149 matches
-
din cap și râzând. Apoi am auzit devale... Am mai fost pe la curte... —Așa-i... hm! un om la vite are să trebuiască... încheie bătrânul, foarte încredințat. Niță Lepădatu era trudit de drum lung și de suflarea secetei; dar apa și hodina în bordei, precum și mâncarea gătită de fata moșneagului, îl mai înviorară. Începu și el a spune câte ceva, despre alt boier și despre altă moșie, de unde venea, lăsa apoi pe moș Nastase să vorbească și privea pe fată, și se simțea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2100_a_3425]
-
Așa a venit boieru-ntr-o sară aici în perdea și l-a găsit... și l-a îmblânzit cu vorba și l-a luat în slujbă. Iaca de-atunci e Faliboga la noi, și are boieru un slujbaș ca un zăvod... fără hodină, fără milă. Într-adevăr se arată a fi om aspru și vrednic, zise Niță Lepădatu. Moș Irimia Izdrail, cel mai bătrân dintre toți, se uita gânditor la cel nou venit. Da’ tu, băiete, grăi el, pe-acolo de unde vii ai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2100_a_3425]
-
-vă, măi, căciulile în cap! - Și-și îndesă și el cușma pe sprâncene. - Să se ducă Andrei Broască după rachiu, strigă apoi cu asprime, și voi duceți-vă de vă căutați de treabă! Acu boierii au intrat în casă la hodină, ce mai vreți?... Bordeienii se risipiră încet-încet târându-și prin omăt opincile umplute cu paie și grăind despre întâmplarea cea mare. Faliboga strigă cătră flăcăuașul cel subțire: — Măi Grecușor! să fie Alba înșeuată... Mă duc să cercetez dacă s-a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2100_a_3425]
-
noi celelalte toate ne înțelegem. Dar casă bună cu Cristina lui Alexa nu putem duce! — Și tu, Luță, se îndreptă cucoana spre chelăriță, ce ai de împărțit cu nevasta vătavului?... Eu n-am nimica, măria ta, da’ ea n-are hodină nici zi, nici noapte... stârnește vorbe... face farmece împotriva noastră... —Umblă să-mi ieie barbatul... șopti în sfârșit, cu disperare și hotărâre, Natalița. —Așa! grăi cucoana și-și plecă nasul fin întăi în jos, apoi și-l ridică în sus
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2100_a_3425]
-
ți poruncesc, Rustem? a întrebat împăratul cu glas trudit de bântuirea furtunii. Ascult, prea mărite stăpâne. —Îți poruncesc, Rustem, să iei cu tine destui oșteni ai mei de credință, să treci cu ei chiar astăzi Boazul și să n-ai hodină până la Amasia. Să-mi aduci pe Mustafa aici. Să nu-l strici. Vreau să-și mărturisească în fața mea nelegiuirea. Rustem, marele vizir, a îndrăznit: —Să fie oare vinovat fiul strălucirii tale? — Vom vedea, Rustem. În fața mea nu va putea tăgădui
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2100_a_3425]
-
au ieșit din mormintele proaspete. La cel dintăi popas pe drumul Istambulului, icioglanii care despoiaseră pe șahzadè s-au înfățișat la marele stăpân, îngenunchind și întinzându-i hârtiile găsite asupra mortului. Soliman s-a posomorât. Masa fusese bună. Îl aștepta hodina pe piei de tigru a ceasului de după-amiază. —Ce-i asta? Îmi aduceți alte dovezi ale vicleniei osânditului? —Slăvite stăpâne, a răspuns cu mare umilință mai-marele caligrafilor, n-am fi îndrăznit să tulburăm din nou pe strălucirea ta cu altă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2100_a_3425]
-
de vlagă în el. Sprâncenele îi erau pârlite. I-am întins sticla cu rachiu. Cu o mână care tremura ca de friguri, a luat-o și cu greu a dus-o la gură. După câteva înghițituri de rachiu și puțină hodină, parcă a revenit cu picioarele pe pământ. L-am lăsat să mănânce în tihnă. Încet-încet, își revenea... ― Ai procedat tocmai cum trebuia. Dacă îl luai la întrebări prea repede, întâi nu aflai nimic și apoi cine știe ce șoc suferise ostașul și
Caietul crâsmarului by Vasile Iluca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/482_a_731]
-
mi cel din urmă bine: Pământul țării să‐l săruți și pentru mine! Din Fire de tort pag. 36‐39. BLESTEM DE MAMĂ Legendă populară din jurul Năs ăudului ( fragment ) Oh, mamă, tu ești de vină, Că n‐ am pace și hodină, Că n‐am loc nici în mormânt, Că n‐ am stare sub pământ, Nici sunt mort, nici cu viață Nici sunt foc și nici gheață, Nici în groapă nu pot fi, Nici afar‐ nu pot ieși; Căci m ‐ ai blăstămat
Cuvinte despre poeți şi poezie. In: OMAGIU MAMEI () [Corola-publishinghouse/Imaginative/416_a_1082]
-
că poți să scapi. Liu - liu, oare ce‐ai să faci? Dormi ... și‐nvață‐ te să taci. Liu‐liu, inimă bolnavă, Nani, fecioraș de sclavă, Viața ni‐ i numai suspin: Nici un zâmbet de lumină, Pururi beznă, veșnic chin, Trudă fără de hodină, Deznădejde pas cu pas și răbdare fără glas . Nani‐ nani ... șir cu șir Soarta cum să ți‐o înșir? Nani, pui... am plâns de‐asară Lacrimi multe în batistă ... Ai s‐ o guști cât e de‐amară și‐ ai s-
Cuvinte despre poeți şi poezie. In: OMAGIU MAMEI () [Corola-publishinghouse/Imaginative/416_a_1082]
-
numai de el știut...Întreaga lui făptură revarsă bunătate și răbdare. Tot timpul ai credința că te îmbie să-l urmezi...Și pașii mă poartă cu grăbire spre culme. Merg ca purtat pe aripile unei păsări măiastre care nu are hodină. Urc, urc, dar ceva mi se pare că mă cheamă să întorc capul. Mă încăpăținez să n-o fac, dar o mână nevăzută mă ia de bărbie și o voce tainică mă întreabă: „De ce eșt îndărătnic și nu vrei să
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI Vol. II by Vasile Iluca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/547_a_741]
-
meșteșug în tot ce face... Când și slava dată Celui de Sus pentru îndestulare a fost săvârșită, ne-am ridicat de la masă. Cred că nu mai este nevoie să-ți spun ce ai de făcut... Știu, părinte. Sfinția ta - fără hodină - se va apuca de cine știe ce treabă prin grădină, iar eu - ca cel mai mic - trebuie să dorm... Nu înainte de a citi ceva în vreo carte... O alegi pe cea care te cheamă mai mult! Știi bine că nu poți citi
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/548_a_763]
-
de ospătat, s-a ridicat și, făcându-și cruce, a îngăimat: “Mulțumescu-ți, Doamne, pentru îndestulare și matale, conașule, pentru bunătate”. ― Să fii sănătoasă, Sevastițo. ― Apoi, eu mai cî m-aș duci în treaba me’, conașule. ― Eu socot că oleacă de hodină nu ți-ar strica. Ia treci colea, în cerdac, și întinde-te pe canapeaua ceea. Când îi simți că ți-au revenit puterile, îi porni la drum. Sevastița, ascultătoare, a trecut în cerdac și, privind la mine cu oarecare jenă
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/551_a_859]
-
în chilie cu inima temurândă, dar în afară de bucatele așezate, ca de fiecare dată, pe masă, sub ștergarul înflorat, nimic altceva. “Să știi că gândul de veghe - mehenghiul - a avut dreptate...” - am gândit eu resemnat. Am mâncat și, după o scurtă hodină pe margine de crivat, am urcat în cerdacul bătrânului. De departe, mi s-a părut că moțăie în fotoliul lui, dar, când m-am apropiat, am băgat se seamă că privea spre mine cu ochii mijiți, ca și cum m-ar fi
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/551_a_859]
-
nu ai milă de un bătrân care s-ar putea să fi obosit? ― Iertată să-mi fie lipsa de grijă. La gândul că sfinția ta s-ar supăra, n-am îndrăznit să spun că ar cam fi nevoie și de hodină. ― Ai dreptate, dragule. Eu sunt cel care trebuie să spun lucrurilor pe nume. Și fiindcă veni vorba de hodină, hai să ne vedem fiecare de ale lui, până mâine, la ora potrivită. Mănâncă și tu ceva mai mult, că în
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/551_a_859]
-
grijă. La gândul că sfinția ta s-ar supăra, n-am îndrăznit să spun că ar cam fi nevoie și de hodină. ― Ai dreptate, dragule. Eu sunt cel care trebuie să spun lucrurilor pe nume. Și fiindcă veni vorba de hodină, hai să ne vedem fiecare de ale lui, până mâine, la ora potrivită. Mănâncă și tu ceva mai mult, că în ultima vreme te-ai cam tras la față. Am să poruncesc fetelor să te hrănească mai bine. Poftă bună
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/551_a_859]
-
bufant strâns sub genunchi, ciorapi lungi iar în picioare sandale romane. Energic și foarte, foarte nervos. Dar fără ranchiună. A trebuit să plece la Tighina fiindcă n-a răspuns poruncilor politice ale prefectului de atunci, Ștefan Constantinov. Acum stă la hodină pe Dealul Florilor, la Dej. La șir, după Cezar Stratula a urmat Traian Constantinescu, apoi Nicolae Stoicev țărănist, Amelin - liberal ... Dintre subrevizorii de cancelarie, D.N.Cherciu a rămas de pomină. Muncitor, muncitor dar de o slugărnicie neîntrecută. Voia să nu
VIEŢI ÎNTRE DOUĂ REFUGII CARTEA PĂRINŢILOR. In: Vieți între două refugii by Aurel Brumă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/565_a_753]
-
în jur. „Am ajuns. Privește!”...Am tresărit. Mă aflam în fața unui adevărat palat... „Aici îi Curtea Domnească. O recunoști, conașule? Ai fost diac domnesc doar. Să intrăm, că multe ai de văzut și de aflat, boierule. N-ai să ai hodină. S-o iei încetișor, însă, conașule, că altfel pagubă mare ai să ai...” „Așa am să fac.” - m-am învoit eu, fără să bag de seamă că țiganca a dispărut deja și doar vorbele ei mai pluteau în aer... Am
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI by VASILE ILUCĂ () [Corola-publishinghouse/Imaginative/546_a_699]
-
care mă culcasem eu de cu seară. Mi-a pus mâna lui osoasă pe frunte și m-a privit lung. În cele din urmă, m-a întrebat părintește: Ce-i cu tine, fiule? Ce gânduri te muncesc de n ai hodină? Toată noaptea te-ai zvârcolit în pat ca șarpele pe jeratic și vorbeai, vorbeai mereu. Vorbeai chiar cu mine despre niște hrisoave, ispisoace și urice domnești. Mă întrebai mereu ba de una ba de alta. Te simțeam când bucuros, când
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI by VASILE ILUCĂ () [Corola-publishinghouse/Imaginative/546_a_699]
-
mâncat, că s au auzit pașii târșiți ai protectorului meu, pe potecuța dintre cele două chilii. În seara asta trebuie să te culci mai devreme, poate îi putea să te hodinești mai acătării, nu ca în celelalte nopți când numai hodină nu s-o chemat... Mulțămesc, părinte, și sărut dreapta pentru grijă și pentru toate - i-am răspuns plin de recunoștință. Călugărul a dat doar din cap, fără să spună nimic altceva. Călcând moale, s-a depărtat ca o umbră. Când
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI by VASILE ILUCĂ () [Corola-publishinghouse/Imaginative/546_a_699]
-
o răscruce ne-am despărțit. Mulțumindu-le de tovărășie, ei mi-au răspuns cu cuviință : - ...Și nu bănuiți ! UN REVOLTAT Ocupațiile lui Neculai stau în meditație și cerșit. De pe banca din fața haltei se scoală un om cu chipul îmblânzit de hodină ; uneori cere de pomană ; alteori propovăduiește mântuirea sufletelor. Tuleie de păr galben îi frăgezesc obrajii. De sub borul ciupit al pălăriei răsar câteva smocuri spălăcite. Privirile sale sunt atât de șterse încât niciodată nu-ți dai seama încotro se îndreaptă. O
Podu vechi by Marcel Tanasachi () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91578_a_92863]
-
o văruit cu var. Ș-a lăsat o cărărușă Pân-la Tincuța la ușă. La Tincuța se ducea Și din gură așa-i zicea: - Eși, Tincuță, la fântână, La fântâna din grădină Lîng - o tufă de sulcină, Că te-aștept fără hodină; La fântâna cea din sus Că te-aștept cu dor nespus, Eși, Tincuță, la zaplaz Că te-aștept cu dor și haz; 193 {EminescuOpVI 194} Eși, Tincuță, eși, drăguță, Eși, Tincuță, la portiță Și-mi dă apă și guriță - Că
Opere 06 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295584_a_296913]
-
cutremura, Fagii mari se legăna, Pietrele se despica, Apele se turbura, Fântâna din Peșterea. Și potera i-auzia Înainte li eșia Și din grai așa grăia: - Alei, Viță Cătănuță, Ce ai cotat pe - aice De ne --ncurci tu florile, N-au hodină oștile. Ia dă-ți tu Viță vama! Viță din grai și grăia: - Ce fel de vamă ți-aș da? - Să-ți dai Viță pușca ta. - Pușculița nu mi-oi da Până capul sus mi-a sta, Că mi-a dat
Opere 06 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295584_a_296913]
-
tine. - Sufletul, inima unde-mi sunt, Doamne?!... în zadar le caut. Neclintit, stau în mută rugăciune... Necontenit inima bate în mine ca o toacă și cheamă la rugă sângele din toate ungherele și se roagă fără cuvinte, neștiind ce-i hodina!... Din iubire te pomnesc mereu, Doamne, și la rău și la bine. 5 Dragoste, milă, iertare, te rog dă-mi, Doamne!... - Roagă-te, roagă-te!... îi șopti un gând. Și urletul de lup prins în capcană-i tot o rugăciune
PRECUM ÎN CER AŞA ŞI PE PĂMÂNT by Gheorghe TESCU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91553_a_92861]
-
stau în mută rugăciune... Dragostea de Dumnezeu nu știe vorbe nici de moarte nici de viată. Necontenit inima bate în mine ca o toacă, și cheamă la rugă sângele din toate ungherele... și, se roagă fără cuvinte, neștiind ce-i hodina... Frunzele cad din copaci la câte o adiere de vânt. Tăcere... o tăcere adâncă străbate înconjurul. Și gândurile tac... doar, copacii suspină... -Tot mai greu, prin somn mi-aduc aminte... Ocolesc în vis gândurile, în somnul care se lungește în
PRECUM ÎN CER AŞA ŞI PE PĂMÂNT by Gheorghe TESCU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91553_a_92861]
-
de noroi. — E un monstru ! am strigat eu. — Încetează ! mi-a poruncit sora mea. Nu vezi că Începe să-l doară În piept ? — Se preface ! am strigat eu. Cum să-l doară ? Doar e mort ! — Nici măcar În mormânt n-am hodină, oftă tata așezându-se pe marginea patului și Împreunându-și mâinile pe genunchi, cum făcea adesea când se gândea la ceva. Vrei și tu un nes ? mă Întrebă sora mea băgând ibricul roșu În găleată și așezându-l pe foc
Şaman by Adina Dabija () [Corola-publishinghouse/Imaginative/858_a_1756]