266 matches
-
năvală vrăjmașă care să pustiască ținutul. Într-una din seri, la o oră târzie, căpitanul, care tocmai ațipise, auzi țipete disperate pe unul din metereze. Alergă cu sufletul la gură până acolo și lângă zid găsi un străjer cu ochii holbați, părul vâlvoi și mut. Încercă să-l readucă la realitate, dar acesta abia a doua zi reuși să îndruge câteva cuvinte. Oșteanul povesti că în toiul nopții zărise o creatură cu coarne, urechi lungi, coadă stufoasă și gheare cu care
II. SUB SEMNUL BLESTEMULUI de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1372 din 03 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/341158_a_342487]
-
cu corecturi ale unuia care a trăit într-un regim totalitar, Dan Voiculescu! Gâdele Gâdele ridică încet unealtă lui și cu un pas, se dădu înapoi. Toporul cu lama lata căzu năpraznic iar căpățâna sării că o minge cu ochi holbați, rotindu-se înfricoșător. Apoi, cu mișcări leneșe, acesta lua o bucată mare de împletitura și șterse lama uriașă, ca pe o bijuterie, încet și minuțios pentru viitoarea lovitură. Mihai Gâdea are o astfel de unealtă în gură, al cărei tăiș
GÂDELE ( MIHAI GÂDEA ŞI ANTENA 3) de VIOREL MUHA în ediţia nr. 1600 din 19 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/341587_a_342916]
-
căruța oprită pe cărare, lângă poartă. - Care ești, mă? A zis nea Stoian. Din căruță - nimic! Parcă ar fi auzit horcăieli, parcă nu. - Care ești, mă? Repetă nea Stoian și aprinde un chibrit. În lumina slabă a văzut doi ochi holbați, fixându-l. S-a repezit în curte, strigând la geam “nea Ioanee, hai că e Tache mort în căruță”! S-a aprins lampa în casă apoi nea Ion, în izemne, se repede la poartă. Tache era rupt tot, picioare, mâni
NEA TACHE de VASILE DUMITRU în ediţia nr. 1372 din 03 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/341112_a_342441]
-
iscusit agent de turism. Ai să vezi acolo...Și mi-a înșirat toate minunățiile pe care am să le văd pe acel tărâm de basm: căței, pisoi, mânji și iezi jucăuși, găini moțate și bibilici, ăhăă! Ascultam grav, cu ochii holbați. Nu văzusem niciodată bibilici și am întrebat-o cu vocea sugrumată: chiar și bibilici? Da, și bibilici! a răspuns voioasă mama, cu un licăr de speranță în ochi. Am răspuns calm și răspicat: nu merg! Neajutorată, a-nceput să plângă
MĂ IARTĂ, MAMĂ!.. de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1395 din 26 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/379871_a_381200]
-
a tenebrelor. Ei nu vor dobândi niciodată cunoașterea luminii, a adevărului, a binelui, a dreptății, fiindcă sunt îndrumați de propria umbră, de umbra altora și împiedicați de vacarmul malefic. Chipurile lor pâlpîie apatic pe trupurile gargantuelnice sau pantangruelnice, cu ochi holbați, încețoșați, nesinceri, înroșiți de turbare, în strădania de a ascunde adevărul. Mercenarii Apocalipsei, politicienii puterii, ateii din România trăiesc permanent o continuă neliniște: îmbrățișând temerile din Lojele fraților din lăuntru cu constrângerile confraților din Lojele de afară. Pâcla urii și
MERCENARII APOCALIPSEI ROMÂNEŞTI de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1794 din 29 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/380969_a_382298]
-
tăciunii aprinși sar din foc. La ferestrele castelului se aprind torțe, iar pe ziduri ard focuri de jur împrejur. Deodată, din negură, pe lângă flăcările focurilor, țâșnește un vultur cu aripile larg desfăcute. Planează de câteva ori pe deasupra turnurilor sub ochii holbați ai oștenilor, iar la atingerea pământului se transformă în făptură umană învăluită într-o pelerină roșie. Este un bărbat vânjos între două vârste, chipeș, cu fața sobră și doi ochi în care pâlpâie două văpăi. CONTELE DRACULA: (cu vocea puternică
REGATUL LUI DRACULA (IV) (SCENARIU FILM) de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1123 din 27 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347341_a_348670]
-
De la marginea poieniței se apropie aceleași fantasme îmbietoare care dansează în jurul lor ademenitor. Caii se sperie și nechează ridicându-se în două picioare. Cei doi boieri abia reușesc să-i strunească. Căpitanii continuă să sape, în timp ce boierii privesc cu ochii holbați, dornici de desfătări la fecioarele ispititoare ce dansează cu sânii și coapsele dezvelite. CĂPITANUL ARNĂUTU: (ironic) Boieri dumneavoastră, lăsați comoara și îmbrățișați fecioarele! Cei doi căpitani continuă să sape. Cu cât sapă cu atât flacăra scade în intensitate și în
REGATUL LUI DRACULA (III) (SCENARIU FILM) de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1120 din 24 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347368_a_348697]
-
Waterloo) Ceilalți copii nu vedeau nimic, continuau jocul, în timp ce în mintea fetei prind viață noi și noi imagini din lupta adevărată. La un moment dat, comandantul copiilor vede și el un cal, vede în special ochii calului extrem de expresivi, aproape holbați, neputincios în fața nebuniei oamenilor, alergând supus voinței călărețului. Bietele animale ! de câte ori nu suferă, dar cine înafara lui Dumnezeu le contabilizează suferința cauzată de oameni ! Din această clipă, doar acești doi copii (din zece câți erau) văd...au acest har divin
WATERLOO de ELENA ARMENESCU în ediţia nr. 740 din 09 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/348719_a_350048]
-
fum înecăcios, cum se ridică din genunchi și întinde o mână tremurândă spre el, iar cu cealaltă își apăsa rana de la piept din care țâșnea un șuvoi de sânge. Costică a căscat gura, fără a scoate un sunet, dar ochii holbați cereau îndurare. Andrei voia să-l ajute ca să se ridice în picioare. I se făcuse milă de el. Costică nu-i mai era dușmanul de moarte care-i batjocorise onoarea. „Ce se întâmplă cu mine!... nu pot să-mi mișc
ULTIMA SPOVEDANIE (NUVELĂ DE DRAGOBETE) de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 420 din 24 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346838_a_348167]
-
restul își cumpărase și televizor, își făcuse o antenă înaltă, înaltă că se vedea tocmai de la Zaclău ; nimeni nu știa ce este ăla telembizor, doar auziseră că acolo oamenii se văd când vorbesc...se duceau vecinele și stăteaaaau cu ochii holbați, și nu le venea să creadă, dar de înțeles, nu înțelegeau nimic , parcă vorbeau în altă limbă. Bogat, bre, frate mai ai, parcă ar face banii la nicovală, îi spusese odată țața Maria lu’ Tătălică lui nenea Costică, însă nimeni
O TOAMNĂ CA ATÂTEA ALTELE..., AUTOR IOAN GHEORGHIŢĂ de VALENTINA BECART în ediţia nr. 2332 din 20 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/376779_a_378108]
-
cu o frumusețe de prințesă. Când să mă apuc de treabă, îmi reapăru chipul diavolului și o luai la fugă amuțit spre casă. Săraca nevastă-mea s-a speriat când m-a văzut cu părul măciucă în cap, cu ochii holbați și mut. M-a păzit toată noaptea și s-a rugat în fața icoanei, a stropit cu agheasmă, a aprins tămâie și abia spre dimineață mi-a revenit graiul. Când i-am povestit ce am pățit a rămas înmărmurită. Primărița interveni
VII. SOLII ADÂNCURILOR de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1396 din 27 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/377919_a_379248]
-
ÎNTRE APUS ȘI RĂSĂRIT, de Cristian Pop, publicat în Ediția nr. 1590 din 09 mai 2015. De supărare... m-am dat de trei ori peste cap, mutându-mi traiul într-un broscoi bătrân, cu picioare crăcănate, articulații umflate, gura lungă, holbat, și cu multe dungi pe spate. Nici o sirenă nu se mai ferea de mine. Apoi m-a deranjat cântecul lor târziu și m-am mutat între prăpăstii abrupte, lângă un tău neștiut, întunecat și liniștit. De bine ce-mi era
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/376365_a_377694]
-
schimbat! Ne-ntâlnim doar la răsărit și la apus: Ea noaptea e un ... Citește mai mult De supărare...m-am dat de trei ori peste cap,mutându-mi traiul într-un broscoi bătrân,cu picioare crăcănate, articulații umflate,gura lungă, holbat, și cu multe dungi pe spate.Nici o sirenă nu se mai ferea de mine. Apoi m-a deranjat cântecul lor târziuși m-am mutat între prăpăstii abrupte,lângă un tău neștiut, întunecat și liniștit.De bine ce-mi era, uitasem
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/376365_a_377694]
-
Cristian Pop, publicat în Ediția nr. 1335 din 27 august 2014. Partea umbrită a soarelui descrisă-n romanul de-o pagină, ajungea până la picioarele ei. Și-o duceam bine, bine de tot... viețuind într-o debara, doar noi și îngeri holbați, sub zodii contrafăcute, made in Taiwan. Ca totul să se termine frumos, m-am înscris la concursul: Viața ca un traseist dalmațian, observat atent cu ochiul liber... de orice constrângere optică.” Și-o duceam bine, bine de tot. La finalul
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/376365_a_377694]
-
La finalul acestei vieți răbdătoare am să cer, alt cer. Citește mai mult Partea umbrită a soareluidescrisă-n romanul de-o pagină,ajungea până la picioarele ei.Și-o duceam bine,bine de tot...viețuind într-o debara,doar noi și îngeri holbați,sub zodii contrafăcute,made in Taiwan.Ca totul să se termine frumos,m-am înscris la concursul:” Viața ca un traseist dalmațian,observat atent cu ochiul liber...de orice constrângere optică.” Și-o duceam bine,bine de tot.La finalul
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/376365_a_377694]
-
sfințită. Moarte curată! De aceea propun să ne mutăm cu toții pe teritoriul distinsului nostru confrate, Marele Vampir African. Zdrențele multicolore, mărgelele și amuletele celui numit zbârnâiră amenințător și o sabie rituală zbură căpățâna seacă a antevorbitorului. De pe lespezile reci ochii holbați priviră, cu o bine simulată nevinovăție, către asistența prea puțin impresionată de această atât de jenantă prefăcătorie. - Băi, colonialist împuțit! Numai la porcării ți-e gândul! Păi, nu din cauza voastră toată Africa e plină de SIDA și de Ebola? De unde
U LTIMUL BAL AL VAMPIRILOR de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1233 din 17 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/372767_a_374096]
-
-le una câte una, ca, pe urmă, să râdă că nu le-am putut face față, în ciuda performanțelor mele sportive. -Da! N-avea încotro! specific eu apăsat. -Și? își asezonă interesul c-o pereche de sprâncene săltate peste ochii redeveniți holbați. -Noaptea următoare îmi găsesc de lucru pe Facebook și, puțin mai-nainte de trei dimineața, mi-apelez deranjatul de câinele meu și-l anunț... -Ești formidabil! Dar ce aveai să-l anunți? adăugă minunat Rică, așteptând nerăbdător dezlegarea. -Alo? Domnul
UN TIP CALM de ANGELA DINA în ediţia nr. 2347 din 04 iunie 2017 [Corola-blog/BlogPost/371764_a_373093]
-
și pieptul atârnat în jos, afară din pat, cu părul lung și zburlit și pumnalul înecat în inimă... gura deschisă... pe piept și peste gât șiroia din inimă sîngele-n gură... galben ca ceara, cu ochii vineți, cu mîinile-ncleștate, cu ochii holbați - și acel mort... acel mort eram [eu]. * un țipăt din pieptu-mi trezi sufletul lui din moartea gloriei. 2254 Vedeți urcîndu-se pe tronul Moldovei un cap sângerând... o inimă moartă. * 2258 Un cran uscat, pe schelet de oase, ce fuge prin
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
mare era pierdută cu firea, în forfota de femei care nu-și vedeau capul și într-un du-te-vino de bărbați care se cinsteau, după rang, cu vin, țuică ori coniac, se înființase Costică Jambru. Slab, urât și pirpiriu, cu ochi holbați și haine de căpătat, țiganul era cel mai vestit gurist din Șuțu. Acordeonul lui întărit cu șfară scârțâia dar, când omul scotea un „ah !”, seca la inimă pe cei mai simțitori. Veniți de departe, socrii mici se odihneau, băuți, sub
Pomana porcului by Tanasachi Marcel () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91528_a_92379]
-
odaia cea mare care era mai mult un fel de magazie. Acolo ținea zestrea, icoana, candela, patul de bronz în tăblii pictate cu trandafiri, fotografii într-o ramă înroșită de fum : Vârlan soldat, Vârlan mire, Vârlan nun mare, țeapăn și holbat. Nefiind locuită, odaia nici nu avea sobă. Gospodarii ședeau în șandrama, unde e cuptorul, plita, lavițele de dormit pe pari bătuți în lut și, sub geam, masa. Babele iau sloii galbeni în formă de străchini, așa cum fusese topită ceara, și
Pomana porcului by Tanasachi Marcel () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91528_a_92379]
-
metri. În vreme ce inima Desdemonei bate nebunește, Fard Muhammad Își dă jos pălăria pentru a-și dezvălui chipul. Și Profetul zâmbește. Precis că ați ghicit deja. Exact: Jimmy Zizmo. ― Mana! ― Bună, Desdemona. ― Tu! ― Dar cine? Se zgâiește la el cu ochii holbați. ― Am crezut c-ai murit, Jimmy! În mașină. În lac. ― Jimmy a murit. ― Dar tu ești Jimmy. Spunând asta, Desdemona devine conștientă de repercusiuni și Începe să-l certe: ― De ce ți-ai lăsat soția și copilul? Ce-i cu tine
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2054_a_3379]
-
templă un timp în tăcere pe cel din fața sa. Încearcă să-i ghicească pe chip semne care să-l ajute să-i preîntâmpine vorbele. Constată că înfățișarea indică mai degrabă încăpățânare decât inteligență. Nici ochii nu sunt vioi, ci doar holbați. Gura, la rândul ei, are pliul de nemulțumire tipic indivizilor complexați. Iar ridurile de la baza nasului împart fața în două, în loc să contribuie la unitatea ei. Pufnește scârbit pe nări. Un prostănac! Însă viclenia îi țâșnește prin toți porii. Spune cu
Pax Romana. Stăpânii lumii by Mihaela Erika Petculescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1363_a_2885]
-
Japonia, ci un simplu preot care veghează într-un cătun la căpătâiul unei bătrâne ce-și dă ultima suflare. Requiescat in pace. Ca și cum ar fi închis cea din urmă poartă a vieții, Velasco își trecu ușor mâna peste ochii aceea holbați și încremeniți. Chipul trist al indianului îi aminti de cel al japonezului creștin care venise să-i ceară iertarea păcatelor în adăpostul de cherestea din Ogatsu. Chipul acelui japonez cu haine zdrențuite și cu așchii de lemn pe umeri... Vântul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2352_a_3677]
-
Bărbatul căzu cu fața Înainte și Bugs zvârli-n iarbă bâta mică, Învelită-n pânză. Omulețul zăcea cu fața-n iarbă. Negrul Îl ridică-n brațe, cu capul atârnându-i, și-l duse lângă foc. Ad arăta groaznic, cu ochii holbați. Bugs Îl lăsă jos cu blândețe. — Mi-aduci, te rog, niște apă din găleata aia, domnu’ Adams? Mi-e că l-am lovit cam tare. Negrul Îl stropi cu puțină apă și-i frecă ușor urechea. Bărbatul Închise ochii. Bugs
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2002_a_3327]
-
Și apoi atacă năvalnic capa fluturată de Manuel. Manuel simțea că taurul era mai lent. Sângera rău. Întreaga parte stângă a trupului Îi lucea de la sânge. Manuel Îl tentă din nou cu capa. Și uite-l cum venea, cu ochii holbați, urâți, țintind capa. Manuel păși Într-o parte și-și ridică brațele, strângând capa pentru a face o verónica. Acum era din nou față-n față cu taurul. Da, uite-l că-și apleacă puțin capul. Și-l ținea mai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2002_a_3327]