567 matches
-
științei, culturii și a dragostei de adevăr și frumos. Universitatea de Medicină din Iași îi poartă cu onoare numele, bustul savantului luminând în fața ei, în armonie cu monumentul în marmoră albă al provinciilor românești înfrățite și flacăra veșnică din preajmă. Histologia s-a desprins din anatomie la sfârșitul secolului XIX fiind ilustrată la București de ștefan Besnea, apoi, de Ion T. Niculescu care s-a dedicat studiilor de neurohistologie. La Iași, bazele învățământului histologic au fost puse de Vasile Negel, continuat
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]
-
bacteriologie înființând Institutul antirabic din Iași, unde experimentează o metodă proprie de vaccinare antirabică, apreciată pozitiv de Institutul Pasteur din Paris. O altă personalitate marcantă este Alexandru țupa, specializat în neurohistologie la Paris, cu cercetări și contribuții de valoare în histologia tiroidei, în patologia tifosului și poliomielitei. Ion Drăgoiu la Cluj, publică „Elemente de histologie și tehnică microscopică“ (1933), preocupându-se prioritar și de cercetări în domeniul fiziologiei microscopice. Anatomia patologică ale cărei baze au fost puse de Victor Babeș prin
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]
-
apreciată pozitiv de Institutul Pasteur din Paris. O altă personalitate marcantă este Alexandru țupa, specializat în neurohistologie la Paris, cu cercetări și contribuții de valoare în histologia tiroidei, în patologia tifosului și poliomielitei. Ion Drăgoiu la Cluj, publică „Elemente de histologie și tehnică microscopică“ (1933), preocupându-se prioritar și de cercetări în domeniul fiziologiei microscopice. Anatomia patologică ale cărei baze au fost puse de Victor Babeș prin crearea la București a Institutului de anatomie patologică este dezvoltată de C. Bacaloglu și
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]
-
format generații de medici ce au luptat cu acest grav flagel în toate colțurile țării. Dermatosifiligrafia este ilustrată de ștefan Gh. Nicolau (1874 - 1970) la București. El centrează cercetarea pe problemele de imunitate și alergie în sifilis, face studii de histologie cutanată. Gh. Demetriade (1860 - 1923) primul titular al catedrei de dermatologie la Iași se distinge prin câteva premiere: instalarea primului aparat Roentgen la clinicile din Iași, utilizarea ultramicroscopiei în investigațiile paraclinice, fiind primul dermatolog care a organizat dispensarizarea bolnavilor de
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]
-
și în 1858, Billroth (10) descrie anastomoze nervoase plexiforme în peretele gastric uman, iar Lister (11) implică structurile nervoase intraparietale în reglarea motilității intestinale. Conștient de valoarea acestor noțiuni, Henle contribuie la difuzarea lor, introducându-le în tratatul său de histologie (1871), unde se pot regăsi desenele lui Meissner și Auerbach (12). Cajal (1911) descrie plexurile submuscular și muscular profund, sugerând inervația asimetrică, mai densă pe fața profundă a stratului circular al tunicii musculare și descoperă celulele interstițiale care îi poartă
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
mai diverse subspecializări. Ele sunt organizate de următoarele discipline: balneofizioterapie - recuperare medicală, boli infecțioase, biofizică, biochimie, cardiologie, chirurgie toracică, chirurgie pediatrică, chirurgie generală, dermatologie, dermato-farmacie și cosmetologie, diagnostic oro-dentar și ergonomie, epidemiologie, endocrinologie, farmacie, farmacologie, fiziokinetoterapie, gastroenterologie, genetică medicală, hematologie, histologie, informatică medicală, igienă, implantologie, odontologie - medicină dentară, medicină dentară preventivă, microchirurgie reconstructivă, reabilitare orală și urgențe în medicina dentară, microbiologie, morfopatologie, medicină internă, medicina muncii, medicină de familie, medicină legală, nefrologie, neurochirurgie, neurologie, neonatologie-puericultură, oftalmologie, obstetrică-ginecologie, O.R.L. , ortopedie-traumatologie, ortopedie
Agenda2005-48-05-scoala () [Corola-journal/Journalistic/284431_a_285760]
-
conducători de doctorat, împărțiți pe două domenii: medicină - cu specializările chirurgie generală, medicină internă, cardiologie, genetică medicală, pediatrie, farmacologie, obstetrică-ginecologie, O.R.L. , fiziopatologie, dermato-venerologie, microchirurgie, hematologie, morfopatologie, psihiatrie, neurologie, radiologie și imagistică medicală, informatică medicală, anatomie, urologie, microbiologie, fiziologie-imunologie, ortopedie-traumatologie, histologie, chirurgie cardiovasculară, gastroenterologie, semiologie medicală, neurologie, endocrinologie; medicină dentară - cu specializările stomatologie generală, ortodonție și chirurgie bucomaxilofacială. Cercetare Universitatea promovează proiecte interdisciplinare, pentru a antrena mai multe colective de cercetare în teme de interes major. Prioritățile în cercetare sunt domenii
Agenda2005-48-05-scoala () [Corola-journal/Journalistic/284431_a_285760]
-
titular la catedra de anatomie a Facultății de Medicină din Iași, post pe care-l va ocupa până În anul 1942, Între 1938-1940 fiind și decanul facultății. Bogata sa experiență și vasta pregătire i-a permis să suplinească și catedrele de histologie, anatomie patologică și medicină legală. După decesul profesorului Rainer (1942) pleacă la București ca titular al catedrei de anatomie unde va funcționa până În 1946 și În calitate de decan al facultății. În anul 1935 În fața Societății Regale de Anatomie prezintă rezultatele cercetărilor
Medicină şi societate by Valeriu Lupu, Valeriu Vasile Lupu () [Corola-publishinghouse/Science/1587_a_2935]
-
drumul său spre nemurire. După ce a fost oferit lumii, așa după cum s-a spus, ca om de știință gata format de școala medicală românească și, implicit, de cea ieșeană, a lucrat 34 de ani, până în anul 1973, în laboratorul de histologie a lui Albert Claude, de la celebrul Rockefeller Institute for Medical Research. Aici, împreună cu George Hageboom și Walter Schnaider, a pus la punct o metodă originală de pregătire a preparatelor în vederea explorării țesuturilor cu microscopul electronic. Savantul român a fundamentat metode
Alma Mater Iassiensis în imagini medalistice by Andone Cumpătescu () [Corola-publishinghouse/Science/812_a_1787]
-
Oxford (republicată în 1988) 55. MUSTAȚĂ GH., 1982 Proiectarea și organizarea lecțiilor de biologie, Ed. Univ. "Al. I. Cuza" lași 56. MUSTAȚĂ GH., 1984 Probleme de Metodica predării Biologiei (Xerox) Ed. Univ. "Al. I. Cuza" lași 57. NAEF J., 1999 Histologie et anatomie de l'appareil végétatif des Spermaphytes, Ed. Conservatoire et Jardin botaniques, Geneve 58. NAPP ZINN KL, 1973, 1974 Anatomie des Blattes. II. Angiospermen, In Handbuch der Pflanzenanatomie, 8, 2 A i 2, Gebruder Borntraeger, Berlin Stuttgart 59. NEACȘU I.
Citologie by Daniela Popescu [Corola-publishinghouse/Science/638_a_1331]
-
țările Europei vestice (Spania, Irlanda de Nord, Marea Britanie), uneori chiar dramatică cum este cazul Statelor Unite, unde în perioada 1976 - 1987 incidența adenocarcinomului de esofag a crescut cu 100%, în timp ce incidența cancerului scuamos a rămas aceeași. În strânsă relație cu această schimbare în histologia cancerului de esofag, se observă și o creștere impresionantă a tumorilor slab diferențiate și a stadiilor cu metastaze ganglionare. Această creștere a incidenței adenocarcinomului esofagului distal se însoțește paralel de creșterea adenocarcinomului gastric localizat la nivelul cardiei. Cancerul esofagian de
CANCERUL DIGESTIV SUPERIOR. PRINCIPII, CONTROVERSE ȘI OPȚIUNI DE TRATAMENT by MIHAI STOIAN, CRISTIAN BULAT, MIHAELA DAMIAN () [Corola-publishinghouse/Science/402_a_1123]
-
sau stomacului. Compton și Sobin au propus că dacă tumora depășește 50% în stomac să fie considerată gastrică și dacă depășește 50% în esofag să fie considerată esofagiană, iar atunci când tumora cuprinde egal cele două organe să fie clasificată după histologie, esofagiene (pavimentoase, nediferențiateă sau gastrice (adenocarcinoameă. Această clasificare a fost considerată imprecisă, nedefinind tumorile cardiei propriu zis. Siewert și Stein au propus o clasificare bazată pe cele 3 origini ale tumorii. Tipul I, adenocarcinomul esofagului distal, cu centrul tumorii la
CANCERUL DIGESTIV SUPERIOR. PRINCIPII, CONTROVERSE ȘI OPȚIUNI DE TRATAMENT by MIHAI STOIAN, CRISTIAN BULAT, MIHAELA DAMIAN () [Corola-publishinghouse/Science/402_a_1123]
-
37%; pacienții cu metastaze ce au supraviețuit 5 ani au reprezentat 27%; cei cu metastaze cervicale au supraviețuit în proporție de 20%. Topografia metastazelor ganglionare observate de Altorski și Lerut a fost similară celei raportate de japonezi și independentă de histologia tumorii. Avantajul potențial de supraviețuire oferit de disecția în 3 câmpuri (în special la adenocarcinomă este încurajator în fața eficienței reduse a c În ciuda celei mai extensive extirpări, așa zisa disecție radicală ganglionară, rezultatele au fost frecvent descurajante prin recidiva rapidă
CANCERUL DIGESTIV SUPERIOR. PRINCIPII, CONTROVERSE ȘI OPȚIUNI DE TRATAMENT by MIHAI STOIAN, CRISTIAN BULAT, MIHAELA DAMIAN () [Corola-publishinghouse/Science/402_a_1123]
-
Prosectura, Ed. ÎI., E.D.P., București, 1971; Coman M. și colab. - Tratat de Morfopatologie veterinară practică. Edit. Brumar, Timișoara, 1996; Cotea V. Corneliu - Biologie celulară. Edit. Inst. Agronomic, Iași, 1990; MORFOPATOLOGIA PROCESELOR INFLAMATORII 157 Cotea V. Corneliu - Biologie celulară, embriologie generală, histologie generală. Edit. Tehnopress, Iași, 2001; Coțofan O. - Morfopatologie generală. Universitatea Agronomica, Iași, 1992; Cotuțiu C. - Actualități în hematologie (Popa G. edit.Ă, Junimea, Iași, 1984; Crespeau F. - Pathologie cellulaire et cancerologie generale. Alfort, 1992; Crespeau F. - Réc. Méd. Vét., 168
PROBLEME DE PATOLOGIE GENERALĂ by IOAN PAUL () [Corola-publishinghouse/Science/91479_a_92289]
-
Sciences, 1, 1, 1989; Delannoy I. și colab. - Vet. Research, 24, 2, 448-457, 1993; Delverdier M. și colab. - Prat. Méd. chir. anim. comp., 28, 6, 589-603, 1993; Diculescu I. și colab. - Biologie celulară. E.D. P., București, 1983; Diculescu I., Onicescu Doina - Histologie medicală. Ed. Medicală, București, 1987; Dietert R.R., Golemboski K.A. - Poultry Science, 77, 990-997, 1998; Dignat - George F., Sampol J. - Revue du Practicien, Paris, 47, 22572267, 1997; Dubé J., Boulet L Ph. - M/S Médécine/Sciences, 12, 351-357, 1996; Dustin
PROBLEME DE PATOLOGIE GENERALĂ by IOAN PAUL () [Corola-publishinghouse/Science/91479_a_92289]
-
drumul său spre nemurire. După ce a fost oferit lumii, așa după cum s-a spus, ca om de stiinta gata format de școală medicală românească și, implicit, de cea ieșeana, a lucrat 34 de ani, până în anul 1973, în laboratorul de histologie a lui Albert Claude, de la celebrul Rockefeller Institute for Medical Research. Aici, împreună cu George Hageboom și Walter Schnaider, a pus la punct o metodă originală de pregătire a preparatelor în vederea explorării țesuturilor cu microscopul electronic. Savantul român a fundamentat metode
ALMA MATER IASSIENSIS ?N IMAGINI MEDALISTICE by ANDONE CUMP?TESCU () [Corola-publishinghouse/Science/84295_a_85620]
-
Plants and Animals). În articol se stipulează că: "Toate viețuitoarele sunt formate din celule și produsele lor". Astfel s-a născut teoria celulară după care toate organismele vii se reunesc într-o structură universală. Celula dă naștere unei noi științe, histologia (histos = țesut, logos = știință). Histologia studiază chiar și cele mai diferențiate forme celulare, ca penele, unghiile și smalțul dinților. In scurt timp Rudolph Virchow adaugă capitolul celulei "bolnave", adică al histopatologiei, care transferă studiul bolilor pe un nou teren științific
Spiralogia by Jean Jacques Askenasy () [Corola-publishinghouse/Science/84990_a_85775]
-
se stipulează că: "Toate viețuitoarele sunt formate din celule și produsele lor". Astfel s-a născut teoria celulară după care toate organismele vii se reunesc într-o structură universală. Celula dă naștere unei noi științe, histologia (histos = țesut, logos = știință). Histologia studiază chiar și cele mai diferențiate forme celulare, ca penele, unghiile și smalțul dinților. In scurt timp Rudolph Virchow adaugă capitolul celulei "bolnave", adică al histopatologiei, care transferă studiul bolilor pe un nou teren științific, celular. Matthias Jakob Schleiden (1804-1881
Spiralogia by Jean Jacques Askenasy () [Corola-publishinghouse/Science/84990_a_85775]
-
la catedră. Traduce cartea lui Thomas Bateman Abbildungen der Hautkrankheiten ("Despre bolile cutanate") și nenumărate alte cărți de actualitate despre reumatism, calozități. Menționează simptomele fibromialgiei. 66 Marie François Xavier Bichat (1771-1802) medic chirurg și anatomo-fiziolog francez, considerat unul din părinții histologiei. Devine asistentul preferat al profesorului Desault. La 29 de ani, este numit șeful secției de chirurgie la Spitalul ôtel Dieu" din Paris și, la 30 de ani, moare. În scurta sa viață scrie Œuvres chirurgicales de Desault, ou tableau de
Spiralogia by Jean Jacques Askenasy () [Corola-publishinghouse/Science/84990_a_85775]
-
de celulă mare și răspuns tipic la chimioterapie combinată. Cel de al treilea grup a cuprins șapte cazuri cu deleții 9q și cu o regiune deletată întinsă în zona 9q31-32. Aceste cazuri cu vârstă tânără s-au caracterizat printr-o histologie cu celule B difuze. Cel de al patrulea subset a inclus cinci tumori cu celule T de la intermediare până la grad înalt, cu rupturi în 9q34. Cel mai frecvent punct de rupere din cromozomul 9 a fost 9p13, identificat în 5
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
-
tip occidental, deși eram într o Republică Democrată și am simțit spiritul german. Am fost copleșit de dotarea secțiilor de biologie. În timp ce eu urmam un curs, mai mult teoretic, de Tehnici histologice, omologii noștri de la Jena lucrau în laboratorul de histologie, câte patru la o masă de lucru complet echipată și executau secțiuni histologice, urmând algoritmul complet, de la prelevarea materialului biologic până la executarea preparatelor fixe. Cel mai impresionat am fost de Muzeul Filetic, realizat de Ernst Haeckel. Era primul muzeu de
75 - VÂRSTA MĂRTURISIRII by Gheorghe Mustaţă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/794_a_1652]
-
țară era doar un vis, a reprezentat pentru mine un câștig moral enorm. Această ieșire m-a apropiat de profesorul Mihai Constantineanu. Și el a făcut cercetări în Germania. A lucrat în laboratorul lui Richard Hesse. A făcut cercetări de histologie privind structura ochiului la larvele de diptere. A realizat o lucrare monumentală în acest domeniu, citată în marile tratate de entomologie și de anatomie comparată a nevertebratelor. În Germania s-a inițiat în studiul ichneumonidelor, luând legătura cu marele ichneumonolog
75 - VÂRSTA MĂRTURISIRII by Gheorghe Mustaţă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/794_a_1652]
-
Cu această ocazie au fost amenajate laboratoare moderne și cabinete bine puse la punct. Cheltuielile au fost făcute de către Universitate, având sprijinul domnului rector, prof.dr. Dumitru Oprea; Am reușit să modernizez sala de curs 339 și laboratoarele de la specializările de Histologie, Morfologie animală și Fiziologie animală; Am restructurat Laboratorul de Biofizică și l-am modernizat, precum și laboratorul de Biologie celulară; Am reușit chiar să modernizez unele WC-uri. Realizări cu totul inedite reprezintă recuperarea Laboratorului de Ecologie Acvatică de la Piatra Neamț, care
75 - VÂRSTA MĂRTURISIRII by Gheorghe Mustaţă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/794_a_1652]
-
promovate la gradul de Conferențiar sau de Profesor; a asigurat baza logistică pentru mutarea Specializării Biochimie în spațiul Facultății, unde s-au amenajat Laboratoare și cabinete moderne, dotate cu echipamente noi; a modernizat săli de curs și laboratoarele la disciplinele: Histologie, Biologie celulară, Fiziologie animală, Biofizică, Morfologie animală, Hidrobiologie ș.a.; a susținut formarea de specialiști prin efectuarea de stagii de pregătire în Laboratoare din străinătate, cu precădere în cazul personalului didactic tânăr; în calitate de Secretar Științific al Senatului, dar și de Decan
75 - VÂRSTA MĂRTURISIRII by Gheorghe Mustaţă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/794_a_1652]
-
II sau III (tratament paleativ): toracenteză; radio- sau chimioterapie sistemică sau intrapleurală; Stadiul IV: chimio- sau radioterapie pentru ameliorarea durerii, dar cu efecte adverse importante; tratament suportiv [60]. PROGNOSTIC Factorii prognostici importanți sunt stadiul bolii, vârsta, starea de sănătate și histologia, dacă tumoarea răspunde sau nu la tratament. Pentru pacienții tratați prin intervenții chirurgicale agresive, factorii asociați cu îmbunătățirea supraviețuirii pe termen lung sunt: histologia epitelială, ganglionii limfatici neafectați și margini chirurgicale negative [47, 48]. Cel mai bun prognostic este tipul
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by CLAUDIU NISTOR, ADRIAN CIUCHE, TEODOR HORVAT () [Corola-publishinghouse/Science/92103_a_92598]