154 matches
-
Misterul Bomarzo, pref. Ion Frunzetti, București, 1973; Raffaello Brignetti, Pescărușul albastru, pref. Rodica Locusteanu, București, 1973; Dialogul neîntrerupt al teatrului în secolul XX, I-II, postfață B. Elvin, București 1973 (în colaborare); Hugo Raes, La stânga liniei de elicoptere, pref. Ion Hobana, Cluj-Napoca, 1974; Georg Lukács, Estetica, II, București, 1974 (în colaborare cu Dieter Paul Fuhrmann); Hendrik Conscience, Leul Flandrei, pref. Constantin Stan, București, 1974; Luis de Camões, Sonete, pref. Paul Alexandru Georgescu, București, 1974; Carel van Mander, Cartea pictorilor, pref. Viorica
RADIAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289087_a_290416]
-
1960 (în colaborare cu A. Gherasim); Konstantin Paustovski, Ani îndepărtați, București, 1962 (în colaborare cu Natalia Stroe); Azis Nesin, Dacă aș fi fost femeie, București, 1963 (în colaborare cu Vlad Popa); Jules Verne, Istoria marilor descoperiri, I-II, pref. Ion Hobana, București, 1963 (în colaborare cu G. Nicolae); Pierre Daix, Maria, pref. Florin Mihăiescu, București, 1964; Mulk Raj Anand, Povestea unui copil indian, pref. Eugenia Tudor, București, 1965 (în colaborare cu Andrei Bantaș); Jaroslav Hasek, Micul scamator, București, 1965 (în colaborare
PELTZ. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288752_a_290081]
-
București, 1970; Planeta părăsită, Cluj, 1971; Viața într-o floare, Cluj, 1972; Jocul cu vipere, Cluj, 1972; Nopțile memoriei, București, 1973; Adevărul despre himere, București, 1976; Pasărea de lut. Baladă cu fotografii mișcate, Cluj-Napoca, 1976; Figurine de ceară, introd. Ion Hobana, Cluj-Napoca, 1978; Semnul licornului, București, 1980; Cina cea mai lungă, Cluj-Napoca, 1983; H. G. Wells. Utopia modernă, București, 1983; Anticipația românească, Cluj-Napoca, 1994; ed. 2, București, 2003; Discursul utopic, București, 2000. Antologii: Az átlépett látóhatár. Román tudományos-fantasztikus elbeszélések [Dincolo de orizont. Nuvele
OPRIŢA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288558_a_289887]
-
365-372; Crohmălniceanu, Literatura, I (1972), 519-523; Popa, Spații, 117-135; Dan, Proza, 205-211; Micu, „Gândirea”, 781-823, 890-899; Firan, Macedonski-Arghezi, 351-355; Valea, Oameni, 96-103; Cubleșan, Teatrul, 121-137; Anania, Rotonda, 103-150; Lăzărescu, Romanul, 186-195; D. Micu, Frescă, psihologii, experiențe, RL, 1987, 21; Ion Hobana, Un ins robit științei, RL, 1988, 29; Mircea Zaciu, Victor Papilian, RITL, 1988, 1-2; Omagiu lui Victor Papilian. 100 de ani de la naștere, Cluj-Napoca, 1988; Negoițescu, Ist. lit., I, 207-209; H. Zalis, Un complex prozator ardelean, CNT, 1992, 26; Dicț
PAPILIAN-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288678_a_290007]
-
Voicu Bugariu, Literatură și matematică, LCF, 1984, 38; Nicolae Manolescu, Eseul ca „provocare”, ST, 1984, 12; Cornel Robu, „Sfera paralelă”, ST, 1984, 12; Mircea Tomuș, Un model al perfectibilității, T, 1984, 12; Voicu Bugariu, Tineri prozatori, SLAST, 1986, 13; Ion Hobana, Anatomy of Wonder. A Critical Guide to Science Fiction, Londra, 1987, 562-570; Alex. Ștefănescu, Ars longa, prosa brevis, RL, 1990, 7; Ioan T. Morar, „Generoasele cercuri”, „Almanah «Anticipația»”, 1990; George Arion, Tiran după tiran, FLC, 1993, 50; Paul Schveiger, „O
PAUN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288727_a_290056]
-
Un roman valoros al unui tânăr scriitor, CNT, 1952, 16; I. Sârbu, „Pâine albă”, IL, 1952, 2; Dumitru Drumaru [ D. Vatamaniuc], Despre romanul „Pâine albă” al lui Dumitru Mircea, ST, 1952, 6; Eugen Luca, „Pâine albă”, CNT, 1953,1; Ion Hobana, O prezentare viguroasă a chipului tânărului comunist, „Scânteia tineretului”, 1953, 5; George Munteanu, Un roman al transformării satului românesc, „Făclia”, 1953, 16; Paul Georgescu, Un roman al construirii vieții noi la sate, „Lupta de clasă”, 1953, 10; Silvian Iosifescu, Probleme
MIRCEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288170_a_289499]
-
până la probleme de cultură generală, istorie și arheologie, școală, învățământ ș.a. Critica literară este reprezentată de Adrian Marino, Nicolae Manolescu, Emil Manu, Mihai Neagu Basarab, A. I. Brumaru. O rubrică interesantă este cea intitulată „Genul proxim”, în care Aurel Tănăsescu, Ion Hobana și Tudor Popescu discută problemele literaturii de anticipație și de aventuri. A. repune în circulație numele unor scriitori care au debutat înaintea celui de-al doilea război mondial (V. Copilu-Cheatră, Testamentul lui Horia, 3/1980), publică texte inedite (O scrisoare
ASTRA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285481_a_286810]
-
urmărim echipa de reporteri care au fost la Olimpiada de iarnă în 2010 (opt comentatori - Alina Alexoi (patinaj artistic, biatlon), Vlad Arhire (biatlon și schi fond), Monica Bucur (schi alpin și schi fond), Dragoș Cojocaru (bob, sanie și skeleton), Sorin Hobana (sărituri cu schiurile, schi acrobatic, combinata nordică, snowboard, patinaj viteză, curling, festivitățile de deschidere și de închidere), Emil Hossu-Longin (hochei), Cristian Mîndru (schi alpin, schi acrobatic, short track) și Andi Vilara (hochei, festivitățile de deschidere și de închidere), producătorii Daniela
DIALOG ÎNTRE SPORT ŞI SOCIETATE by Mihai Radu IACOB, Ioan IACOB () [Corola-publishinghouse/Science/100989_a_102281]
-
mare, ai râului Bârlad, mai există o serie de pârâiașe, care mărginesc câte o localitate (multe nesemnificative), majoritatea lor pierzându-se în masa bazinului hidrografic amintit, motiv care ne-a determinat doar să le semnalăm: Pâncești, Crăiasca, Fătăciune, Bujorăni, Trestiana, Hobana, Bârzota, Buda, Fundătura, Găureanca, Hăușei ș.a. După ce colectează acești afluenți, râul Bârladului devine la rândul său un afluent pentru Siret, iar prin intermediul bazinului foarte ramificat ajunge să dreneze toată zona Podișului Central Moldovenesc. Inițial, prin cursul său spre sud-est, Bârladul
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
noi ne‐om săruta‐ ndelung, încât De printre stele‐ n purpurii veștminte O să ne strige luna înciudată: ‐ Hei, voi de jos, da ´isprăviți odată!... Sau în aceeași gamă a simțămintelor juvenile, dar mai cerebrală, poezia „Cine‐ i oare?” - de Ion Hobană, din 3 decembrie 1955, despre o tânără învățătoare care a sensibilizat în așa măsură auditoriu încât:... ... Iar când se sfârșește ora, Rău le pare tuturora. ............................................ De atunci, să‐i vedeți: O salută de departe. Fiindcă - Spuneți voi ce vreți! - Fata
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
școlarii din județul Tutova. Avea ca instructori și îndrumători pe Ion Chișcă, Ion Taraze și Petre Todicescu. 196 Revista este de o bogată preocupare literară, cu compuneri, versuri, proză, desene, jocuri, ghicitori, informații, năzbâtii, șarade. Aici debutează cu succes Ion Hobana (Aurel Ion Manta Roșie) elev în clasa a II-a a școlii primare nr.4 Bârlad, cu o spirituală poveste auzită de la bunici: „Sfântul Nichifor". La „Poșta redacției" i se răspundea: „Ne-a plăcut mult poezioara ta hazlie „Porecla". O
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
târziu.". „Porecla" va apare în proximul număr, continuată apoi de povestea de călătorie „La munte!". (Din volumul „Reviste literare ale elevilor (I834-1974) Istoria presei școlare românești de Tudor Opriș, Editura Didactică și Pedagogică, București, 1977) Dar iată ce scria Ion Hobana despre “Debuturi bârlădene” în revista “Academia Bârlădeană”p.13: „Sunt patruzeci de ani de când îmi vedeam pentru prima oară numele tipărit în Școlarii tutoveni. „Revistă scrisă, desenată și susținută de școlarii din județul Tutova". Cum se întâmplă de obicei, debutam
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
factură, Centru înaintaș. Dar să nu anticipez. Colaborarea mea la Școlarii tutoveni a continuat cu o relatare în proză a unei vacanțe petrecute la munte și s-a Mantaroșie Aurelian, absolvent al Liceului „Gh. Roșca Codreanu” Bârlad - astăzi scriitorul Ion Hobana. 197 încheiat brusc. Nu cred să fi fost de vină lipsa de subiecte: la opt ani, fiecare meci de fotbal capătă aura unei aventuri unice. Să fi încetat revista să mai apară? Iată un mister care se cere elucidat. Climatul
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
pe Ștefan Zeletin și Ștefan Procopiu, pe Victor Ion Popa, G.M. Vlădescu și G.G. Ursu, pe Ernest Giuvara și I. Popescu Zeletin, pe Florin Ciorăscu și Iacov 271 Antonovici, precum și pe contemporanii noștri: George Ivașcu, Constantin Chiriță, Gica Iuteș, Ion Hobana, C.D . Zeletin, Cezar Ivănescu, Adrian Beldeanu și alții. ... Bârladul, acest Weimar, cum frumos îl numește Călinescu în a sa Istorie a literaturii ... ref erindu‐se la perioada de vârf a Academiei Bârlădene, are de‐acum configurată, în mare, o monografie
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
dedicat sărbătoririi poetului Mihai Eminescu și au scris articole substanțiale: Constantin Ciopraga, C. D. Zeletin, D. Scărlăte scu, N. Crețu, Th. Codreanu, Tr. Nicola, I. Rotaru, Gh. Bulgăre, G.G. Ursu, G. Cotae, G. Ciobanu, Șt. Andronache, Ștefan Augustin Doinaș, Ion Hobana. În revistă au mai semnat: Gruia Novac, Mihai Ni cu, Doru Gabriel Craus. Redacția și administrația Bârlad, str. 1 Decemb rie. * 279 Bârladul Nr.1 - număr omagial „Gând afectuos" lărgește cercul distinșilor dascăli, adăugându i și pe neuitații și mult
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
1911 - 1912 nu‐i luată în seamă, nefiind esențială. Costel Dimitriu, se pare, că ar fi fost factorul principal în tipărirea revistei. Mai târziu el va ajunge general, cu multe publicații în domeniul militar. I. Manta‐Roșie, tatăl scriitorului Ion Hobana, absolvent la Liceul Codreanu, și Octavian Motaș, alt colaborator de la „Freamătul literar” - renumiți magistrați, primul și unul din însuflețitorii Cenaclului literar „Alexandru Vlahuță”, un colaborator imp ortant la presa vremii din Bârlad. * Gazeta Unirea Apare în 1909, o dată cu agenția de
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
pagini nenumerotate. 361 care, în numărul 1 , „În loc de editorial” își propune la program: „Lumină, cât mai multă lumină”. În revistă semnează: Tudor Teodorescu - Braniște, Constantin Titel - Petrescu, Barbu Zaharescu, Nell Cobar, G. Tutoveanu, G.G. Ursu, G. Nedelea, George Nestor , Ion Hobana, Gica Iuteș, Cezar Drăgoi, Ion Palodă (dr. I. Va infeld), profesori și elevi de la Liceul „Gh. Roșca Codreanu”. (Vedeți și volumul „Bârladul în presa vremurilo r”. De la revista „Păreri” la ziarul „Steagul roșu” 1932‐1949, cu „mărturisiri de Constantin Hușanu
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
ori se odihnea în așteptarea altei... organizări. Producțiile publicate purtau nume ale elevilor de la școlile din oraș - Liceele „Gh. Roșca Codreanu”, „Iorgu Radu” și Școala Pedagogică dar și de la liceele ind ustr iale iar aceștia se numeau Cezar Drăgoi, Ion Hobana, Constantin Chiriță, Gica Iuteș. Erau membri ai cenaclului și unii salariați: juristul Ion Manta Roșie, ing. Vladimir Cazacu, dr. Ștefan Buc evschi, Sanda Arnici, Jean Constant, I. Roimișer, Alexandru Tacu, Cezar Stegaru, iar mai târziu Solomon Dolfi, Lucian Raicu, Aurel
Carte ..., vol. I by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/492_a_1296]
-
promoția 1949, secția literară (referență bibliografică „Monografia Liceului Gh. Roșca Codreanu”, 1971, de Traian Nicola, p.381), iar debutul său literar s-a produs nu în „Păreri Tutovene” (p.216), ci în revista „Școlarii tutoveni”:” Aici debutează cu succes Ion Hobana (Aurel Ion Manta Roșie), elev în clasa a II a a ș colii primare nr.4 Bârlad, cu o spirituală poveste auzită de la bunic: „Sfântul Nichifor”. La „Poșta redacției” i se răspundea: „Ne-a plăcut mult poezioara ta hazlie „Porecla
Carte ..., vol. I by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/492_a_1296]
-
Reviste literare ale elevilor (1834 1974), Editura Didactică și Pedago gică, București, 1977, document transcris și în „Mari personalități ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene, 1870-2008” de Ion N. Oprea, unde sunt redate și spusele lui Ion Hobana despre „Debuturi literare” - și ale sale - în revista „Academia Bârlădeană” nr.13, material apărut și în volumul „Bârladul odinioară și astăzi” vol. I, 1984, coordonat de R omulus Boteanu. La cele enumerate mai adăugăm ultimele notate de noi: George (nu
Carte ..., vol. I by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/492_a_1296]
-
și alții. Aici s au format ca specialiști numeroase personalități, precum Vasile Pârvan, cel care a dat numele muzeului bârlădean, Emil Palade Înăscut chiar în Bârlad, tatăl laureatului Nobel George Emil Paladeă, scriitorii Alexandru Vlahuță, Gala Galaction, Constantin Chiriță, Ion Hobana. Puțini mai știu că aici s-a născut un conducător al României, Gheorghe Gheorghiu Dej, casa lui memorială aflându-se chiar în proprietatea Muzeului “Vasile Pârvan”. “Lada cu manuscrisele și cărțile lui Eminescu”. La inițiativa medicului Constantin Teodrescu s-a
Festivalul Internațional de Fanfare. In: Festivalul Internaţional de Fanfare by Aurel Andrei () [Corola-publishinghouse/Science/1310_a_2193]
-
așezări scutite de dări și de alte slujbe către stăpînire, erau de ordinul zecilor în sud-vestul țării (Oltenia, Banat și sud vestul Ardealului). Tot el consemnează o variantă curioasă, cu epenteză, Ohamba. În aceste condiții, apropierea de toponime ca Hobaia, Hobana, Hobăița etc. (< hobaie, „vale mică și puțin adîncă, între două dealuri, în formă de șa“) este nepotrivită. De altfel, toponimia romînească abundă și în așezări denumite Slobozia (de regulă, cu determinant sau cu determinat: Slobozia Clinceni, Slobozia de Jos, Slobozia
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
colaborare cu Margareta Roman). Repere bibliografice: Perpessicius, Opere, XII, 83, 87-88; Geo Șerban, „Oamenii și faptele lor”, FLC, 1949, 18; Ov.S. Crohmălniceanu, „Aria lui Botgros”, CNT, 1949, 122; Crișan Toescu, O carte nouă despre mineri: „Salamandra”, CNT, 1949, 149; Ion Hobana, „Nepoții lui Horia”, „Scânteia tineretului”, 1952, 933; Eugen Luca, Însemnări despre construcția romanelor, CNT, 1953, 41; Valeriu Râpeanu, „Ciobanul care și-a pierdut oile”, GL, 1954, 33; Georgeta Horodincă, „Ciobanul care și-a pierdut oile”, CNT, 1955, 1; Savin Bratu
VINTILA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290580_a_291909]
-
Dan Merișca era lider, a fost una dintre cele mai bune achiziții. N-o să uit momentul în care am organizat "Convenția Națională a Cluburilor și Cenaclurilor de SF", la care am fost, în '81 parcă. A fost invitat atunci Ioan Hobana, care era gurul SF-ului românesc, și Cristian Tudor Popescu, dacă nu mă înșel, el chiar a debutat atunci. Sau, oricum, a venit ca invitat cu texte, și a stat câteva zile. S-a editat și o revistă, care a
Două decenii de comunism în Iașul universitar by Sorin Bocancea, Doru Tompea () [Corola-publishinghouse/Science/84949_a_85734]
-
lui Dan Merișca. Acolo se citeau texte care în România nu se mai citeau la vremea aia. Americanii ăia cu SF-ul sunt notorii. Până la urmă a fost excelent, cu participarea altor cluburi SF și a unor autori precum I. Hobana, Alex Mironov, C.T. Popescu ș.a. S.B.: Dar am văzut că și în Opinia studențească era bine reprezentat SF-ul. George Ceaușu publica acolo. D.T.: Da. Ca să obținem aprobarea de eveniment, primul l-am sunat pe Cătălin Dumitriu, după aia l-
Două decenii de comunism în Iașul universitar by Sorin Bocancea, Doru Tompea () [Corola-publishinghouse/Science/84949_a_85734]