119 matches
-
se face scurt și energic imprimând un număr scurt de vibrații. Plasarea prea largă a contactului lingual sau prea relaxată poate da o consistență fricativă emisiei, iar plasarea prea rigidă dă un aspect exploziv pronunției împiedicând generarea vibrațiilor scurte. La hipoacuzici putem obține vibrația limbii imitând „zgomotul motorului mașinii”, „zgomotul ruperii lemnelor” - prrr, „ tremurul de frig”- brrr, „zburatul păsărilor” - zvrrr etc. La surdomuți este dificil să exemplificăm sonor ceva, ci doar vizual și tactil să evidențiem vibrațiile limbii și laringelui. La
Recuperarea şi investigaţii le paraclinice în tulburările de comunicare verbală by Bogdan Dionisie () [Corola-publishinghouse/Science/91643_a_93183]
-
dentară superioară, desprinzând doar vârful limbii. Se repetă exercițiul cu expir puternic exploziv până se obține vibrația surdă a limbii. În a treia etapă se reia exercițiul introducând vibrația laringeană în articularea vocalei î. Se pot folosi tonalități diferite la hipoacuzici. Același exercițiu se execută cu voce șoptită. - Exercițiile de obținere a vibrației limbii prin transfer fonemic se realizează cerând subiectului să articulează la început rar și apoi din ce în ce mai rapid grupurile: tîî, dîî, tuu, duu, tdt, bdo, bdu, jî, ju, jdu
Recuperarea şi investigaţii le paraclinice în tulburările de comunicare verbală by Bogdan Dionisie () [Corola-publishinghouse/Science/91643_a_93183]
-
vocale într-o constricție fricativă expiratorie. Reluăm actiunea de conștientizarea a vibrațiilor palpate pretraheal și toracic și arătăm pe filmul demonstrativ diferențele imaginii corzilor vocale în vibrație sau lipsa lor. Vocala e odată deprinsă se exersează pentru discriminarea auditivă la hipoacuzici sau vizuală pentru labiolectură la surdomuți împreună cu vocala i. Între cele două vocale există asemănări în privința poziției limbii și diferențe minime în ceea ce privește deschiderea maxilarului. î22, 184, 228) Demutizarea vocalei Ă Fonemul ă este o vocală mijlocie prin gradul de deschiderea
Recuperarea şi investigaţii le paraclinice în tulburările de comunicare verbală by Bogdan Dionisie () [Corola-publishinghouse/Science/91643_a_93183]
-
respirația pe gură și pe nas alternativ, efectuate pe ambele nări sau pe o nară; - mișcări de apropiere și îndepărtare a comisurilor bucale; - deprinderea de efectuare a gargarei. Antrenamentul auzului fonematic vocalic, labiolecturii și simțului tactil - Antrenamentul auzului fonematic pentru hipoacuzici se face prin recunoașterea și reproducerea timbrului, de la diferite distanțe și de diferite intensități și analiza fonetică a cuvintelor cu izolarea vocalelor. - Antrenamentul labiolecturii vocalelor se face prin recunoașterea vocalelor numai după poziția buzelor și deschiderea maxilarelor. Vocalele o și
Recuperarea şi investigaţii le paraclinice în tulburările de comunicare verbală by Bogdan Dionisie () [Corola-publishinghouse/Science/91643_a_93183]
-
Integrarea socio- culturală a elevilor hipoacuzici prin activități educative școlare și extrașcolare prof. psihopedagog Ana Irina Imbir Școala pentru Hipoacuzici, București Motto: „(...) în problema educației constă marele secret al perfecțiunii umane” (Immanuel Kant, „Tratatul de pedagogie”) În concepția marelui filozof german Immanuel Kant, educația este una dintre cele mai mărețe invenții ale geniului uman, ascunzând în sine marele secret al
Integrarea socio- cultural? a elevilor hipoacuzici prin activit??i educative ?colare ?i extra?colare by Ana Irina Imbir [Corola-publishinghouse/Science/83941_a_85266]
-
prin care persoana cu handicap accede la toate activitățile/ rolurile concetățenilor săi pentru a le efectua/ exercita în aceleași instituții, condiții, contexte, împreună cu aceștia, fără discriminare” (Verginia Crețu), activitățile educative școlare și extrașcolare desfășurate cu elevii hipoacuzici din Școala pentru Hipoacuzici urmăresc atingerea obiectivului principal: pregătirea elevilor în vederea integrării optime în viața socio-culturală. Activitățile educative școlare și extrașcolare realizează „o punte între cunoștințele asimilate la lecții și informațiile acumulate informal” (George Văideanu), le oferă elevilor hipoacuzici posibilitatea lărgirii orizontului de cunoaștere
Integrarea socio- cultural? a elevilor hipoacuzici prin activit??i educative ?colare ?i extra?colare by Ana Irina Imbir [Corola-publishinghouse/Science/83941_a_85266]
-
și prietenos (în care rolul principal îl are elevul), posibilitatea evitării fenomenului de „chiul social” sau „dezindividualizare” prin necunoașterea modalităților de implicare ca parte a unui grup în viața socio- culturală. Prin toate activitățile organizate și desfășurate în Școala pentru Hipoacuzici, fie că aparțin curriculum- ului formal fie curriculumului non- formal, dorim să stimulăm interesul pentru cunoaștere (cunoașterea de sine, cunoașterea celuilalt, cunoașterea lumii în care trăim și a transformărilor rapide cărora trebuie să le facă față), pentru comunicare verbală (principalul
Integrarea socio- cultural? a elevilor hipoacuzici prin activit??i educative ?colare ?i extra?colare by Ana Irina Imbir [Corola-publishinghouse/Science/83941_a_85266]
-
formare și (auto)dezvoltare a personalității elevului hipoacuzic. Totodată, școala este cea care poate și trebuie să sensibilizeze și să responsabilizeze societatea, să o determine să răspundă pozitiv la cerințele, nevoile și dorințele elevilor hipoacuzici și să- i accepte pe hipoacuzici ca persoane cu drepturi egale. O oportunitate deosebită este cea oferită instituțiilor de învățământ de către Comisia Europeană prin programele sectoriale Comenius și Youth in Action. Comenius este prima componentă a Programului de Învățare pe Tot Parcursul Vieții- Life Long Learning
Integrarea socio- cultural? a elevilor hipoacuzici prin activit??i educative ?colare ?i extra?colare by Ana Irina Imbir [Corola-publishinghouse/Science/83941_a_85266]
-
aerului, deoarece tinerii hipoacuzici nu aud sunetele dar percep vibrațiile puternice, deoarece sufletele noastre vibrează când intrăm în contact unii cu alții... deoarece noi suntem vibrații în Univers! Grupul nostru informal de tineri este format din elevi ai Școlii pentru Hipoacuzici și tineri auzitori care au în familie rude cu deficiență de auz (frați, surori, părinți) și care cunosc astfel probleme pe care le întâmpină aceștia în viața de zi cu zi. Am căutat apoi o fundație care să ne reprezinte
Integrarea socio- cultural? a elevilor hipoacuzici prin activit??i educative ?colare ?i extra?colare by Ana Irina Imbir [Corola-publishinghouse/Science/83941_a_85266]
-
ai societății și pentru a fi acceptați de societatea românească. În luna iunie 2007 am aplicat pentru un proiect din cadrul Acțiunii 4.3- Vizita de fezabilitate. Partenerii au fost doi profesori din Amasya, Turcia, care predau la o școală pentru hipoacuzici din această localitate, membri ai Asociației pentru tineret Lonca (trad. breaslă) și pe care i-am cunoscut cu ocazia unei vizite pregătitoare pentru un proiect Comenius. Proiectul intitulat « Împreună într- o lume a tăcerii » a câștigat finanțare și s-a
Integrarea socio- cultural? a elevilor hipoacuzici prin activit??i educative ?colare ?i extra?colare by Ana Irina Imbir [Corola-publishinghouse/Science/83941_a_85266]
-
Diversitatea culturală”, realizându-se o bună comunicare interculturală, tinerii învățând să se respecte și să se accepte indiferent de tipul și specificul deficienței sau de diferențele religioase. În cadrul întâlnirii de proiect s- au desfășurat multe activități interesante: • Vizitarea Școlii pentru Hipoacuzici „Lokman Hekim”; Serile culturale- în cadrul cărora fiecare grup a realizat o prezentare a specificului național; • Activități artistice conduse de specialiști: desen cu tema „Tinerii și Europa”, pictura în ulei „Împrejurimile Amasyei”, pictura utilizând tehnica Ebru- pictura în ulei pe apă
Integrarea socio- cultural? a elevilor hipoacuzici prin activit??i educative ?colare ?i extra?colare by Ana Irina Imbir [Corola-publishinghouse/Science/83941_a_85266]
-
personale ale vocii: formarea sunetelor dentale, labiale și labiodentale. Sunetul articulat se aude atunci când cavitățile sunt rezonante; fenomenul de rezonanță este factorul esențial în articularea sunetelor. Respirația verbală descrie funcția respiratorie în raport cu fonația, proces ce nu apare la surzi sau hipoacuzici. Se caracterizează prin modificări importante ale ciclului respirator (frecvența respiratorie și volumele ventilate), fiind caracteristică prelungirea expirului, cu interpunerea unor scurte perioade de apnee pe parcursul acestuia. In cursul vorbirii raportul inspir/expir este de 1/5-1/8; prelungirea expirului în
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2315]
-
furniza detalii și că imprim suspans teribil odăii. Tîrziu mi-am dat seama că îi contrariau și îi surescitau, totodată, manifestațiunile mele, mai tare decît comentariile în sine, pe care nici nu le receptau pe de-a întregul fiind, amîndoi, hipoacuzici. Un Caramitru de zile mari, regia lui Todea mai inspirată ca oricînd, elegantă, rafinată, cu contrapuncturi abil construite și introduse, un spațiu scenografic rarefiat, modern, ireal organizat de Marius Alexandru Dumitrescu, o sală arhiplină, înțesată de mari artiști de aici
Nevoia de celălalt by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/15303_a_16628]
-
177. Municipiul Școală pentru surzi nr. 2 București, sectorul 6 178. Municipiul Școală pentru ambliopi București, sectorul 2 179. Municipiul Centrul școlar nr. 3 București, sectorul 2 180. Municipiul Centrul școlar nr. 1 București, sectorul 2 181. Municipiul Școală pentru hipoacuzici București, sectorul 2 182. Municipiul Grădiniță pentru hipoacuzici București, nr. 65 sectorul 2 ────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── ----------------- Punctele 25^1 și 25^2 din tabelul prevăzut la anexă 3 au fost introduse de pct. 4 al art. 1 din HOTĂRÂREA nr. 1.137 din
EUR-Lex () [Corola-website/Law/127992_a_129321]
-
sectorul 6 178. Municipiul Școală pentru ambliopi București, sectorul 2 179. Municipiul Centrul școlar nr. 3 București, sectorul 2 180. Municipiul Centrul școlar nr. 1 București, sectorul 2 181. Municipiul Școală pentru hipoacuzici București, sectorul 2 182. Municipiul Grădiniță pentru hipoacuzici București, nr. 65 sectorul 2 ────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── ----------------- Punctele 25^1 și 25^2 din tabelul prevăzut la anexă 3 au fost introduse de pct. 4 al art. 1 din HOTĂRÂREA nr. 1.137 din 15 noiembrie 2000 , publicată în MONITORUL OFICIAL nr.
EUR-Lex () [Corola-website/Law/127992_a_129321]
-
a venit cu o altă noutate: în echipaj au fost cooptați și doi timișoreni: Mona Micicoi și Marcel Scărlătescu. După ce au donat la Bamako o mare cantitate de medicamente Direcției Naționale a Farmaciilor și Medicamentului din Mali și Școlii de Hipoacuzici din cadrul Asociației Maliene a Surzilor, au organizat un ultim și chinuit bivuac în mijlocul savanei maliene, moment ce a marcat apropierea de granița cu Senegalul. Finalul aventurii ni-l povestesc chiar protagoniștii raidului: „Căldura care ne-a năucit mai bine de
Agenda2004-28-04-senzational3 () [Corola-journal/Journalistic/282639_a_283968]
-
centre de plasament și a inclus numeroase activități, toate axate pe o poveste - anul acesta, „Scufița roșie“. Momentele de dans, pantomimă și teatru, de desen și pictură au avut ca actori și spectatori copii cu nevoi speciale de la Școala de hipoacuzici din Timișoara, de la Centrul pentru minori „Sf. Nicolae“, de la mai mule grădinițe timișorene, precum și copii cu nevoi speciale din familii. Aceștia au avut posibilitatea nu numai să-și pună în valoare aptitudinile artistice, ci și să vorbească despre experiențele lor
Agenda2004-23-04-general10 () [Corola-journal/Journalistic/282503_a_283832]
-
o mică Maria Tănase, Mihai Petraiche, dansatorul ale cărui mișcări te lasă mască, Flaviu Cernescu, tânărul din Timișoara care se mișcă incredibil pe monociclu, Larisa Bercea, dansatoarea la bară care a hipnotizat publicul masculin și nu numai și trupa de hipoacuzici No Limit, cei care au demonstrat că totul este posibil atunci când exista voință.
Românii au Talent: surpriză de excepţie în ultima semifinală a show-ului () [Corola-journal/Journalistic/22951_a_24276]
-
menaja colegii, îi descrie cu ochi lucid și tentă malițioasă. Căci, vorba lui Călinescu, portretul reușit e un fiu al maliției, nu al iubirii. Ba chiar și atunci cînd își face autoportretul, Nicolae Radu nu-și cruță orgoliul: miop și hipoacuzic din studenție, suferind de naivitatea de a crede în cuvîntul dat, incomod și obositor pentru apropiați, timid cu oamenii, dar impulsiv atunci cînd se simte nedreptățit, ajungînd mereu la întîlniri în ultima clipă și îndurînd complexul fiului de țăran, Nicolae
Idoli și amintiri by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/6028_a_7353]
-
a reunit elevi cu deficiențe de auz din toată țara. Școli similare mai existau în orașele Cluj, Iași, București și Craiova. După 1989, din inițiativa cadrelor didactice din instituție, s-a înființat Școala cu clasele I-VIII și Grădinița pentru hipoacuzici, iar vechiul așezământ a continuat învățământul profesional. Porți deschise În prezent, activitatea Școlii profesionale „Gheorghe Atanasiu“ este coordonată de dl Petru Lascău, pe lângă elevii surzi, în instituția de pe str. Gh. Doja nr. 16 având posibilitatea să se califice și alți
Agenda2004-40-04-senzational3 () [Corola-journal/Journalistic/282951_a_284280]
-
grădinița pentru surzi funcționând ca unitate distinctă până în 1997. Din luna septembrie a aceluiași an, clasele de învățământ primar și gimnazial împreună cu grădinița formează - printr-o decizie a Inspectoratului Școlar Județean Timiș - o unitate școlară sub denumirea de „Școala pentru hipoacuzici“. Din 1998, la cererea conducerii școlii, denumirea instituției se schimbă în Școala cu clasele I-VIII „Constantin Pufan“ (str. Bucegi nr. 2). De atunci și până în prezent, la conducerea școlii se află doamna profesoară Liliana Drăgan. După cum ne-a informat
Agenda2004-40-04-senzational3 () [Corola-journal/Journalistic/282951_a_284280]
-
cea cognitivverbală se dezvoltă mai lent în procesul demutizării, în timp ce memoria vizual-motrică și afectivă este mai bine dezvoltată. Imaginația constă în capacitatea de a crea reprezentări noi pe baza ideilor, senzațiilor, percepțiilor acumulate anterior. Prin demutizarea și dezvoltarea vorbirii la hipoacuzici se îmbogățește și perfecționează vocabularul și pronunția. Folosirea exagerată a limbajului gesturilor poate deveni un obstacol în învățarea limbajului oral, dar și folosirea metodei orale pure, chiar în educația timpurie, înseamnă a lipsi copilul de o comunicare reală, atâta timp cât limbajul
Aspecte ale integr?rii socio-profesionale a deficientului de auz by Daniela Leahu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84351_a_85676]
-
Limbajul mimico-gestual - avantaje și dezavantaje Prof. Mariana Pârcălăbescu Școala pentru Hipoacuzici - București „Cu toții egali, toți diferiți” (Comisia Europeană) Limbajul mimico-gestual este în secolul XXI una dintre limbile recunoscute în multe țări din întreaga lume. În anul 1998 Parlamentul Europei a adoptat Rezoluții care cer Comisiei Europene și statelor membre ale UE
Limbajul mimico-gestual ? avantaje ?i dezavantaje by Mariana P?rc?l?bescu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84362_a_85687]
-
Abordarea conținuturilor din punct de vedere al transdisciplinarității Prof. psihopedagog Ana Staicu Prof. matematică Daniela Sima Școala pentru Hipoacuzici București, sector 2 Jacques Delors, în raportul întocmit pentru UNESCO de Comisia Internațională asupra Educației sec. XXI, sublinia că educația este o cale în serviciul dezvoltării umane, un strigăt de dragoste către copii. Comisia Internațională a educației pentru secolul XXI
Abordarea con?inuturilor din punct de vedere al transdisciplinarit??ii by Ana Staicu,Daniela Sima () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84360_a_85685]
-
Modalități de realizare a integrării curriculare în activitatea didactică cu elevii hipoacuzici Prof. psihopedagog Ana Irina Imbir Școala pentru Hipoacuzici - București Motto: “Puterea și măreția naturii în toate aspectele ei nu- l impresionează pe acela care se mulțumește să o contemple în detaliul părților și nu în totalitatea ei” (Plinius cel Bătrân, Historia naturalis, cartea VII, capitolul I) Dacă vrei
Modalit??i de realizare a integr?rii curriculare ?n activitatea didactic? cu elevii hipoacuzici by Ana Irina Imbir () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84348_a_85673]