620 matches
-
Somnul adânc l-a cotropit, coborându-l În hăurile subconștientului. Kawabata visează ,,-Ce faci Kawabata? M-ai uitat? Sunt casa ta, hai, intră! Nu-ți mai amintești de mine? Sunt căsuța În care te-ai născut. Ai uitat sărmane Kawabata. Hoinar de doi bani ce ești. Nici nu mai știi de când nu ai mai văzut un pat. În ea se află și cloșardul Antoniu, cel ce ți-a istorisit cinci ani, cele mai bizare povești despre oameni, Antoniu care te-a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1864_a_3189]
-
Dar, ca să fim cinstiți, nici o parte a Londrei nu este întru totul respectabilă. Chiar și acolo, pe vârful unui deal, printre vilele în stil edwardian, cu fațadele lor zugrăvite într-o nuanță incertă și pinii chilieni din față, veneau vagabonzi, hoinari, oameni fără căpătâi și chiar mai rău. Călători greu de imaginat, cu jachete uzate de lână și ghete legate cu sfoară în loc de șireturi. Tineri crescuți cu semințe de albăstrele și inhalații de EvoStick, care ajunseseră la maturitate cu imense lacune
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1919_a_3244]
-
penis neascultător. I-am făcut semn să se ridice. După ce-și îndreptă părul în oglinda retrovizoare, ieși din mașină fără să se uite la mine și se duse spre cabina liftului. Bărbatul înalt cu aparatul foto străbătu cu pas hoinar acoperișul. M-am uitat prin luneta mașinii. Scaunul pasagerului era doldora de echipament fotografic - camere foto, un trepied, o cutie plină vârf cu becuri. Un aparat de filmat era montat cu o clemă pe bord. Se întoarse la mașină, ținând
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2028_a_3353]
-
reguli. Alte mirosuri, alte volume, alte culori. Stătea cu Ali Mehmet în marchiza hotelului, cafea și șerbet, geamul era crăpat și prin el se vedea o fîșie albă de praf care era răscolită din cînd în cînd de un cîine hoinar, țepos, cu limba atîrnînd de căldură. Înăuntru, la Ali Mehmet, nu era cald, ba chiar puteai spune că de undeva vine o boare de răcoare. O boare rece și umedă cu un vag miros de paie ude (?!) care se amesteca
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1507_a_2805]
-
pricina și-a făcut de lucru în preajma Vilei, pretextînd o inspecție în grădinile ce se întindeau către dealuri. El însuși lansase zvonul că e foarte probabil ca Vladia să fie cercetată din cînd în cînd de niscaiva lupi ori cîini hoinari sălbăticiți, ceea ce n-ar fi fost deloc liniștitor. Poveștile cu învățătoarele mîncate de lupi din care rămăseseră doar cizmele și caietele de corectat circulau la fel de tare ca și acelea privind viața aventuroasă și plină de mister a prințului Pangratty. Era
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1507_a_2805]
-
adevărat un pericol. Doar știți că sar la om și dacă sînt sătui și pe deplin domesticiți. Cu cît sînt mai de-ai casei, cu atît sînt mai răi. Închipuiți-vă ce zace într-un cîine din ăsta, flămînd și hoinar! De ei, da, de ei ne putem teme. Dar pînă acum n-am găsit nimic din ceea ce ar putea să ne îngrijoreze cu adevărat." Și s-a uitat semnificativ la bocancii săi înnoroiați, pentru a o încredința că el patrulează
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1507_a_2805]
-
an, oamenii au întâmpinat cu bucurie toamna, ca pe o sărbătoare a belșugului. Ea și-a lăsat vălul de brumă argintie și prin frunzele ruginii ale viilor, dar și prin lanurile pustii. Odată cu toamna, a pătruns cu sfială și vântul hoinar care a făcut să tremure podoaba zdrențuită a porumbului și să se aplece crengile pline de roade a nucilor bătrâni. Ea s-a ivit pe culmi ca ,,Zână a melopeelor Spaima florilor și Doamna curcubitaceelor.” Toamna își continuă drumul mai
Manual de compunere pentru clasele II - VIII by Luminiţa Săndulache () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1636_a_2907]
-
și a ieșit pe stradă. Nu era departe, ar fi putut să îl ajungă. Îi vedea puștile, amândouă pe umărul stâng, pe cel drept purta un sac albastru. Pășea întins; nu răspundea nimănui; privea uneori în sus. Apăruseră câțiva vulturi hoinari. Roteau în cercuri largi. Însoțeau, totdeauna, haitele: în urma lupilor albi rămâneau multe stârvuri: omorau peste trebuință; poate în joacă, nici Vânătorul nu era sigur: uneori i se păreau furioși la culme. Păsările cercetau locul. Câinii stăteau nemișcați, adulmecând spre miazănoapte
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1901_a_3226]
-
Corina Ciocârlie Preambulul Donnei Alba - ultimul dintre cele cinci romane semnate de Gib I. Mihăescu - e o sumară trecere în revistă a unei scurte cariere de hoinar contrariat de împrejurări care, după o răsucire de 180°, va deveni un prototip al arivistului provincial, seducător și fără scrupule. O eboșă de odisee oltenească urmată de o incursiune stendhaliană în inima Bucureștilor. Întors de pe front cu gradul de sublocotenent
Haimanaua, dulcineea și maestrul by Corina Ciocârlie () [Corola-journal/Journalistic/5166_a_6491]
-
bătută până-n fundul vizuinii” pare să anunțe faptul că adevărata viață a lui Mihai Aspru e, cum ar spune Kundera, în altă parte... La demobilizare, rămas singur pe lume - mama i-a murit între timp și ea de inimă rea -, hoinarul de odinioară vinde casa părintească și, după plecarea nemților, ia drumul Bucureștilor. Deși nu figurează oficial printre eroii cărților lui de căpătâi, Julien Sorel pare să-i facă deja cu ochiul: „Atunci crunte ambiții mi-au cutreierat creierul și inima
Haimanaua, dulcineea și maestrul by Corina Ciocârlie () [Corola-journal/Journalistic/5166_a_6491]
-
Unitățile care gospodăresc fonduri de vînătoare vor asigura prevederea, în planul anual, a numărului de animale dăunătoare vinațului ce urmează a fi stîrpite - lupi, vulpi, pisici sălbatice, cîini enot, dihori, hermeline, nevăstuici, ciori, coțofene, gaițe, precum și pisici domestice și cîini hoinari sau fără jujeu reglementar - și răspund de combaterea acestora prin organizarea de vînători colective și utilizarea oricăror mijloace care nu influențează negativ echilibrul ecologic. Articolul 21 În scopul exercitării vînătorii în condiții care să asigure ocrotirea vinațului, sînt interzise: a
LEGE Nr. 26 din 5 noiembrie 1976 privind economia vinatului şi vînătoarea. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106459_a_107788]
-
funeste consecințe". În porturile multietnice din proza lui Panait Istrati (Brăila, Constanța, dar și Pireu, Cairo, Alexandria etc.) contrabanda de droguri este la ea acasă: „[Veneam] din Indiile engleze, având o bună sumușoară, câștigată în traficul de hașiș" (Sotir, 1924). Hoinari, marinari sau negustori, greci, turci, români sau armeni fumează din narghilele și ciubuce „tumbechiu parfumat" sau opium: „Iar seara [...], ghemuiți în cabina în care fumam ciubucuri amestecate cu opium, cu mințile halucinate, într-o pâclă de inconștiență și fericire, vasul
Narcotice în proza românească interbelică by Andrei Oișteanu () [Corola-journal/Journalistic/6372_a_7697]
-
cu noi sezoane. Este vorba de D'ale lu' Mitică (în fiecare duminică de la ora 17.00), Destine ca-n filme (cu Iuliana Marciuc — în fiecare marți, de la ora 20.10), Ferma (în fiecare duminică de la ora 9.00), Pescar hoinar (în fiecare duminică de la ora 13.00), Natură și sănătate (în fiecare duminică de la ora 13.30), Deportații (în fiecare luni de la ora 17.00), Memorialul durerii (în fiecare sâmbătă de la ora 16.00), Academicienii (cu Ioan Cărmăzan — în fiecare
TVR anunță al ce oră îi poți urmări pe Cristoiu, Dinescu și Iaru () [Corola-journal/Journalistic/43638_a_44963]
-
Est și pe care nici măcar n-ar ști în ce țări s-o trimită înapoi -, și-i lasă să se descurce cum pot, fără acte și fără bani, mulțimi de sărmani în continuă creștere și pe deasupra săraci descumpăniți, dezorientați, rătăciți, hoinari, neînțeleși, fără nume. Așa încât Luisa n-a băgat de seamă grupul ca pe un grup vrednic de milă, ca atâtea altele, ci i-a individualizat pe membrii săi, i-au atras atenția tânăra bosniacă și santinela care era copilul ei
Javier Marías - Chipul tău, mîine. Dans și vis () [Corola-journal/Journalistic/5747_a_7072]
-
pas, cartierul faimos reînvia evocat de un brăilean autentic, prietenul meu, criticul Gabriel Dimisianu, fiul librarului. Noi suntem sau eram doi călători de cursă lungă, deprinși cu priveliști și lucruri extraordinare. Aveam - vreau să spun - înainte de a fi ajuns în fața Hoinarului, introdus de farmecul Brăilei, multe repere ale unor drumeți încercați... Și iată-ne opriți ca-n fața unui veritabil loc geometric al goanei și foamei de spațiu - înaintea statuii... Capul dramatic de bronz al marelui povestitor privește orașul, nu fluviul
Un oraș nervos by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/5544_a_6869]
-
geometric al goanei și foamei de spațiu - înaintea statuii... Capul dramatic de bronz al marelui povestitor privește orașul, nu fluviul. Poziția unui narator neliniștit ca Panait Istrati este cu fața la lume, la oameni, la istoria lor pătimașă... * Câți ani sunt de când Hoinarul cu beregata tăiată, fotograful ambulant de pe Promenade des anglais și-a tras pe trupul său înfrigurat și nervos haina de bronz, singura capabilă să înfrunte gerul veșniciei?... Stăm înaintea lui și ne gândim: măcar în literatură drumul cel mai scurt
Un oraș nervos by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/5544_a_6869]
-
în zădar plimbi coapsele în schimbul Vreunui surîs ce ți-ar veni anume Din roua-n clăi, din stivele de brume Sau din izvorul fumegînd pe prunde Care-au avut cîndva nimfe rotunde. Și fără rost cu sînii tulburi dulce Melcii hoinari, grăbindu-se să-și culce Lenea sub brusturii crescuți deodată pînă la crucea geamurilor, iată! ............................................................ Copil al blîndului Soare Apune, Mă întorceam să-ți spun o rugăciune Dar mă trezeam că nu mai am cui spune...
Elegie by Emil Brumaru () [Corola-journal/Imaginative/15109_a_16434]
-
în păduri" (Psalm); ,se aud sărbători în zăpada ce arde/ mugurii se dezgheață ca irișii dintr-o carte/ îmi acoperă privirea se urnește gheața devenind apă și lumină/ morile macină făină transparentă peste nemișcatele fețe/ mozaic de ploi prin punctul hoinar/ caut ritmul pătrund în curcubeu în noaptea bizantină/ prin tibia lui Dumnezeu" (Glaciațiune cu umbre și greieri, Ascensiune); ,se simte aburul și flașneta/ seringi cu ser inflamator/ pete de ulei se amestecă/ fac dragoste-n covor// iar inima mea valsează
Fulgi de poezie by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/11092_a_12417]
-
entertainment -, dublează parțial mai vechile împrumuturi din franceză - divertisment și amuzament - și are destule sinonime aproximative mai vechi (în special petrecere). În stilul colocvial al utilizatorilor - preluat adesea de publicitate -, distracția superlativă e super, maximă sau la maxim: ,distracție maximă" (hoinari.ro); ,cheltuieli nu foarte mari și distracție la maxim!!!" (jungla.net); cuvîntul-cheie apare în urări, mai noi sau mai vechi: Multă distracție!, plăcută! E implicată în chestiune chiar mîndria națională: ,și oricum distracție ca la noi.... mai rar... poate la
Distracție by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/11006_a_12331]
-
valoare definiția metaforică, virtualitățile sincretice ale cuvântului-mesaj: „simt încolțind / cuvântul în carne, / când pornește cerul să ningă / cu sufletul meu în derivă...” Poetul resimte a fi „Liber la iubire și vis” (2008), pentru a-și regăsi echilibrul interior: „Eu sunt hoinarul alb de vreme / un călător bolnav de vise / sunt cel care te cheamă sobru / prin lumile de-a pururi stinse...”, confirmând (a câta oară?!) ipostazierea filonului de sorginte romantică în ființa verbului său. „Răstimpul iubirii” (2010) se dorește o acumulare
Într-o dimineaȚă de cuvinte împreună cu poetul Coriolan Păunescu. In: Editura Destine Literare by LIVIA CIUPERCÃ () [Corola-journal/Journalistic/101_a_249]
-
fi stânjenit de „gânduri zadarnice”. E momentul crucial - descris și de Broch în Somnambulii - când Odiseea lasă loc Bildungsromanului. Pe măsură ce forța centrifugă anihiliează efectul centripet, prudenta mișcare circulară se preschimbă în fugă nebunească spre nicăieri. Ajunși pe culmea unui deal, hoinarii contemplă panorama New Yorkului cu sentimentul desprinderii necesare, al ruperii legăturilor și rosturilor inițiale: „Podul care lega New York-ul de Brooklyn se arcuia suplu peste East River și parcă trepida de câte ori priveai acolo cu ochii mijiți. Părea lipsit de orice
Portret de grup cu Statuia Libertății by Corina Ciocârlie () [Corola-journal/Journalistic/3992_a_5317]
-
călătorit vreme de două luni și jumătate. În 2004 va face o călătorie de trei săptămâni în Anatolia (Turcia) pentru a vizita principalele foste așezări grecești, romane și liciene. În perioada septembrie 2000-martie 2001, va realiza pentru TV Arad emisiunea „Hoinar prin țară“ (imagine, text, regie etc. pentru 16 filme documentare a câte 15-20 de minute fiecare). Pentru filmele sale a obținut numeroase premii: premiul I, în 2000, la „Lira Arădeană“; premiul pentru debut video, în 2001, la Festivalul „Speoarta“, Blaj
Agenda2005-30-05-senzational4 () [Corola-journal/Journalistic/283994_a_285323]
-
Universului, îți e menirea,fără tine n-ar fi iubirea și omenirea!FEMEIE, EȘTI O ZEIE... XV. PUZZLE, de Maria Ileana Tănase , publicat în Ediția nr. 2253 din 02 martie 2017. Cuvintele nu mai foșnesc, iar timpul e povară, vântul hoinar le-a presărat pe pământ-pietriș, dar plugul gândului s-a pregătit de primăvară și printre piesele puzzle va intra, ca în frunziș. Un licăr de lumină s-a deșirat pe masa tăcerii, unde planșa-poveste a-ncărunțit nestingherită, iar câte-o
MARIA ILEANA TĂNASE [Corola-blog/BlogPost/385103_a_386432]
-
iar rozele-poeme-nfloresc. În palmă ard clipe și presar cenușa peste piese, iar gându-mi ca un șarpe, se târăște prin poeme, deși-i timidă, inima-puzzle ingână, cuvinte alese: Citește mai mult Cuvintele nu mai foșnesc, iar timpul e povară,vântul hoinar le-a presărat pe pământ-pietriș,dar plugul gândului s-a pregătit de primăvarăși printre piesele puzzle va intra, ca în frunziș.Un licăr de lumină s-a deșirat pe masa tăcerii,unde planșa-poveste a-ncărunțit nestingherită,iar câte-o piesă
MARIA ILEANA TĂNASE [Corola-blog/BlogPost/385103_a_386432]
-
spre zarea diafană,Prin roua pastelată a unui curcubeu,Printre stejarii, din pădurea seculară.Eu vă voi aștepta micuțe păsări călătoare,În țărișoara mea să mă întorc cu voi,Iar dorul arzător să-l sting cu-al ei ... III. SUFLEȚEL HOINAR, de Margareta Merlușcă, publicat în Ediția nr. 2340 din 28 mai 2017. Suflețel hoinar Orașu-i plin de cîini și de gunoaie, De lujerii uscați și adunați în claie, În ploaia rece stătea un cerșetor, De sub umbrelă, un domn îl privea
MARGARETA MERLUȘCĂ [Corola-blog/BlogPost/385126_a_386455]