a_92301]
-
galben valea, fuge cu lucrurile țepene zăpezi, explozia copacilor în arma foioase, coniferele fac implozie, Goioasa impiegata dînd înapoi, piatra tunelului ieșirea în altă lume, rătăcirea Sinai Sinaia, podul metalic drum în arcul poalele pădurii, plămînii pe dealuri zdrențe, inima hipertrofică, halta Caralița hidrocentrală, organele adăugate tot atavice sînt, ninge, deșertul om locuibil fără repere interne, Asău lanterna verde se leagănă de frig, plugul de la camion carosabilul de nămeți, biserica neluminată, decît crucea, fulguiește, drumuri secundare albe, Trotușul Comănești, străzile țarțamuri
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
puritate a preparatelor actuale. Alți autori au arătat o creștere în producție de tumor necrosis factor-α (TNFα) și interleukin-6 în leziunile acestor pacienți (3). De asemenea, leziunile sunt asociate cu nivele ridicate de anticorpi anti-insulinici circulanți (48). Leziunile pot fi hipertrofice sau atrofice, prezente la locurile de injectare repetate ale insulinei. 3.3. Reacțiile la medicamentele orale pot fi de tip hipersensibilitate - eritem polimorf (minor și major) și TEN (toxic epidermal necrolysis). Aceste reacții survin adesea în legătură cu administrarea de solfonilureice; este
Tratat de diabet Paulescu by Lawrence Chukwudi Nwabudike, Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92265_a_92760]
-
durerea toracică și dispneea. Durerea toracică apare mai frecvent la cei la care tumora rezultă din pleura parietală. Ocazional, tumorile mari determină compresia bronșiilor, determinând atelectazie sau rareori, hemoptizii. Sindroamele paraneoplazice apar mai frecvent la pacienții cu tumori mari. Osteoartropatia hipertrofică pulmonară este cel mai frecvent sindrom paraneoplazic, apărând la 22% dintre pacienți, în special la cei cu tumori cu diametrul peste 7 cm. Acești pacienți prezintă frecvent simptome artritic-like bilaterale, cum ar fi rigiditatea sau tumefierea articulațiilor, edemul gleznei, artralgii
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by CLAUDIU NISTOR, ADRIAN CIUCHE, TEODOR HORVAT () [Corola-publishinghouse/Science/92103_a_92598]
-
faza S joasă din leziunile benigne, precum și aneuploidie celulară [16]. Diagnostic clinic Spre deosebire de leziunile benigne, tumorile pleurale fibroase localizate maligne sunt simptomatice în 75% dintre cazuri. Cele mai frecvente simptome sunt durerea toracică, tusea, dispneea și febra. Rareori apare osteoartropatia hipertrofică pulmonară, iar hipoglicemia este mai frecventă decât în leziunile benigne (apărând în 11% dintre cazuri) [16]. Diagnostic paraclinic Constatările paraclinice sunt similare cu cele ale pacienților cu leziuni benigne, cu excepția faptului că leziunile sunt tipic mai mari de 10 cm
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by CLAUDIU NISTOR, ADRIAN CIUCHE, TEODOR HORVAT () [Corola-publishinghouse/Science/92103_a_92598]
-
mai frecvente semne fizice (79% din cazuri) sunt semnele epanșamentului pleural (matitate la percuție, diminuarea murmurului vezicular) [13]. Alte semne fizice: scăderea excursiilor peretelui toracic (15% din cazuri), ganglioni limfatici palpabili (12% din cazuri), ficat mărit (9% din cazuri), osteoartropatia hipertrofică (10% din cazuri), degete hipocratice, frecătură pleurală sau pericardică, cașexie și ascită (5% din cazuri), coagulare intravasculară diseminată, tromboflebită, embolie pulmonară, mase toracice palpabile și scolioză ipsilaterală [30]. DIAGNOSTIC PARACLINIC Teste de sânge S-au constatat la pacienții cu mezoteliom
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by CLAUDIU NISTOR, ADRIAN CIUCHE, TEODOR HORVAT () [Corola-publishinghouse/Science/92103_a_92598]
-
VS, diametrele telesistolic și respectiv telediastolic VS nefiind influențate semnificativ de vârstă. În ceea ce privește distribuția hipertrofiei, aceasta se face de cele mai multe ori simetric. Există, pe de altă parte, așa‑numitul „sept sigmoid” (evident mai frecvent la vârstnici); în acest caz, procesul hipertrofic afectează predominant segmentul bazal al septului inter- ventricular ( figura 13.2). Se discută încă dacă acest aspect particular ar putea reprezenta un subtip de cardiomiopatie hipertrofică sau doar o variantă anatomică fără semnificație patologică. Pentru interpretarea sa ca modificare fiziologică
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Ioan Mircea Coman, Carmen Beladan () [Corola-publishinghouse/Science/91930_a_92425]
-
parte, așa‑numitul „sept sigmoid” (evident mai frecvent la vârstnici); în acest caz, procesul hipertrofic afectează predominant segmentul bazal al septului inter- ventricular ( figura 13.2). Se discută încă dacă acest aspect particular ar putea reprezenta un subtip de cardiomiopatie hipertrofică sau doar o variantă anatomică fără semnificație patologică. Pentru interpretarea sa ca modificare fiziologică pledează și faptul că hipertrofia focală afectează mai puțin de 3 cm din lungimea septului bazal anterior, că diametrul telediastolic VS rămâne normal și că nu
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Ioan Mircea Coman, Carmen Beladan () [Corola-publishinghouse/Science/91930_a_92425]