157 matches
-
să scrie Primele sale povești Născute-n copilărie, Cum ar fi... Tu-ți amintești? - Sigur, Nică s-a jucat Cu copiii peste tot, Au mers vara la scăldat Și s-au întrecut înot.... - A pus mâna pe cireșe Cățărându-se hoțește Fără ca prea mult să-i pese Că de-i prins rău o pățește! - Știți cumva unde-a căzut Încercând să se salveze Când vecina l-a văzut Și i-a-ncins vreo trei ciomege? - Dar cu pupăza la târg Ce
ION CREANGĂ PENTRU COPII ŞI NEPOŢI de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 837 din 16 aprilie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345894_a_347223]
-
care “au semnat decesul-asasinat al economiei românești”, pe care “îi știm, îi cunoaștem și vine vremea (când o -n.m.) să le spunem pe numele adevărat!”. Aceștia “ne-au amanetat viitorul urmașilor pentru o sută de ani!”.” Națiunea a fost hoțită și batjocorită, iar țara pusă la pământ prin mizerabilă organizare politică, prin complicități devastatoare cu clicile lichidatoriste, aruncând România pe un loc rușinos în coada Europei”. Cine e principalul vinovat, se întreabă retoric, Mircea Chelaru, pentru ca tot el să arate
ROMÂNIA MOLUSCĂ DE MIRCEA CHELARU, CRONICĂ DE RĂZVAN DUCAN de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1209 din 23 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347888_a_349217]
-
care “au semnat decesul-asasinat al economiei românești”, pe care “îi știm, îi cunoaștem și vine vremea (când o -n.m.) să le spunem pe numele adevărat!”. Aceștia “ne-au amanetat viitorul urmașilor pentru o sută de ani!”.” Națiunea a fost hoțită și batjocorită, iar țara pusă la pământ prin mizerabilă organizare politică, prin complicități devastatoare cu clicile lichidatoriste, aruncând România pe un loc rușinos în coada Europei”. Cine e principalul vinovat, se întreabă retoric, Mircea Chelaru, pentru ca tot el să arate
„ROMÂNIA MOLUSCĂ” DE MIRCEA CHELARU de RĂZVAN DUCAN în ediţia nr. 1210 din 24 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347934_a_349263]
-
la o vârstă foarte fragedă. Cred că lumea ar trebui să facă ceva mai mult pentru ei înainte de a trece pragul penitenciarelor. Că pe urmă e prea târziu să mai intervină pentru salvarea lor. Dar nu toți cei dinăuntru sunt hoți. Adică nu orice condamnat este un rebut uman. Cunosc un caz care m-a impresionat. Un băiat cu vreo doi ani mai mare ca mine, lucra la uzina mecanică fină din Sinaia ca tehnician. Lazăr îl chema. Era îndrăgostit de
ACTELE, VĂ ROG. de ION UNTARU în ediţia nr. 308 din 04 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/348953_a_350282]
-
Dita, Dragoș Gelu, Ioan Dragoș, Eugen Dulbaba, Mihai Ganea, Anna Eichert Giurcă, Dragomir Ignat, Loredana Florentina Mădălescu, Vasile Morar, Mirela Orban, Ioan Potop, Victor Rusu, Constantin Stana, Dinuț Titu, Daria Dalin, Grig Gociu, Marian Ilea, Viorica Stăvaru, Gligor Viorica, Ioan Hoțea, Nicolae Jinga, Ștefan Maris, Maria Biltiu, Iza Corina, Poduț Maria Mirela, Corbu Daniel, Eugenia Dumitriu, Lucian Gruia, Gelu Negrea, Virginia Paraschiv, Voichița Veres, Ana-Cristina Popescu, Dorina Stoica și Ioan Vasiu. Mulțumesc din suflet și felicitări tuturor celor ce au participat
DROBETA TURNU SEVERIN de GABRIELA MIMI BOROIANU în ediţia nr. 1934 din 17 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/373212_a_374541]
-
Cehov. În paginile acestui număr publică scriitori români, măi din toate continentele, membri ai diferitelor organizații culturale. Poeziile sunt semnate de Mirela Bălan, Mariana Zavati Gardner, Victor Teleucă, Ion C. Pena, Maria Ciobotaru, Mircea Daroși, Octavian Mihalcea, Ovidiu Vasile, Marian Hoțea, Emanoil Iuonaș, Dorian Marcoci, Constantin Stroie, Teodor Dume, Constantin Mândruța, Gh.I. gheorghe, Meșter Tamâș, Constantin Bihara, Valeriu Mureșan, Mariana Saimac, Mariana Didu, Iulian Patca, George Echim, Victor manole, Liviu Zamfirescu, Lia Pusă popan, Marian Danci, Marinela Jurcă, melania Rusu, Ioan
A APĂRUT AGORA LITERARĂ NR.25, DECEMBRIE 2014 de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1449 din 19 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/371771_a_373100]
-
Pamflet > VACANȚE, VACANȚE ... Autor: Valeriu Cercel Publicat în: Ediția nr. 1274 din 27 iunie 2014 Toate Articolele Autorului Cică, numa-ntre Constanța, Iași, Craiova, Satu Mare, Fetele își fac vacanța Și la munte și la mare, Iar băieții, nu că-s hoți, Ori că au vreo stea în frunte, Fac vacanța,-aproape toți Și la mare și la munte, Dar mai sunt unii, se pare, Ce vacanța o chiulesc : Nu fac munte, nu fac mare, Fac și ei doar ce găsesc! Valeriu
VACANŢE, VACANŢE ... . de VALERIU CERCEL în ediţia nr. 1274 din 27 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/362247_a_363576]
-
cea mai mare liniște, pentru a surprinde gazdele în somn («gazdele surprinse în somn de ceata colindătorilor» consti tuind și tema celor mai multe colinde de la fereastră)” (9, p. 577). Un informator din această zonă declară : „Pe uliță [noi, colindă- torii] mergem hoțește, să nu ne audă nimeni” ; iar altul : „Trebuie să luăm omul din somn, nici câinii să nu simtă nimic”. Obiceiul este atât de înrădăcinat și regula atât de strictă, încât „s-au întâmplat cazuri când colindătorii, făcând zgomot înainte de a
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
cele mai elementare măsuri de precauție.) „Cel mai bun mijloc pentru a fi Înșelat e să te crezi mai deștept decât alții.” (La Rochefoucauld) Când hoțul pleacă după apă are grijă să Încuie ușa. Pentru că este convins că toți sunt hoți ca el.) Cine Învață de la altul e hoț cinstit. Pentru că prin aceasta nu-l deposedează de un bun, ci, dimpotrivă, Îi sporește autoritatea intelectuală sau morală.) O sută de tâlhari nu pot despuia un om gol. Justețea unui adevăr, noblețea
Psihologia omului în proverbe by Tiberiu Rudică, Daniela Costea () [Corola-publishinghouse/Science/2105_a_3430]
-
experiența dură a închisorilor prin care Z. a trecut, pe alocuri într-o dicție cu inflexiuni argheziene: „Hei! Cine oare-a părăsit pământul / Și-a plecat cu noaptea și cu vântul / Și-a pornit spre vămile din cer, / Strecurându-se hoțește printre drugii groși de fier? // Cine e acuma duh / Și plutește liber în văzduh, / Ca o vrabie, ca un porumb / Slobozit din temnița de plumb?” (A mai căzut o stea...). Z. publică și câteva povestiri, precum și romanul istoric Vulturii Pindului
ZEANA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290723_a_292052]
-
Spre a le încerca vitejia, Miu îi pune la proba ridicării armelor, ca în epopeile antice. În cele mai multe cazuri voinicii lui Ianoș se dovedesc nevrednici, prilej pentru Miu de a-i persifla, refuzând să le fie conducător: „Voi știți să hoțiți / Nu să haiduciți / Nu să biruiți”. Uneori reușește în această probă cel mai neînsemnat din ceată și atunci lui i se atribuie conducerea, iar Miu își continuă drumul cântând. În variantele culese la începutul secolului al XX-lea și chiar
MIU COBIUL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288190_a_289519]
-
infrastructură. Câteva persoane vorbesc și despre avantaje: La noi oamenii sunt primitori, sufletiști și cu bun-simț; sunt mai puțini stresați, mai liniștiți; sunt duși la biserică, sunt mai credincioși. Alții au altă părere. Ei spun că unii dintre români sunt hoți, că nu avem coloană vertebrală, încercăm să facem bani muncind cât mai puțin. Trăim de azi pe mâine și ne resemnăm când suntem loviți, nu suntem toți muncitori, așteptăm să ni se dea, nu știm să ne punem în valoare
[Corola-publishinghouse/Science/2221_a_3546]
-
la nivelul celor dintr-un cartier bun din București, iar oferta de mărfuri este restrânsă și eterogenă. Există băuturi și țigări scumpe care sunt consumate, după părerea unora dintre cei intervievați, cu ostentație de unii îmbogățiți, fie ei privatizați, fie hoți de benzină dovediți sau nu. Cu ostentație sau nu, mărfurile scumpe se vând, asta însemnând că există bani pentru ele. Pe de altă parte, faptul că oamenii cumpără lucruri de strictă necesitate la prețuri cu 20-25% mai mari decât la
[Corola-publishinghouse/Science/2221_a_3546]
-
victimele erau obligate ca, prin pseudospovedania publică, să insiste pe anumite episoade, în general acelea care erau sesizate drept punctul lor sensibil. Invariabil, victimele erau nevoite să afirme că mamele lor erau femei de moravuri ușoare, că tații lor erau hoți și adulteri, că se practicau orgii sexuale în casă, de obicei incestuoase, că profesorii lor au fost niște demagogi care i-au înșelat, că preoții erau păcătoși și veroși, iar societatea care i-a format - decăzută moral și spiritual. Evident
Pitești. Cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureșan () [Corola-publishinghouse/Science/2118_a_3443]
-
cu peștele când și-a pierdut coada?! Raluca: Leneși și hoți. Îi ținem în cuscă până vine bunicul. (apare Cocoșul) Moțatule, ia-ți puișorii și ai grijă de ei. Iar voi, în cușcă până vine bunicul. Lupul: Raluca, nu suntem hoți și răpitori: foamea. Vulpea: Nu suntem teroriști, cum spune Moțatul. Foamea, cum a spus Lupul. Lupul: Moțatule, iartă-mă că ți-am sucit puțin gâtul... Cocoșul: Erai să mă bagi în sac, dar te- am zgâriat de-o să mă ții
Teatrul ca o lecţie de viaţă by Ion Bălan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91610_a_92357]
-
Zic în gând : „Strigă, tu, până s-a face ziuă, eu nu ies !” Vai, draga mea, strigă baba Solomia din colțul ei, bine-ai făcut ! Era potca de noapte. - Da’ crezi că nu știu ? Cum ai răspuns, cum te-a hoțit. Cam la un an, umblând feciorul meu Gavril să se însoare, și-a dat în cărți la o cărturăreasă. Și ce credeți c-a zis țiganca ? „Să știi că pe cineva din casa dumitale l-a strigat noaptea afară. Ș-
Pomana porcului by Tanasachi Marcel () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91528_a_92379]
-
complicată sau simplă, după cum o complică sau o simplifică temperamentul tău.) La fel, unui fricos, dacă e singur noaptea într-o cameră, la cel mai mic zgomot al unei mobile i se pare că-și fac apariția din toate ungherile hoți necruțători sau cine știe ce fantome. Ajunși la București, Ioana n-o să poată păstra un secret. Oricâte remușcări ar avea, orice ar promite (de altminteri, n-am niciodată curajul să-i cer astfel de promisiuni; mă mulțumesc să creez un obicei între
O moarte care nu dovedește nimic. Ioana by Anton Holban [Corola-publishinghouse/Imaginative/295595_a_296924]
-
nașterii unor copii și cred că e corect să Îi iau eu. Și pentru tine, tată. — Mă tem că nu, Shula. E posibil ca Elya să-i fi povestit deja domnului Widick despre comoară. Îmi pare rău. Dar nu suntem hoți. Nu sunt banii noștri. Spune-mi cât era acolo? — De fiecare dată când număr Îmi iese altceva. — Cât ai numărat ultima oară? — Șase sau opt mii. I-am Înșirat pe toți pe podea. Dar am fost mult prea emoționată ca să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2119_a_3444]
-
cu ochii arzători ațintiți asupra Ianei, Faliboga mai mult rostea trăgănat decât cânta. Bău iar cu sete o cană de vin, după aceea strigă cătră Niță Lepădatu: —Măi Niță, măi prietine! vezi tu pe muierea asta?... Eu cu dânsa am hoțit, măi! Câte ape am coborât, câți codri am străbătut și prin câte locuri pustii am rătăcit... nici nu mai țin minte... Am fost, măi băiete, și prin Dobrogea, și prin Bărăgan, și peste Prut, ș-am suit la munte ș-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2100_a_3425]
-
prin lume”. Nu-i puțin lucru pentru un primar să conducă o comună mare, cu mult popor, cu biruri grele și drumuri stricate, cu promisiuni de tot felul până la alegeri (cât de actuală e situația!). Pe vremea aceea nu erau hoți ca astăzi și slujbașii nefiind corupți și corupători, miniștrii și parlamentarii nu erau tâlhari să fure avutul țării, iar polițiștii nu-și făceau vile din mită și hoții... (exact și foarte actual, zic eu). Despre Păcală s-a dus vestea
CĂLĂTOR... PRIN VÂLTOAREA VREMII (CĂLĂTORIA CONTINUĂ). In: Călător... prin vâltoarea vremii(călătoria continuă) by Alexandru Mănăstireanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/561_a_770]
-
am Înțeles o serie de lucruri. Ridică ușor vocea, de surescitare. Știi, de Crăciunul trecut, i-am făcut bunicii mele o ditamai cuvertură pentru canapea, și ea mi-a zis că i-au furat-o hoții. Dar, pe bune, ce hoți mai sunt și ăia care fură o husă croșetată pentru canapea ? — Katie, nu știu ce să zic... — Emma, de ce nu mi-ai spus mai demult ? Tot timpul ăsta pierdut. Timp În care am făcut cadouri idioate, pe care nu le voia nimeni
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2128_a_3453]
-
să dea la iveală ceea ce ținuse ascuns în adâncul sufletului și-l chinuia de multă vreme, spuse: — Sunteți pleava armatei noastre... Oamenii pe care i-am disprețuit întotdeauna și soldații pe care niciodată n-aș fi vrut să-i comand... Hoți asasini, drogați și violatori... Stârvuri - făcu o pauză. Dar, în fond, poate că nu sunteți decât victime, imaginea a ceea ce acest guvern a făcut din țara noastră - îi lăsă să mediteze un moment la cuvintele sale, și, ridicând tonul, continuă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2272_a_3597]
-
era băiat bun. Mai ții minte când ne adunam cu toții la tine la centru? Mamă ce chefuri mai trăgeam, futu-i! scoate limba printre dinți nea Fane. - Eh, trage Cocuța un Carpați fără filtru din pachetul unchiului de ecologist, e hoți toți, ’rar a dracu! Tanti Cucu e lovită de amintiri: - Bă, Fane, cum venea Victor nebunu’ și mă lua de la magazin și făceam pârjoale în curtea din spate! Ce frumos era! Acuma au betonat ăia a lu’ Zane, și-au
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2363_a_3688]
-
pogoane de la Babaroaga în mâinile țăranilor, aș vrea să te văd ce învoieli ai să mai poți face cu dânșii. Au să-ți râdă în nas și să-ți dea cu tifla, băiete! Azi sunt (vru să spuie că sunt hoți, dar își aminti de Buruiană și schimbă)... sunt cum îi știm; atunci o să-și bată joc de tine și mai târziu o să te bată de-a binelea. Mulțimii îi trebuie stăpân și frâu, altfel vine anarhia! Grigore asculta și nu
Răscoala by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295613_a_296942]
-
pune umărul și scoate carul din șanț, nu stă să i-l scoată alții. ― Muncim, slavă Domnului, până ne crapă ochii și tot degeaba! bombăni Melente Heruvimu, amărât. ― Negreșit, Melente, trebuie să muncim, că d-aia suntem oameni și nu hoți! urmă Pravilă grav, adăugând îndată cu alt glas: Dar văd că una am vorbit eu și la altele ați ajuns voi. Acu nu-i nimica, numai să știți că de aci înainte eu nu mai acopăr pe nimeni, ci vă
Răscoala by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295613_a_296942]