521 matches
-
de K+ (fig. 104). Permeabilitatea pentru apă a porțiunii terminale a tubului distal și a întregului tub colector este determinată de reglarea hormonală prin intermediul arginin-vasopresinei, denumită și hormon antidiuretic sau ADH. În prezența unei secreții bazale de ADH de către nucleii hipotalamici, aceste segmente tubulare sunt permeabile pentru apă, dar în absența acestuia, sunt practic impermeabile. 25.2.5. Tubul colector medular Deși tubii colectori medulari reabsorb mai puțin de 10% din apă, la nivelul lor se realizează procesarea finală și de
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2283]
-
fie eliminate complet, până la echilibru. Volumul urinar normal poate varia de la 400 ml (minim) până la valori foarte mari (5-6 litri/zi) în funcție de aport. În condiții normale, este de 1500 ml/zi. Hormonul antidiuretic (ADH) este un nonapeptid sintetizat de neuroni hipotalamici, localizați în nucleii supraoptici și paraventriculari, apoi transportat în hipofiza posterioară și eliberat la depolarizările axonilor din nucleii respectivi. Eliberarea ADH-ului este modulată de o multitudine de factori și situații, printre care durerea, traumele, stresul, anestezicele, nicotina, morfina, angiotensina
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2283]
-
necesari aminoacizi, cupru, vitaminele B12, B6, acid folic. Eritropoeza are loc la nou-născut în măduva tuturor oaselor iar la adult numai în măduva oaselor scurte și late. Hipoxia stimulează eritropoeza iar hiperoxia o inhibă. Ca urmare a stimulării unor centrii hipotalamici posteriori prin hipoxie se secretă eritropoetina, hormon ce acționează asupra măduvei hematogene și determină sinteza globulelor roșii; eritropoetina mai este secretată și de către rinichi. În menținerea unei secreții suficinte de eritropoetină au rol și hormonii tiroidieni, sexuali, precum și adrenocorticotropul. Proprietățile
Fiziologie - metabolism şi motricitate by Bogdan Alexandru HAGIU () [Corola-publishinghouse/Science/1171_a_1934]
-
clone) de plasmocite care sintetizează și descarcă în circulație câte un singur tip de anticorp. Limfocitele participă și la digestia lipidelor la nivelul peretelui intestinal. Reglarea numărului de leucocite se reallizează printr-un mecanism neuroumoral, un rol important revenind centrilor hipotalamici, căilor vegetative eferente medulare și hormonilor locali. Trombocitele Trombocitele (plachetele sangvine) provin din megacariocite, care la rândul lor iau naștere tot din celulele stem. Sunt fragmente granulate de megacariocite (discuri citoplasmatice de megacariocite), lipsite de nucleu. Sinteza trombocitelor se face
Fiziologie - metabolism şi motricitate by Bogdan Alexandru HAGIU () [Corola-publishinghouse/Science/1171_a_1934]
-
ficat, și mai puțin în rinichi. Se poate sintetiza glucoză din cetoacizii rezultați prin dezaminarea aminoacizilor glucoformatori sau din acizi grași. Gluconeogeneza devine un proces intens în condiții de inaniție. Reglarea nivelului glicemiei se face datorită unor centrii nervoși medulari, hipotalamici și corticali conectați anatomofuncțional care sesizează variațiile glicemiei atât prin aferențele de la chemoreceptori cât și direct prin intermediul sângelui care perfuzează neuronii. Hipotalamusul, centrul vieții vegetative, reglează activitatea ficatului, organ ce posedă și mecanisme autoreglatoare (tinde să mențină constantă concentrația glucozei
Fiziologie - metabolism şi motricitate by Bogdan Alexandru HAGIU () [Corola-publishinghouse/Science/1171_a_1934]
-
atăt activ cât și pasiv) pentru cupru (în porțiunea superioară a jejunului) și pentru fosfați. f) Absorbția apei se face pasiv, după mecanismul osmozei, în funcție de gradul de hidratare al organismului. Reglarea ingestiei de alimente se face sub acțiunea unor centrii hipotalamici ai foamei și ai sațietății controlați la rândul lor de centrii nervoși superiori din hipotalamus și sistemul limbic. Creșterea temperaturii sângelui ce irigă hipotalamusul stimulează centrii sațietății iar răcirea sângelui stimulează centrul foamei. Oprirea ingestiei alimentare se poate face în
Fiziologie - metabolism şi motricitate by Bogdan Alexandru HAGIU () [Corola-publishinghouse/Science/1171_a_1934]
-
miometru în cursul parturitiei (DICKIL M.B., și col. 1994). Scăderea nivelului progesteronei în plasmă antepartum este însoțită de o creștere ușoară în nivelul de 13,14-dihidro 15ketoprostaglandina F2 α, metabolitul prostaglandinei (PGFM), (RUCKEBUSH, DUNLAP, PANEUF, 1991). Ocitocina, secretată în nucleii hipotalamici și stocată în neurohipofiză este influențată de scăderea progesteronului înainte de parturiție. Schimbarea raportului progesteron/ estrogeni (prin scăderea progesteronului) are drept rezultat estrogenizarea uterului, cu modificări morfofiziologice caracteristice, care îl sensibilizează la excitațiile mecanice, declanșând eliberarea ocitocinei și începerea procesului de
Fiziologia şi fiziopatologia parturiţiei şi perioadei puerperale la vaci by Elena Ruginosu () [Corola-publishinghouse/Science/1300_a_1945]
-
care se transmite hormonul ocitocic și vasopresina de la hipotalamus, care se acumulează apoi în neurohipofiză (BOITOR , I., 1979, BOITOR, I., 1984, GARY, B., HUMBLOT,P., CAPY,C., 1987, ELDON, J., 1991). Hipotalamusul este bine vascularizat, mai ales la nivelul nucleilor hipotalamici, unde există un plex capilar primar de la care pleacă vase mai mari ce se reunesc în trunchiuri care se îndreaptă infero-caudal prin tija hipofizei și se termină în hipofiză. În jurul celulelor adenohipofizei (lobului anterior al hipofizei) se formează un plex
Fiziologia şi fiziopatologia parturiţiei şi perioadei puerperale la vaci by Elena Ruginosu () [Corola-publishinghouse/Science/1300_a_1945]
-
îndreaptă infero-caudal prin tija hipofizei și se termină în hipofiză. În jurul celulelor adenohipofizei (lobului anterior al hipofizei) se formează un plex capilar secundar, rezultând în acest fel un sistem vascular port hipotalamo-hipofizar, prin care se transmit neurosecrețiile din celulele nucleilor hipotalamici către hipofiză. Stimulii senzoriali externi ajung să determine impulsuri nervoase la nivelul centrilor hipotalamici, iar celulele nervoase din acești centri le transformă în factori umorali (declanșatori de secreție), care determină elaborarea și eliberarea hormonilor hipofizari. Această transformare a impulsurilor nervoase
Fiziologia şi fiziopatologia parturiţiei şi perioadei puerperale la vaci by Elena Ruginosu () [Corola-publishinghouse/Science/1300_a_1945]
-
anterior al hipofizei) se formează un plex capilar secundar, rezultând în acest fel un sistem vascular port hipotalamo-hipofizar, prin care se transmit neurosecrețiile din celulele nucleilor hipotalamici către hipofiză. Stimulii senzoriali externi ajung să determine impulsuri nervoase la nivelul centrilor hipotalamici, iar celulele nervoase din acești centri le transformă în factori umorali (declanșatori de secreție), care determină elaborarea și eliberarea hormonilor hipofizari. Această transformare a impulsurilor nervoase în factori umorali se datorează celulelor neurosecretoare care au în același timp caracterele celulei
Fiziologia şi fiziopatologia parturiţiei şi perioadei puerperale la vaci by Elena Ruginosu () [Corola-publishinghouse/Science/1300_a_1945]
-
centrilor nervoși superiori și reacționează prin eliberarea de hormoni stimulatori, «releasing factors» sau «releasing hormons» și hormoni inhibitori, prin care se reglează activitatea hipofizei ( HUMBLOT,P., CAPY,C., 1987, ELDON, J., 1991). Pentru reproducție au un rol important următorii hormoni hipotalamici: -Gn-RH-hormonul de eliberare a gonadotropinelor; P-RH și P-IH - hormonul de eliberare și respectiv de inhibare a prolactinei; Ocitocina. Hormonul de eliberare a gonadotropinelor (Releasing Hormons - RH, Releasing Factors - RF sau Gonadorelina) este un decapeptid care prin sistemul port
Fiziologia şi fiziopatologia parturiţiei şi perioadei puerperale la vaci by Elena Ruginosu () [Corola-publishinghouse/Science/1300_a_1945]
-
Gonadorelina) este un decapeptid care prin sistemul port hipotalamo-hipofizar ajunge în adenohipofiza (lobul anterior al hipofizei) unde induce secreția celor două gonadotropine: FSH - hormonul de stimulare foliculară; LH - hormonul de luteinizare. Ocitocina este un hormon peptidic sintetizat în pericarionii nucleilor hipotalamici (supraoptic și paraventricular). Fiind cuplată cu neurofizina, proteină specifică, ocitocina este transportată dea lungul axonilor prin conexiunea neurohipofizară și este depozitată în lobul posterior al hipofizei (neurohipofiză), iar de aici este eliberată în circulație. Ocitocina este preluată de uter, glanda
Fiziologia şi fiziopatologia parturiţiei şi perioadei puerperale la vaci by Elena Ruginosu () [Corola-publishinghouse/Science/1300_a_1945]
-
ambii sunt eliberați concomitent. Valurile timpurii de LH preovulator sunt mai reduse, comparativ cu cele manifestate mai târziu și adesea neînsoțite de simptome estrale (KINDAHL H. și col. 1993, SLAMA H. și col. 1996). Hipofiza primește timpuriu postpartum stimuli frecvenți hipotalamici Gn-RH, dar ea este sub un control inhibitor al unității utero-ovariene (ELDON J. 1991, KINDAHL H. și col. 1993). Astfel, în prezența unei involuții uterine necorespunzătoare femela este împiedicată să-și reia ciclicitatea prea timpuriu. O revenire timpurie a functiei
Fiziologia şi fiziopatologia parturiţiei şi perioadei puerperale la vaci by Elena Ruginosu () [Corola-publishinghouse/Science/1300_a_1945]
-
col. 1993, KING G.J.1993, KOHNO S. și col.1994, LABUSSIERE J. 1990, MORROV D.A. și col. 1993, SEICIU FL. și col.1989, SELK G.E. 1995). 3.5.3. Activitatea ovariană postpartum Activitatea ovariană postpartum este sub controlul releasing hormonilor hipotalamici și gonadotrofinelor hipofizare (FSH, LH, LTH). La rândul lor hormonii steroizi ovarieni influențează producerea gonadotropinelor hipofizare printr un mecanism de tip feed-back . Deficiențele în eliberarea gonadotrofinelor-releasing hormonilor hipotalamici din perioada timpurie postpartum influențează negativ activitatea ovariană. Diverse studii au indicat
Fiziologia şi fiziopatologia parturiţiei şi perioadei puerperale la vaci by Elena Ruginosu () [Corola-publishinghouse/Science/1300_a_1945]
-
3. Activitatea ovariană postpartum Activitatea ovariană postpartum este sub controlul releasing hormonilor hipotalamici și gonadotrofinelor hipofizare (FSH, LH, LTH). La rândul lor hormonii steroizi ovarieni influențează producerea gonadotropinelor hipofizare printr un mecanism de tip feed-back . Deficiențele în eliberarea gonadotrofinelor-releasing hormonilor hipotalamici din perioada timpurie postpartum influențează negativ activitatea ovariană. Diverse studii au indicat faptul că, în puerperium timpuriu (915 zile) activitatea ovariană este redusă la cîteva procese fiziologice: involuția corpului luteal de gestație, care are loc până în a 8-a zi
Fiziologia şi fiziopatologia parturiţiei şi perioadei puerperale la vaci by Elena Ruginosu () [Corola-publishinghouse/Science/1300_a_1945]
-
imun. Aceste efecte supresoare sunt contracarate de către melatonină și hormonul pineal. În afară de catecolamine, corticoizii secretați de corticosuprarenale, hormonii de creștere hipofizari, țesutul limfoid (component al sistemului imun), mai poate fi influențat de hormonii sexuali, de tiroxină sau de semnalele nervoase hipotalamice. La rândul lor, celulele limfoide influențează hipotalamusul, anterohipofiza și alte compartimente neuroendocrine prin intermediul secrețiilor leucocitare: interleukine (în special IL-1), ACTH și factorilor supresori ai histaminei produși de limfociteleT (OLINESCU, 1995, TRIF, R., și VIOR, C., 1996). Între cele trei sisteme
Fiziologia şi fiziopatologia parturiţiei şi perioadei puerperale la vaci by Elena Ruginosu () [Corola-publishinghouse/Science/1300_a_1945]
-
și factorilor supresori ai histaminei produși de limfociteleT (OLINESCU, 1995, TRIF, R., și VIOR, C., 1996). Între cele trei sisteme (nervos, endocrin, imun) s au stabilit influențe reciproce prin intermediul unor factori moleculari care le mediază: mesageri imunitari (citokine, limfokine), factori hipotalamici de reglare a adenohipofizei (factor de eliberare a corticotropinelor C-RF), care reglează sinteza de ACTH și glucocorticoizi (TRIF, R., și VIOR, C., 1996), (fig. 42). 3.8.3. Profilul imunologic în perioada puerperală Definirea capacității de autoapărare și implicit
Fiziologia şi fiziopatologia parturiţiei şi perioadei puerperale la vaci by Elena Ruginosu () [Corola-publishinghouse/Science/1300_a_1945]
-
FACTORII CARE INFLUENȚEAZĂ EVOLUȚIA PERIOADEI PUERPERALE LA VACI 5.1. Factorii neuroendocrini Desfășurarea perioadei puerperale depinde de restabilirea complexului hormonal hipotalamo hipofizo ovarian, proces ce cuprinde un număr de transformări de tip secvențial. Glanda hipofiză primește timpuriu postpartum frecvenți stimuli hipotalamici (Gn-RH), dar aceasta se află sub un control inhibitor al unității utero-ovariene. Evoluția uterină necorespunzătoare împiedică femela să-și reia ciclicitatea prea timpuriu. Între unitatea utero-ovariană și cea hipotalamo-hipofizară trebuie să existe o sincronizare perfectă cu privire la eliberarea feed-back a secreției
Fiziologia şi fiziopatologia parturiţiei şi perioadei puerperale la vaci by Elena Ruginosu () [Corola-publishinghouse/Science/1300_a_1945]
-
Glicemia, ca oglindă fidelă a aportului energetic prezintă valori scăzute la vacile predispuse la tulburări ale funcției de reproducție postpartum, cum sunt: retenția anexelor fetale, infecții genitale, anestru prelungit, rată de concepție mică. Hipoglicemia determină o reducere a releasing- factorilor hipotalamici, rezultând o inhibiție a secreției hormonilor antehipofizari gonadotropi. MEGLIA G,E, și col. 2005, studiind interacțiunea dintre nutriție și funcția imună postpartum au constatat că furajarea cu nivele energetice ridicate sau scăzute în perioada de înțărcare are o influență negativă
Fiziologia şi fiziopatologia parturiţiei şi perioadei puerperale la vaci by Elena Ruginosu () [Corola-publishinghouse/Science/1300_a_1945]
-
2,5 sau cele foarte grase cu valoarea 5 a scorului au o rată a fecundității scăzută și un interval parturiție -concepție mărit. Hipoglicemia ce se instituie ca urmare a unui deficit energetic determină o reducere a factorilor de eliberare hipotalamici, rezultând o inhibiție a secreției hormonilor antehipofizari gonadotropi. S-a constatat că un indicator bun al aprecierii unei hrăniri corespunzătoare este proporția de vaci care manifestă estru până la 6 săptămâni postpartum. Dacă aceasta este sub 25 % atunci este necesar un
Fiziologia şi fiziopatologia parturiţiei şi perioadei puerperale la vaci by Elena Ruginosu () [Corola-publishinghouse/Science/1300_a_1945]
-
ingera alimente. Termenul de apetit se referă mai ales la dorința de a mânca un anumit aliment. Diversele preferințe alimentare se stabilesc în legătură cu experiența personală. Centrii nervoși care reglează ingestia de alimente a. Centrul sațietății se găsește la nivelul nucleilor hipotalamici; stimularea electrică a acestei zone la animalul de experiență determină sațietate și oprirea ingestiei de alimente. b. Centrul foamei se găsește la nivelul hipotalamusului lateral; stimularea electrică a acestei zone la animalul de experiență determină intensificarea ingestiei de alimente și
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2282]
-
anorexie (fig. 27). Factorii care reglează ingestia de alimente Nutriția la om este în așa fel reglată încât greutatea lui corporală să nu se modifice perioade lungi de timp. Sunt cunoscuți mai mulți stimuli fiziologici care pot să influențeze centrii hipotalamici. Creșterea temperaturii ambientale activează centrul sațietății; iar scăderea acesteia stimulează centrul foamei. Glicemia are un rol major în controlul consumului de alimente. Nucleul ventro-median hipotalamic funcționează și ca un glicostat care decelează nivelul glucozei sanguine și ajustează consumul de alimente
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2282]
-
perioade lungi de timp. Sunt cunoscuți mai mulți stimuli fiziologici care pot să influențeze centrii hipotalamici. Creșterea temperaturii ambientale activează centrul sațietății; iar scăderea acesteia stimulează centrul foamei. Glicemia are un rol major în controlul consumului de alimente. Nucleul ventro-median hipotalamic funcționează și ca un glicostat care decelează nivelul glucozei sanguine și ajustează consumul de alimente la variațiile glicemiei. Ori de câte ori glicemia scade apare senzația de foame. Creșterea concentrației aminoacizilor sanguini reduce consumul de alimente, dar în măsură mai mică decât glucoza
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2282]
-
vasele din mușchiul scheletic și sunt colinergice la pisică și adrenergice (β adrenoceptori postsinaptici) la primate, fiind implicate în vasodilatația ce însoțește debutul efortului și sincopa. Aceste fibre constituie sectorul periferic al unui sistem integrat de origine corticală, cu releu hipotalamic și mezencefalic, ce poate contribui la fenomenul vasodilatator ce însoțește declanșarea efortului fizic. In efort (ca și în reacția de alarmă) debitul sanguin crescut la nivelul mușchilor scheletici este asigurat de vasodilatația locală și de creșterea presiunii arteriale, astfel că
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2282]
-
ingestiei saline determină osmolaritate crescută, care pe de o parte stimulează ingestia de apă prin acțiune asupra centrului setei, iar pe de altă parte crește reabsorbția renală de apă, datorită secreției crescute de hormon antidiuretic (ADH) determinate de stimularea osmoreceptorilor hipotalamici. Ambele căi duc la supraîncărcare hidrică a organismului. Contribuția renală la reglarea presiunii arteriale se bazează pe funcția excretorie, dar implică numeroase mecansime umorale intricate, cum sunt cele ce urmează. 13.3.2. Hormonul antidiuretic Hormonul antidiuretic (ADH, vasopresină), secretat
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2282]