1,377 matches
-
glomerular și de rata de îndepărtare a acestui fluid de către tub. Această presiune se opune filtrării și oferă forța motorie pentru eliminarea urinei prin tubi. Dacă apare o obstrucție de-a lungul tractului urinar (ca în litiază, obstrucții ureterale sau hipertrofii de prostată) se produce retenție de urină și se oprește filtrarea glomerulară datorită presiunii retrograde. Presiunea coloid-osmotică din capilar se opune filtrării. Reducerea concentrației proteinelor plasmatice scade presiunea coloidosmotică și crește filtrarea. Rata filtrării glomerulare (GFR) depinde de variațiile diverșilor
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2284]
-
ei), și precum tipurile de politeia înspre oligarhie”. Fragmentul conține două puncte de vedere asupra logicii schimbării formelor politice. a. Mai întâi se amintește cazul în care o formă pozitivă (politeia sau aristocrația) trece în corelatul ei negativ, datorită unei hipertrofii. Aceast declin este efectul „înclinației” logice către corelatul negativ. O formă politică pozitivă, în trecerea la negativul ei, antrenează caracteristica sa definitorie, care se schimbă și ea, deși (paradoxal, în fond) corelatele negative nu sunt altceva decât „creșteri” ale trăsăturilor
Filosofia politică a lui Platon [Corola-publishinghouse/Science/1983_a_3308]
-
forme pentru constituțiile unui polis și tot atâtea deviații în calitate de degenerări ale celor dintâi.” Termenul parekbaseis, prin care Aristotel caracterizează constituțile deviante, se referă la o alunecare alături care are loc în maniera unei ieșiri din limite în felul unei hipertrofii, așa cum am remarcat deja. Condițiile de eroziune sunt discutate de Aristotel pe larg în cartea a V-a a Politicii. Conflictul (he stasis) care stă la baza inițierii unui proces de schimbare (he metabole) se produce peste tot (panthou) din cauza
Filosofia politică a lui Platon [Corola-publishinghouse/Science/1983_a_3308]
-
de care pomeneam. Atât Rousseau, cât și astăzi Marcuse, pun în antiteză „ordinea sensibilității” cu „ordinea rațiunii represive”. Dar și unul și altul recunosc necesitatea acestei rațiuni „represive” în proporția în care ea își păstrează funcția în sensul conservării civilizației. Hipertrofia acestei „rațiuni represive”, subliniez însă, devine sufocantă pentru sensibilitatea și libertatea firească a persoanei umane, pentru articulația societății civile. — Mi se pare că Lévi-Strauss spune undeva cam așa: omul nu are sens decât dacă se situează pe punctul de vedere
[Corola-publishinghouse/Science/2234_a_3559]
-
aceeași linie, L. Algazi va pleda în Profeții pentru „militantismul cultural”, împotriva diletantismului și a artei pentru artă. H. Sanielevici susține teoretic această orientare prin studiile Despre stil și Literatura viitorului, afirmând că simbolismul și decadentismul sunt expresia unei „bolnăvicioase hipertrofii a senzației”, iar naturalismul, ca falsificator al adevărului, e „mărginit, vulgar ori nevropat”. Const. Graur dă câteva articole cu tentă sociologică, precum Bacșișul presei și Învățământul rural. În numărul 2 Gala Galaction îl omagiază, la moartea acestuia, pe A. Steuerman-Rodion
SPICUL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289828_a_291157]
-
sub nivelul său. El este, În felul acesta, respectat și simpatizat, având prieteni. Modestia este deschidere, pe când orgoliul este Închidere și izolare. Modestia și orgoliul pot Însă depăși anumite limite admise. Astfel, cum afirmam mai sus, orgoliul poate deveni infatuare, hipertrofia Eului, care poate merge până la o sfidare de tipul agresivității morale. În acest caz, se va crea o stare de tensiune, de Încordare Între persoană și ceilalți, care va duce la conflicte, ură, confruntare violentă. În cazul modestiei, putem remarca
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
morale, cu Binele, Înclinând către Rău. Aceste idei imorale pot avea ca subiect de referință propria persoană, sau ele fac referire la ceilalți. aă Ideile imorale care fac referire la sine sunt legate de o supraevaluare a propriei persoane, o hipertrofie a Eului, datorită unui egocentrism exagerat și nejustificat. Ele iau aspectul orgoliului, al disprețului pentru ceilalți. bă Ideile imorale care fac referire la persoana celorlalți sunt corelate cu cele referitoare la sine și ele arată, În mod inconștient, sentimentul diferenței
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
avea. din asemenea considerente, această grupă de tulburări patice cuprinde următoarele forme: avariția, caracterizată prin rapacitate, aviditate, cupiditate, posesiune, nevoia de a acapara pentru sine, de a păstra; ea reprezintă un atașament normal pentru „a avea” în sensul strict material; hipertrofia Eului se referă la constituția paranoică și se manifestă prin egoism, egocentrism, autoerotism, autofilie, narcisism, psihorigiditate, orgoliu nemăsurat, posesiunea egocentrică narcisică; ea reprezintă o afectare a lui „a fi”; competiția sau „situația-cheie” se caracterizează prin dorința de afirmare, de dominare
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
cunoaștere; cultivarea aptitudinilor; crearea unei ambianțe comunicaționale și comportamentale pozitive. În mod asemănător, dificultățile de adaptare școlară sau aplicarea greșită a metodelor de educație sau învățământ pot duce la rândul lor la situații neplăcute, de felul celor de mai jos: hipertrofia Eului, cu manifestări de tipul paranoiei; izolarea până la închiderea în sine de tip autist; surmenajul intelectual, care duce la oboseală și inadaptibilitate; apariția unor suferințe somatice de tipul tuberculozei pulmonare, amigdalitei, apendicitei, nefritei, bolilor cardiace, scoliozei vertebrale, miopiei, bolilor neurologice
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
iar pe de altă parte, pe discordanța acestuia în raport cu realitatea; tinerii sunt ursuzi, izolați, apatici, inactivi, indiferenți, prezintă bizarerii, manierisme, inafectivitate cu o stare discordantă, izolare autistă; paranoicii; tendințele paranoice constau într-un orgoliu funciar, constituțional, manifestat prin egocentrism, autofilie, hipertrofia Eului, vanitate, neîncredere și suspiciune, mergând până la idei de persecuție, o judecată falsă bazată pe o logică rigidă și tenace de tip paralogic; este un tip de gândire refractară în raport cu realitatea obiectivă; la paranoici, elementul esențial este reprezentat prin „refracția
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
premiile, distincțiile, favorurile, stima, recunoașterea meritelor, superioritatea, reputația. Onoarea mai întâi, apoi onorurile, acestea trebuie să fie deviza morală a adultului temperat, echilibrat, conștient. Cultul onoarei devine o pseudomistică, dominatoare, care va conduce persoana și viața individului. Mai sunt apoi hipertrofia Eului, manifestată prin tulburări de caracter, erori de judecată etc., adaptarea efectivă, autocontrolul în situațiile dificile ale vieții (nenorociri, doliu, lovituri ale vieții, decepții). Se știe că orice filosofie pesimistă prin natura și concluziile sale este nocivă pentru starea de
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
atitudini ale individului. Prima implică angoasă, nehotărâre, un Eu slab; cea de-a doua implică curaj, hotărâre, fermitate, un Eu puternic. Aceste aspecte se pot observa în schema de mai jos: curaj impuls creator realizări SUCCES recompensă sentiment de onoare hipertrofia Eului (realizare de sine, demnitate, autoritate, sănătate mintală optimă) angoasă inhibiție creatoare erori EȘEC pedeapsă sentiment de culpabilitate autonegarea Eului (sentimentul nerealizării de sine, complexe de inferioritate, fugă, vagabondaj, alcoolism, suicid, boli psihice) Se poate vedea atât rolul Eului, cât
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
cefei, occipitalul, gâtul și toracele sunt într-un singur plan. Toracele este mult lărgit, iar coloana vertebrală este hiperlordotică în poziție șezând și rectilinie în decubit. Abdomenul este mare, hipoton, flasc. Membrele superioare și inferioare sunt scurte, contribuind la determinarea hipertrofiei staturale. Mâinile sunt mici, scurte, late, cu degete divergente, aparent de aceeași lungime, cu excepția policelui și degetului mic, care sunt mai scurte. Picioarele sunt scurte și plate, cu degete mici. Există o distribuție divergentă a haluxului, al doilea deget fiind
ASPECTE MORFOLOGICE, FUNCŢIONALE ŞI MOTRICE LA COPII CU DIZABILITATE MENTALĂ by Bogdan Constantin UNGUREAN () [Corola-publishinghouse/Science/379_a_654]
-
volumul respirator curent; Crește în efort; În repaus este de aproximativ 8 l/minut; În efort crește la 60-80 l/minut, în funcție de intensitatea și durata efortului (Mercea M.K., Zamora E., 2003). B. Modificări tardive Frecvența respiratorie Se instalează bradipneea, datorită hipertrofiei mușchilor respiratori și predominanței tonusului vagal. Amplitudinea respiratorie La sportivi, în repaus, datorită fortificării musculaturii, în general, și a celei respiratorii, în special, amplitudinea mișcărilor respiratorii crește. În efort, la sportivi, amplitudinea crește. La cei neantrenați, crește frecvența respiratorie. Debitul
ASPECTE MORFOLOGICE, FUNCŢIONALE ŞI MOTRICE LA COPII CU DIZABILITATE MENTALĂ by Bogdan Constantin UNGUREAN () [Corola-publishinghouse/Science/379_a_654]
-
realizarea forței maxime de contracție (Ifrim, 1986). II. Sistemul muscular este al doilea element principal care condiționează forța. Este știut faptul că forța dezvoltată de un mușchi este direct proporțională cu secțiunea lui fiziologică. Deci, sporirea secțiunii fiziologice și, respectiv, hipertrofia musculară este una din căile de creștere a forței (Ifrim, 1986). 3.2.3.4. Test 15 - Viteza de reacție la stimul vizual Pentru determinarea vitezei de reacție simplă am folosit o metodă de măsurare indirectă care presupune un calculator
ASPECTE MORFOLOGICE, FUNCŢIONALE ŞI MOTRICE LA COPII CU DIZABILITATE MENTALĂ by Bogdan Constantin UNGUREAN () [Corola-publishinghouse/Science/379_a_654]
-
ca pe niște „variații patologice ale normalului”. În sensul acesta C. Rodière-Rein și J.D. Guelfi descriu opt „forme” sau „tipuri” de personalități psihopatice după cum urmează mai jos. A. Personalitatea paranoiacă Este caracterizată prin neîncrederea, senzitivitatea, restricția deliberată a afectelor exprimate, hipertrofia Eului, exagerarea dificultăților, refuzul criticii altora, așteptarea permanentă de a fi înșelat sau de a fi victima răutății altora, punerea sub semnul îndoielii a cinstei altor persoane, neîncrederea sau disimularea. B. Personalitatea antisocială Este caracterizată prin aspectul impulsiv și imprevizibil
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
propriilor trăiri cu culpabilizarea celorlalți și recul ulterior asupra sa, tendință la supradominare, incapacitate de suplețe în relațiile cu ceilalți, incapacitatea de a admite opiniile sau deciziile altora, intransigență, dominație și comandă, toate aceste aspecte fiind legate de egocentrism și hipertrofia Eului bolnavului respectiv, idei expansive de dominare, reformă socială, istorică, morală, religioasă sau științifică, o mare forță psihică manifestată printr-o hiperactivitate și mobilitate crescută. Din cele de mai sus se desprinde marea bogăție a structurii personalității premorbide a bolnavilor
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
psihorigiditatea ideo-afectivă, ducând treptat la separarea lor de lume, premisă a viitorului conflict „Eu - Lume”. Ca o compensație a incapacității lor de a se pune de acord cu lumea, se va dezvolta treptat un „complex de superioritate” față de ceilalți, cu hipertrofia propriului Eu și tendințe dominatoare. Existența unei tensiuni intrapsihice La această categorie de bolnavi, se notează o permanentă stare de tensiune intrapsihică legată de căutarea unui statut și a unui rol psiho-social personal, în conformitate cu propriile lor tendințe și aspirații. Ei
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
teren psihologic cu o constituție specifică, ale cărei caracteristici favorizează apariția și dezvoltarea acestei afecțiuni psihiatrice. Tendințele caracteristice „personalității paranoice” sunt reprezentate prin următoarele aspecte psihopatologice cu caracter constant și specific (Genil-Perrin): Orgoliul constă în supraestimarea propriei persoane (egocentrism, autofilie, hipertrofia Eului). Este, de fapt vorba despre un tip de vanitate puerilă, de infatuare ridicolă. Neîncrederea, manifestată ca o teamă, o rezervă inutilă, stare de neliniște și susceptibilitate, îndoială, sentimentul penibil de a nu fi înțeles de ceilalți, de a se
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
M. Dide și P. Guiraud, disting două grupe principale: 1) Pasionalii egoiști Din punct de vedere clinico-psihiatric, această categorie de indivizi realizează tabloul „psihozei revendicative” de tipul „persecutat - persecutor”, procesivii, cverulenții etc. Psihopatologia persoanei revendicativului este caracterizată prin următoarele trăsături: hipertrofia Eului, sentimentul imperativ al luptei împotriva nedreptăților îndurate, excitația hipomaniacală, manifestată sub forma unei stări afective de ardoare și euforie. Ca varietăți clinice se citează următoarele: delirul de posesiune, sinistroza consecutivă unor procese pentru accidente de muncă sau invalidități de
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
uitări nejustificate, ineficacitate durabilă și globală în plan social și profesional, persistența acestui tip de comportament, mai sus menționat, chiar atunci când circumstanțele sunt asigurate, eficace și posibile. 3) Personalitatea paranoiacă Trăsătura fundamentală a acestui tip de personalitate este reprezentată prin hipertrofia propriului Eu. Constituția paranoiacă este caracterizată prin prezența următoarele elemente psihopatologice: egocentrism cu hipertrofia Eului care determină dezvoltarea orgoliului și a unor sentimente de personale superioritate în raport cu celelalte persoane, dispoziție incertă, cu neîncredere, tendință la suspiciune ostilă față de anturaj și
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
de comportament, mai sus menționat, chiar atunci când circumstanțele sunt asigurate, eficace și posibile. 3) Personalitatea paranoiacă Trăsătura fundamentală a acestui tip de personalitate este reprezentată prin hipertrofia propriului Eu. Constituția paranoiacă este caracterizată prin prezența următoarele elemente psihopatologice: egocentrism cu hipertrofia Eului care determină dezvoltarea orgoliului și a unor sentimente de personale superioritate în raport cu celelalte persoane, dispoziție incertă, cu neîncredere, tendință la suspiciune ostilă față de anturaj și interpretări răuvoitoare față de ceilalți, falsitatea judecății, cu paralogisme ireductibile, responsabile de interpretări eronate care
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
paralogisme ireductibile, responsabile de interpretări eronate care vor constitui premisele unui sistem de gândire de factură delirantă, fie de persecuție, de grandoare sau cu o altă tematică bine conturată. După Genil-Perrin, personalitatea paranoiacă se caracterizează prin următoarele patru trăsături fundamentale: hipertrofia Eului, neîncredere, falsitatea judecății, inadaptare socială. În cadrul tipului de personalitate paranoiacă se descriu câteva forme net diferențiate. Cele mai bine delimitate și universal admise de specialiști sunt tipurile descrise de E. Kretschmer. În această privință el distinge următoarele: personalitățile de
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
critici. S-a impus totuși ca un curent major al gândirii curriculare postmoderne - a rămas însă în această fază, teoretică și narativă; nici un poor curriculum nu poate deveni written curriculum. Aderenții și criticii au abordat probleme „spinoase” precum: atrofia și hipertrofia aspirațiilor și fanteziilor cu privire la viață și carieră; șanse și obstacole în modelarea vieții; autobiografia ca metodă științifică de explorare a vieții și a curriculumului; pașii și „regulile metodei” currere; bazele psihanalitice ale currere; regresia și ego-ul în currere; curriculumul și
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
limitarea gestualității etc. În aceste cazuri se vor avea în vedere implicațiile asupra funcțiilor vitale și posibilitățile de realizare a gestualității, precum și limitările funcționale motorii. 2. Afecțiuni musculare - anomalii și malformații congenitale care împiedică poziția statică și locomoția (de exemplu, hipertrofii congenitale, redori și retracții musculare); - boli degenerative - distrofii musculare progresive (de exemplu, distrofia Duchenne, miopatii în centură, distrofia musculară progresivă congenitală, distrofii miotonice); - miastenia ce determină fatigabilitatea rapidă, cu tulburări de locomoție, manipulare, fonație, respirație; - glicogenoze (de exemplu, tip II
Sinteze de psihopedagogie specială. Ghid pentru concursuri și examene de obținere a gradelor didactice by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]