669 matches
-
Ne-am trezit în câteva secunde spoiți din cap până la picioare cu căcat. Pentru noi a fost un dezastru total. Am rămas descumpăniți, nu știam ce ni se întâmplă. Ne-am dezmeticit puțin mai târziu când i-am auzit fugind, hohotind de râs, spre satul din vale. Era prea târziu să ne mai ducem după ei. Culmea a fost că nici în ziua de azi nu știm cine ne-a făcut-o! Nu spun că beleaua mare a fost că toată
DE SFÂNTUL GHEORGHE de ILIE FÎRTAT în ediţia nr. 1498 din 06 februarie 2015 by http://confluente.ro/ilie_firtat_1423211711.html [Corola-blog/BlogPost/369372_a_370701]
-
țapăn de s-auzea din Rucăr în Sătic ... O dată ... înc-odată ... subțire, gros, o șfichiuială-n scurt și un lung de u-hu-huuuu ! Pe unde trebăluiau sătenii îi știau chiotul și își zâmbeau mirarea cu neputința de a se-ntrece cu neferul ... Noi hohoteam vârându-i pe ascuns câțiva bănuți și el, fără să ne privească zicea că o să fie de-amintire ... Cu capu-n pălăria roasă, cu oase-n zbârțe, vorba-n gros de limbă fără zeamă, mijea o mustăceală de oț timid
CIUBUCICĂ, DE IOAN MUŢIU de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 316 din 12 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Ciubucica_de_ioan_mutiu.html [Corola-blog/BlogPost/357177_a_358506]
-
de lacrimi și vlăguit de disperare, la rândul său. Când își reveni în simțiri, cuvintele teribile îi umplură ca o otravă fulgerătoare mintea și sufletul. Universul se năruia asupra ei, precum piesele unui puzzle gigantic, strivind-o. Alături de ea Codruț hohotea încetișor cu fața îngropată în pumnii înălbiți, de strânși ce erau. Bietul om se străduia parcă, să-și zobească tâmplele ce nu lăsau să iasă durerea îngrozitoare care-i consuma creierul, înnebunindu-l! Acea imagine autentică a durerii și neputinței
FOCUL DIVIN AL IUBIRII de SILVIA GIURGIU în ediţia nr. 2196 din 04 ianuarie 2017 by http://confluente.ro/silvia_giurgiu_1483564920.html [Corola-blog/BlogPost/372685_a_374014]
-
omenirea dacă e nevoie, ne vom ruga și gândi pozitiv. Cât e viață, e speranță! - Codruț, dar nu ai auzit că Sofia a intrat în comă și nici nu mai respiră cu plămânii ei? Au condamnat-o deja la moarte! hohoti ea. - Medicii mai greșesc! se împotrivi el. Sunt oameni și nu au puteri nelimitate! Eu sunt sigur că Sofia va supraviețui! Cred asta cu toată ființa mea și tu trebuie să faci la fel! Nu lăsa îndoiala să-ți slăbească
FOCUL DIVIN AL IUBIRII de SILVIA GIURGIU în ediţia nr. 2196 din 04 ianuarie 2017 by http://confluente.ro/silvia_giurgiu_1483564920.html [Corola-blog/BlogPost/372685_a_374014]
-
A CÂNTAT COCOȘUL... Autor: Nicolae Nicoară Horia Publicat în: Ediția nr. 468 din 12 aprilie 2012 Toate Articolele Autorului A cântat cocoșul și mai cântă încă, Lepădarea surdă ne-a rămas în lut, Unde ești tu, Petre, inimă de stâncă? Hohotește plânsul după cel vândut! Floarea de durere a-nceput să ningă Patruzeci de zile de tăceri și post, Nu auzi cum răii cu putere strigă- „ Răstignit să fie Împăratul nost ’! ” Ochii Lui se uită înspre ei cu milă, Pironiți pe
A CÂNTAT COCOŞUL... de NICOLAE NICOARĂ HORIA în ediţia nr. 468 din 12 aprilie 2012 by http://confluente.ro/A_cantat_cocosul_nicolae_nicoara_horia_1334292776.html [Corola-blog/BlogPost/358442_a_359771]
-
Spinii îmi înțeapă peste tot Vederea, Mortul de pe cruce, încă nu e Viu, Dar aud cum vine, vine Învierea! A cântat cocoșul și mai cântă încă, Lepădarea surdă ne-a rămas în lut, Unde ești tu, Petre? liniștea-i adâncă- Hohotește floarea după cel pierdut... Referință Bibliografică: A cântat cocoșul... / Nicolae Nicoară Horia : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 468, Anul II, 12 aprilie 2012. Drepturi de Autor: Copyright © 2012 Nicolae Nicoară Horia : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a
A CÂNTAT COCOŞUL... de NICOLAE NICOARĂ HORIA în ediţia nr. 468 din 12 aprilie 2012 by http://confluente.ro/A_cantat_cocosul_nicolae_nicoara_horia_1334292776.html [Corola-blog/BlogPost/358442_a_359771]
-
în salopte roase și tricouri umezite de transpirație se retrag și curând se aud iar lovituri ritmice de dalta. Unealtă veche de când lumea musca pofticioasa din bucată de andezid. Scuipa în jur măcinișul de mineral fără valoare. Acum, femeia râde, hohotește victorioasa că o adolescentă cu coșuri pe nas, dar care a fost invitată la bălul de absolvire de cel mai celebru fotbalist al liceului. Ar trebui să abordeze o morgă gravă, serioasă. Chiar dinaintea ei stă larg deschis pântecele navei
VARA LEOAICEI, FRAGMENT DIN ROMANUL IN LUCRU de MELANIA CUC în ediţia nr. 214 din 02 august 2011 by http://confluente.ro/Vara_leoaicei_fragment_din_romanul_in_lucru.html [Corola-blog/BlogPost/370852_a_372181]
-
Subt spuzele de reci lumine, Bocesc pâraie la amiază, Și plec, gândindu-mă la tine. Se-aude peste deal un clopot Chemând creștinii să se-nchine, La mine-ajunge doar un șopot Când plec, gândindu-mă la tine. Se-aude ceasul hohotind, Plecarea mea pe căi străine. Tu, să spui lumilor zâmbind, Că te-am iubit numai pe tine. *** Ciclul "Doine" Volumul "Ucenic în dragoste" Referință Bibliografică: Romanță / Ovidiu Oana Pârâu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1542, Anul V, 22 martie
ROMANŢĂ de OVIDIU OANA PÂRÂU în ediţia nr. 1542 din 22 martie 2015 by http://confluente.ro/ovidiu_oana_parau_1427006041.html [Corola-blog/BlogPost/353425_a_354754]
-
acces a instanței, magistratul intra în sală, de mână cu copilul, îi spune să coboare atent de pe podium, să nu se lovească, și-l trimite la mami sau la tați, unde vrea el. Băiețelul trece pe langă mama sa, care hohotea de plâns în prima bancă, isi trece ușor mânuța peste piciorul ei drept, că din întâmplare, după care fuge către tata și-i caută acestuia privirea, să nu cumva să-l fi supărat că s-a dezlipit de lângă el. Se
Cine este judecătoarea cu pantofi albaștri by Anca Murgoci () [Corola-website/Journalistic/101032_a_102324]
-
literar de Vasilisia Lazăr. Aprecieri la același nivel se pot face și despre „Icoană”, un minipoem cu reverberații simfonice dedicat clipelor de dinaintea trecerii mamei într-o altă dimensiune a existenței, despre atmosfera bacoviană a unui octombrie din „Pustiu”, când văzduhul hohotește de plâns, miroase a ger/ și tu îți cânți pustiul deasupra umbrei mele” sau despre „Regret”, unde timpul și spațiul învăluie cuplul cu nemărginirea lor: „Tu, floarea unei clipe și fructul unui timp/ M-adăpostești cu grijă când ploi în
NOI APARIȚII EDITORIALE ARMONII CULTURALE – 5 IULIE 2016 de GHEORGHE STROIA în ediţia nr. 2013 din 05 iulie 2016 by http://confluente.ro/gheorghe_stroia_1467699268.html [Corola-blog/BlogPost/370724_a_372053]
-
Glumețul, spiridușul jucăuș. Se apropie conspirativ de Craciun șoptind, destul de tare ca să audă ceilalți: -Cred că Rudolph iar a tras la măsea! Avea nasul roșu ca de clovn și se cam împleticea! Da..da ... Cei prezenți izbucniră în râs. Moșul hohotea puternic, făcând să-i tremure burta mare. -Pârâciosule! îl admonestă Pepper, morocănosul. Era cel mai secretos și nu-i plăcea sa glumească sau să vorbească prea mult. -Știu eu, ce spun! Dacă Rudolph e bețiv, ce vină am eu? Tu
MAGIA LUI MOŞ CRĂCIUN de CAMELIA CONSTANTIN în ediţia nr. 238 din 26 august 2011 by http://confluente.ro/Magia_lui_mos_craciun.html [Corola-blog/BlogPost/360791_a_362120]
-
nevăzutul, Dragostei prinos, Suflarea cea mai sfântă dintre toate... Să-ți fie drag un suflet - ce minune! Am întâlnit-o pe pământ și eu Dragostea aceasta, n-o poți spune, Precum fântâna unui curcubeu! Precum lumina dinspre dimineață, Când zorii hohotind spre tine vin, Să-ți fie drag un suflet - câtă viață Încape în acest cuvânt divin! Referință Bibliografică: Să-ți fie drag un suflet... / Nicolae Nicoară Horia : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1405, Anul IV, 05 noiembrie 2014. Drepturi
SĂ-ȚI FIE DRAG UN SUFLET... de NICOLAE NICOARĂ HORIA în ediţia nr. 1405 din 05 noiembrie 2014 by http://confluente.ro/nicolae_nicoara_horia_1415191622.html [Corola-blog/BlogPost/384092_a_385421]
-
suflet și în minte. Fiecare poemă este o picătură de aur topit, o picătură de diamant scânteietor, o picătură de lumină stelară, o picătură de mister nocturn, alai nuntesc ce mi-a deschis, ca oricărui cititor, porțile Universului în care hohotesc, dansează și sărbătoresc miliardele de vise ale celor care au fost, sunt și vor fi, prinzându-și mâinile într-o horă a nesfârșirii, astfel că starea pe care o încerc este inexprimabilă în cuvinte nenuntite. Dar unde-i poetul?! Poetul
POET AL NEMĂRGINIRII ÎN VIZIUNEA DOAMNEI ELIZA ROHA de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1033 din 29 octombrie 2013 by http://confluente.ro/Poet_al_nemarginirii_in_vizi_marian_malciu_1383079025.html [Corola-blog/BlogPost/342048_a_343377]
-
surd și mut, Plutește-n aer teama de a pierde Ce-a fost și ce va fi, precum din verde Un codru-ntreg devine brun, schilod, Nu-s nici zăpadă, păsări, nici un rod, Doar vântul rău, albastru, fără glas, Vuiește, hohotește, „Bun rămas”, Dar soarele învinge, ai răspuns, Nemulțumirea iernii s-a ascuns. Boris Marian Niciun comentariu: Sunetul 140 Lui R. Se spune că sunt rău, răzbunător, Departe-i adevărul de cuvinte, Tu ești aceea care mă ții minte Că nu
SUNETE de BORIS MEHR în ediţia nr. 975 din 01 septembrie 2013 by http://confluente.ro/Sunete_boris_mehr_1378044312.html [Corola-blog/BlogPost/340546_a_341875]
-
vibra prin cuvântul său cu zeci de înțelesuri. La el scârțâitul aducea când liniște, meditație în siciriul greu de plumb, când neliniște, teamă, revelație. În poezia „Vals de toamnă” (1965:116) este interesantă accepția în sens dublu al gerundivului onomatopeic „hohotind” urmat după versul „O lasă-mă acum să te cuprind...„ , în expresia dialogată „ - Hai, să valsăm iubito, hohotind” ce ar putea sugera sentimentul de bucurie față de eliberarea de sumbru, de scăparea de „funerar”, o teamă față de un eventual sfârșit, dar
SENSUL ONOMATOPEELOR ÎN CREAŢIA LIRICĂ BACOVIANĂ de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 807 din 17 martie 2013 by http://confluente.ro/Sensul_onomatopeelor_in_crea_stefan_lucian_muresanu_1363537941.html [Corola-blog/BlogPost/342188_a_343517]
-
de plumb, când neliniște, teamă, revelație. În poezia „Vals de toamnă” (1965:116) este interesantă accepția în sens dublu al gerundivului onomatopeic „hohotind” urmat după versul „O lasă-mă acum să te cuprind...„ , în expresia dialogată „ - Hai, să valsăm iubito, hohotind” ce ar putea sugera sentimentul de bucurie față de eliberarea de sumbru, de scăparea de „funerar”, o teamă față de un eventual sfârșit, dar și un sentiment de nostalgie „După al toamnei bocet mortuar”. Toamna pentru Bacovia însemna sfârșitul și începutul unei
SENSUL ONOMATOPEELOR ÎN CREAŢIA LIRICĂ BACOVIANĂ de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 807 din 17 martie 2013 by http://confluente.ro/Sensul_onomatopeelor_in_crea_stefan_lucian_muresanu_1363537941.html [Corola-blog/BlogPost/342188_a_343517]
-
Nu mă înstrăina, te rog! Mutați-vă în casa mea și ai grijă de mine! Îmi voi considera verișorii ca fiind frații mei! Mătușa a început să râdă iritată, apoi a dus mâna la gură, realizând că o vedea lumea hohotind de râs întorcându-se de la cimitir. - Ioana, să-ți intre bine în cap, casa aceasta despre care vorbești a fost a părinților tăi. Cât ești minoră, nu poți locui singură. Mie nu-mi trebuie obligație pe cap. Nu pot să
IOANA, VICTIMĂ A VIOLENŢEI DOMESTICE (ROMAN ÎN 3D, FRAGMENTE) de ELENA STAN în ediţia nr. 1270 din 23 iunie 2014 by http://confluente.ro/Elena_stan_1403543018.html [Corola-blog/BlogPost/349269_a_350598]
-
acces a instanței, magistratul intra în sală, de mână cu copilul, îi spune să coboare atent de pe podium, să nu se lovească, și-l trimite la mami sau la tați, unde vrea el. Băiețelul trece pe langă mama sa, care hohotea de plâns în prima bancă, isi trece ușor mânuța peste piciorul ei drept, că din întâmplare, după care fuge către tata și-i caută acestuia privirea, să nu cumva să-l fi supărat că s-a dezlipit de lângă el. Se
Decorați-o pe judecătoarea cu pantofi albaștri! by Anca Murgoci () [Corola-website/Journalistic/101034_a_102326]
-
iminent,dacă nu-și ia catrafusele și nu pleacă unde o vedea cu ochii. Umbrele încăpățânate se fugăreau prin odăi, jucând ,,de-a v-ați ascunselea” cu vitejia lui îndoielnică, dar în curând abandonară teritoriul devenit ostil și se năpustiră hohotind învinse în abisul nopții. Lumina izbucni victorioasă în casa bântuită atâta vreme de tristețe și disperare iar viața intră din nou pe ușa din față a casei, păzită cu strășnicie până atunci de cerberii degradării. Din seara aceea Carlos redeveni
DILEME ( FRAGMENT 27) de SILVIA GIURGIU în ediţia nr. 2234 din 11 februarie 2017 by http://confluente.ro/silvia_giurgiu_1486768973.html [Corola-blog/BlogPost/368808_a_370137]
-
surd și mut, plutește-n aer teama de a pierde ce-a fost și ce va fi, precum din verde, un codru-ntreg devine brun, schilod, nu-s nici zăpadă, păsări, nici un rod, doar vântul rău, albastru, fără glas vuiește, hohotește, „Bun rămas”, doar soarele învinge, ai răspuns, nemulțumirea iernii s-a ascuns.. ****************************** .. .Litera prinde vedere, litera prinde auz, cuvântul e adiere, fraza e un abuz, cuib zburător ne e gândul, sâmburii cad pe pământ, geana morții, pândindu-l, așteaptă sărutul
COMEDIA MEA de BORIS MEHR în ediţia nr. 1125 din 29 ianuarie 2014 by http://confluente.ro/Comedia_mea_boris_mehr_1390988927.html [Corola-blog/BlogPost/347724_a_349053]
-
să facă dragoste cu mine iar acum îmi întoarce spatele? Ce le spun părinților mei? Că din cauza copilului nu mă mai vrea? Of... parcă văd să se va arunca imediat în altă relație ca să scape de mine. Sunt distrusă... și hohotind închisă strategic telefonul. Terenul era pregătit, sămânța fusese aruncată acum va trebui doar să aștepte să încolțească! Chiar dacă Nicu s-ar fi dus la ea, Lavinia știind de copil nu-l va accepta. Orice i-ar spune el, va părea
INELUL de GABRIELA MIMI BOROIANU în ediţia nr. 2231 din 08 februarie 2017 by http://confluente.ro/gabriela_mimi_boroianu_1486590501.html [Corola-blog/BlogPost/379590_a_380919]
-
căpătâi, Mi-e primul vers și dragostea dintâi, Mi-e-n noapte sfetnic bun și-mi este crai În veci iubirii mele și ale versului alai. Te-au plâns prea mulți și încă te vor plânge, Acum mai mult ca ieri, poimâine hohotind ... Căci nu e încă albie să-ncapă atăta sânge Ce preschimbat în lacrimi pe-obrazuri șiroind ... . Și azi ... o ”Floare-albastră” în parc am să-ți aduc, M-aștepți mereu chiar și atunci când uit să vin Și îmi doresc pe Demiurg
LA STEAUA CARE-A RĂSĂRIT – OMAGIU LIRIC AL PRIETENILOR ZIARULUI ŞI EDITURII NAŢIUNEA de ROMEO TARHON în ediţia nr. 1111 din 15 ianuarie 2014 by http://confluente.ro/La_steaua_care_a_rasarit_romeo_tarhon_1389814356.html [Corola-blog/BlogPost/363751_a_365080]
-
cu bicicleta Ori poate-n colb și-n soare cu șareta Spre'nalte ceruri ori mai scunde Voi rătăci spre cine știe unde și tu-mi vei face doar cu mâna și eu voi ști că tu mi-ai fost stăpâna Va hohoti atunci lumina dintre noi În care una-am fost și amândoi. Paternitate Azi mi-am tăiat în sfârșit unghiile, o cam luaseră razna de la o vreme, deveniseră, ăsta e adevărul, agresive Acum am o senzație neplăcută - de gol - în jurul buricelor
Eugen Bunaru by Eugen Bunaru [Corola-website/Imaginative/10756_a_12081]
-
mai știi Răpane ce făceai pentru o țigară și o gură de rachiu unde crezi că e locul tău Răpane cine dracu mai vine aici la tine oamenii sunt bestii Răpane și tu ești cel care le scarpină păduchii și hohoteau femeile dinăuntrul și din afara lui din trupurile lor masive curgea transpirația și Răpan s-a ghemuit și a început să plângă tăcut cu pumnii în găvanele ochilor *** ne adaptam aproape fără voia noastră zeama subțire și friptura sleită erau în
noul Mesia by Ofelia Prodan [Corola-website/Imaginative/7591_a_8916]
-
strivită cu bocancul încrâncenare și ei călare pe suflete hrănindu-le cu murdărie cu smârc și otravă grâu stricat cântece cu moarte gloduri și ei cu gheara înfiptă în gâtul tatălui și ei descărcând pubelele eșecului în ochiul mamei curat hohotind hohotind șterge-i Doamne din lume șterge-le numele din catastifele tale adu zăpezile copilăriei florile de cireș plânsul în sughițuri al băiețelului părăsit pe autostradă - în lăcașul încăpător al spaimei picură Doamne lumină să ningă doamnelor și domnilor cu
Ion Tudor Iovian by Ion Tudor Iovian [Corola-website/Imaginative/10468_a_11793]