146 matches
-
Weber, pe profesorul antibăsescian Stan, pe Radu Tudor, cum vorbeau de fascism, nazism, discriminare, exterminare, lagăre de concentrare, nu am putut spune decât că sunt exagerări venite din cunoașterea superficială a caracteristicilor regimurilor totalitare de dreapta: fascismul italian și nazismul (hitlerismul) german. Care ar fi atitudinea gurvernului român față de imigranții asiatici, chinezi, pachistanezi, musulmani și nemusulmani dacă s-ar apuca prin București de toate blestemățiile, așa cum fac o parte dintre țiganii din România și alții ca ei în Italia? Nu trebuie
Nedumeriri postdecembriste by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91868_a_93089]
-
adjunct la „Scânteia” (1946-1950, 1956-1957), redactor-șef la revista „Teatrul” (1959-1969), redactor principal și cronicar teatral la „Informația Bucureștiului” (1969-1979). A mai fost secretar al Uniunii Scriitorilor (1951-1956) și consilier cultural la Ambasada României de la Moscova (1957-1959). Confruntat cu ascensiunea hitlerismului și cu pericolul purificării etnice, Ș. este un om de stânga, dar mai târziu, după război, va îmbrățișa ideologia comunistă, alegere care îl transformă în instrument al noii puteri. Că nu e convins întru totul de „justiția” pe care o
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289611_a_290940]
-
Vinea, Octav Șuluțiu, Pompiliu Constantinescu, I. Peltz, N. Davidescu ș.a. Pictorul N. N. Tonitza susține rubrica „Plastica de la noi - de aiurea”. Pe prima pagină a numărului din 18 mai 1935 este reprodusă o discuție cu Mihail Sadoveanu despre „problemele de actualitate (hitlerism, război și altele)”. L. Kalustian (care mai folosește pseudonimele Democrit, Lucullus) scrie, într-o manieră polemică, articolele Răsplătirea lui Cezar Petrescu, Giovanni Papini, Romain Rolland și Spania. Geo Pavel prezintă eseul Pentru filmul românesc, Demetru Em. Paulian dă comentariile intitulate
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290757_a_292086]
-
Europa, cu atît va fi mai bine" (p.119). Rațiunile americanului sînt incontestabile: clasa politică europeană, cuprinsă de stereotipuri și sentimentalisme, nu vede pericolul real constituit de Germania revizionistă, fiind, într-un fel, complice la ascensiunea ulterioară a fascismului și hitlerismului. Politica trebuie făcută de profesioniști, nu de diletanți, afirmă, cu convingere, Lewis. Venerabilii politicieni europeni rîd amuzați ori intrigați. Un singur om ascultă, plin de considerație, într-un colț, nevăzut de nimeni. E majordomul, profesionistul veritabil Stevens. Mesajul real al
[Corola-publishinghouse/Science/1479_a_2777]
-
cote atît de pesimiste, sperîndu-se, totuși, că viitorul, chiar îndepărtat, va îngădui și supraviețuirea culturilor popoarelor mari și mai mici. Dar nu uit că filosoful Rădulescu-Motru era, în 1948, cufundat în pesimism. El, filoantonescian, judeca, și în 1948, după prăbușirea hitlerismului, negativ gestul celor care au condus înlăturarea dictaturii militare antonesciene, trecînd de partea foștilor inamici. Și asta numai pentru că puterile apusene au cedat România Rusiei sovietice. Dar a existat, în august 1944, altă cale de ales pentru România și n-
Final de jurnal by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/15887_a_17212]
-
consemna ororile trăite de șvabii din Banat după deportarea lor în URSS, în 1945, ca parte a operațiunii denumite de sovietici "munca de reconstrucție" a țării devastate de război. Sunt smulși, astfel, din comunitățile lor, de-a valma, simpatizanți ai hitlerismului, alături de critici acerbi ai acestuia (cum ar fi însuși naratorul, Hans Jung), țărani, dar și intelectuali in spe (Hans, Martha Gröber, al cărei tată, directorul liceului german din Timișoara, era un fervent susținător al politicii național-socialiste, ambivalentul Gunesch, Annette ș.a.
O cronică imparțială by Simona-Grazia Dima () [Corola-journal/Journalistic/8049_a_9374]
-
care s-a lăsat sedus de extrema dreaptă; i-au urmat, din "elita filosofică", Eliade în 1936, apoi Noica în 1938". Nenorocirea pentru Cioran a fost bursa de studii în Germania căpătată în toamna lui 1933. Aici e cucerit de hitlerism și trimite în țară aiuritoare articole entuziaste de adeziune la "revoluția națională" înfăptuită de hitlerism. Nu există om politic în lumea de astăzi care să-mi inspire o simpatie și o admirație mai mare decît Hitler", scria el, în extaz
Opera românească a lui Cioran by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17055_a_18380]
-
în 1936, apoi Noica în 1938". Nenorocirea pentru Cioran a fost bursa de studii în Germania căpătată în toamna lui 1933. Aici e cucerit de hitlerism și trimite în țară aiuritoare articole entuziaste de adeziune la "revoluția națională" înfăptuită de hitlerism. Nu există om politic în lumea de astăzi care să-mi inspire o simpatie și o admirație mai mare decît Hitler", scria el, în extaz, într-un articol din Vremea publicat la 14 iulie 1934. Cam același lucru îi comunica
Opera românească a lui Cioran by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17055_a_18380]
-
Au pays du grand mensonge de Ante Ciliga, L'Ecole des dictateurs de Ignazio Silone sau Les Sources et le sens du communisme russe de Nikolai Berdiaev (toate în 1938) - sunt prea marcați de războiul din Spania și de ascensiunea hitlerismului pentru a mai îngădui o modificare radicală a modului de raportare a Occidentului la URSS. Și apoi, mărturia involuntar trucată a unor intelectuali de talie internațională, precum Romain Rolland, Henri Barbusse, G.B. Shaw ori Nikos Kazantzakis avea încă suficientă rezonanță
Centenar Georges Simenon by Radu Ciobotea () [Corola-journal/Journalistic/14236_a_15561]
-
opoziție decisă în doar una dintre aceste circumstanțe și național-socialiștii ar fi pierdut partida. Haffner ne arată în ce măsură o suită de lașități, de ocazii ratate și de conformisme poate duce la dezastru. În al doilea rînd, autorul ne demonstrează că hitlerismul a reprezentat nu doar un produs tipic german, ci (culmea ironiei!) un produs al calităților recunoscute, proprii poporului german - simțul ierarhiei, dorința de perfecțiune pînă în cele mai triviale împrejurări. “...această ambiție ciudată, tipic germană, o ambiție de excelență abstractă
Istoria unui german by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Journalistic/13053_a_14378]
-
și „asimilismului”, a plasării succesive a lui Sebastian la dreapta și la stânga, nelăsând fără răspuns probleme ca alegerea numelui, reacția lui Sebastian față de antisemitismul, fie și incidental, al unor E. Lovinescu, Ion Barbu, Camil Petrescu, relația cu fascismul musolinian, cu hitlerismul și cu stalinismul, ca și aceea cu românitatea și cu România, astfel cum se configurează în împrejurările venirii Armatei Roșii, eveniment salutat. Cartea lui Mihai Iovănel nu este totuși una care se restrânge la „cazul Sebastian“. E o analiză din
Posteritatea lui Sebastian by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Journalistic/3690_a_5015]
-
strecurînd, la momentul cuvenit, o replică veninoasă între replicile ironice ale comesenilor. încetul cu încetul obiceiul se răspîndește, ca orice molimă a spiritului. Desigur, Caragiale este tot atît de vinovat pentru ivirea criticii de cafenea cît este Nietzsche pentru apariția hitlerismului. O altă rădăcină a exercițiului critic făcut după ureche, cu un talent care te scutește să mai înveți notele, ar părea că se află în interbelic. De la micul dejun și pînă la supeuri, marii noștri scriitori se întîlneau și conversau
Urechiștii by Ioana Pârvulescu () [Corola-journal/Journalistic/14865_a_16190]
-
Culpabilizându-se, evident la cu totul alte proporții, criticul nostru, afirmă: „... și drumul meu de critic literar și cetățean îl socotesc o modestă ilustrare în acest sens.” Când și-a revenit Malraux de pe urma bolii contractate în timpul epidemiei roșii? Abia după înfrângerea hitlerismului, va avea revelația că a fost și el victima unei mistificări. Se declară anticomunist „și se va consacra cu multă dăruire și vocație unei acțiuni de stăvilire a expansiunii ideologiei bolșevice”. Va fi ministrul lui De Gaulle, comuniștii îl vor
Un analist și un evocator: S. Damian by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Journalistic/13595_a_14920]
-
sale este frământarea conștiinței individuale și etnice. Teza consensuală este aceea că în Ardeal conviețuirea a șase popoare a fost mereu bună. Autocritica săsească ajunge să fie întinsă până la limita iritării spiritului etnic, derapat, într-un mod flagrant necritic, în hitlerism și nazism. Complexele germanului inferior, impur, degenerat, coboară și la ideea absurdă de incest etnic sau - prin expresie antisemită - transformare în "jidani". Organizatorul edificiului livresc întreabă o dată direct: Ť" Și n-ai avut pic de conștiință?" Roland: "Nu."ť Aici
Sunetul universal by Marian Victor Buciu () [Corola-journal/Imaginative/8080_a_9405]
-
Noica și Emil Cioran, acesta din urmă acuzat și de Mihnea Gheorghiu în România liberă. Titularul "Pernei cu ace" îi denunță pe foștii legionari Mircea Eliade, Paul Sterian, Horia Stamatu, Arșavir Acterian. Autorul lui Maitreyi ar fi reprezentat în străinătate "hitlerismul românesc", afirmație inexactă, cum reiese din Jurnalul scriitorului și mai cu seamă din recent publicatul Jurnal portughez. Un alt creator, chemat "să dea seama" va fi Ion Barbu, care ar fi patrulat pe stradă înarmat "cu unul, două sau chiar
Literatura română și comunismul by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Imaginative/10332_a_11657]
-
este fascismul" adaugă el în articolul Orientarea tineretului ( "Cuvântul liber", nr. 3, din 24 noiembrie 1934). Acum și mai tîrziu, cînd va colabora la ziarele "Lumea românească" și "Reporter" ( adică în anii 1937-1938), el va rămâne un critic decis al hitlerismului și al mișcării legionare ( nu lipsește dintre respingerile sale nici poziția pro-hitleristă a tânărului Cioran, exprimată de tînărul bursier de la Berlin într-o corespondență trimisă revistei "Vremea"). Este de notat, în acest moment, că angajarea politică fără echivoc nu-l
Publicistica lui Gherasim Luca by Ion Pop () [Corola-journal/Imaginative/14038_a_15363]
-
este fascismul" adaugă el în articolul Orientarea tineretului ( "Cuvântul liber", nr. 3, din 24 noiembrie 1934). Acum și mai tîrziu, cînd va colabora la ziarele "Lumea românească" și "Reporter" ( adică în anii 1937-1938), el va rămâne un critic decis al hitlerismului și al mișcării legionare ( nu lipsește dintre respingerile sale nici poziția pro-hitleristă a tânărului Cioran, exprimată de tînărul bursier de la Berlin într-o corespondență trimisă revistei "Vremea"). Este de notat, în acest moment, că angajarea politică fără echivoc nu-l
Publicistica lui Gherasim Luca by Ion Pop () [Corola-journal/Imaginative/14038_a_15363]
-
printre cei 2500 de intelectuali evrei salvați de americanul Varian Fry, care a reușit să-i ducă în Statele Unite. Incă din 1932, mânat de (susține Daniel Maier-Katkin) „grandomanie, aroganță, orgoliu, provincialism și ambiție", Martin Heidegger a început să cocheteze cu hitlerismul, iar în primăvara lui 1933 a intrat în partidul nazist și a fost numit rector al universității din Freiburg. A fost cel mai proeminent om de cultură german recrutat vreodată de acest partid și, ca atare, evenimentul anunțat pe un
Pledoarie pentru Hannah Arendt by Felicia Antip () [Corola-journal/Journalistic/6364_a_7689]
-
după o serie de funcții ministeriale, a ajuns ministru al Agriculturii în ultimul guvern dinainte de venirea lui Hitler la putere. Orientarea lui a fost constant conservatoare, a susținut și încurajat mereu dreapta radicală, a avut o contribuție serioasă la ascensiunea hitlerismului, dar nu a fost menținut în post de guvernul nazist, deși el unul ar fi preferat să rămână, întrucât nu întrevedea pentru Germania altă cale decât hitlerismul („ich hatte keinen anderen Ausweg gewust- avea să scrie în memorii). O observație
După ștergerea urmelor by Felicia Antip () [Corola-journal/Journalistic/6144_a_7469]
-
susținut și încurajat mereu dreapta radicală, a avut o contribuție serioasă la ascensiunea hitlerismului, dar nu a fost menținut în post de guvernul nazist, deși el unul ar fi preferat să rămână, întrucât nu întrevedea pentru Germania altă cale decât hitlerismul („ich hatte keinen anderen Ausweg gewust- avea să scrie în memorii). O observație interesantă: „romantismul înaltei tehnologii sau „modernismul reacționar" care a marcat mentalitatea germană după înfrângerea din Primul Război Mondial s-a exprimat printr-un „cult al dreptei pentru
După ștergerea urmelor by Felicia Antip () [Corola-journal/Journalistic/6144_a_7469]
-
din timpul Ocupației, precum Céline, Jouhandeau, Morand, Chardonne, Rebatet, Brasillach sau Montherlant, pot fi reeditate astăzi în integralitatea lor. Din volumele lui Drieu din Pleiade lipsește, de pildă, Jurnalul ținut de scriitor între 1939 și 1945, în care atașamentul față de hitlerism este cât se poate de limpede. Editorului actual i s-au părut, nu fără temei, ireproductibile numeroase filipice antisemite și nu numai. Jouhandeau a retras el însuși din lista publicațiilor sale o plachetă din 1938 intitulată Pericolul evreiesc, ca și
Ideologie și ură by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/4661_a_5986]
-
ei este dubios, notează penetrant mai departe Victor Frunză, pentru că ea include nume care n-aveau nimic în comun cu fascismul, ca Winston Churchill ( bun prieten și aliat al lui Stalin în timpul războiului) sau generalul De Gaulle, cunoscut inamic al hitlerismului. Trecând la români, de același statut au parte Iuliu Maniu și Ion Mihalache, șefii P.N.Ț., înscriși pe aceeași listă, alături de Corneliu Zelea Codreanu. Cartea-ucaz pune la index orice amintește de pluralism politic, de adevărul istoric ( Basarabia, Transilvania, Tratatul de la
Cum se distruge o cultură by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Journalistic/13762_a_15087]
-
care vrea cu orice preț să Ťdemonstrezeť. Constrîngerea politică anulează libertatea de creație. Dintr-un artist face un complice". Pentru a urma aceste preciziuni ce au intrat în logica desfășurărilor istorice, într-un chip atît de impresionant: "Nici fascismul, nici hitlerismul, nici comunismul nu au creat nimic în ordine artistică și nu e greu de prevăzut că nici nu vor crea. Libertatea, pe care toată lumea o batjocorește, fie suprimînd-o cu cinism, fie răstălmăcind-o cu inconștiență, este o valoare ce se
Din nou Mihail Sebastian (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/8676_a_10001]
-
și Mussolini, 1934-1944, pe baza unor documente, rareori studiate până acum, referitoare la întâlnirile celor doi, istoria raporturilor dintre ei și dintre țările lor. Mussolini, mai vârstnic, începuse prin a avea o părere execrabilă despre Hitler: „detracat sexual”, „derbedeu isteric”. Hitlerismul i se părea o degradare a fascismului roman, numai bun pentru o „rasă ignobilă care nu cunoștea scrisul când noi îi aveam pe Cezar, Virgilius și Augustus”. Abia în 1936, din cauza ezitărilor democrațiilor europene, a fost proclamată axa Roma-Berlin. Interesante
Hitler și Mussolini, între ei () [Corola-journal/Journalistic/3891_a_5216]
-
47, o, pare-se mauvaise conscience conjuncturala. Palinodia-i ar fi fost aievea, credibilă în absolut, dacă aceasta mea culpă ar fi survenit sub... Antonescu, într-un, adică, alt climat decât acela imediat postbelic, când, nu numai în blocul comunist, hitlerismul era culpă însăși. În rest, Ion Barbu i se confesează unei fapturi de spița neariană, de care va fi fost îndrăgostit... După ce, în figurile-i verzi, îi denunțase pe evrei drept absolut incompatibili cu (supra)geniul matematic. Dan Barbilian avea
SERBAN FOARTA - "Poetul e captivul propriului său stil" by Remus Valeriu Giorgioni si Constantin Buiciuc () [Corola-journal/Journalistic/17731_a_19056]