704 matches
-
ele două jucau spectacolul inocent al fetelor scîrbite de virilitatea brutală a masculilor, pentru că două fete sînt ca o simfonie a naturii, un bărbat și o femeie simbolizează o furtună cumplită, care smulge acoperișurile, dărîmă podurile și culcă la pămînt holdele coapte de pe cîmpie ... Colega ei, consecventă în intoleranța ei la fumătorii de pipă, împlinise douăzeci și cinci de ani, își cumpărase un cățel ce semăna cu o clepsidră din vată, ajungea acasă pe la ora zece seara, mînca ciocolată, se masturba sau se
PARFUMUL PAPUSILOR DE PORTELAN 36-42 de IOAN LILĂ în ediţia nr. 532 din 15 iunie 2012 by http://confluente.ro/Parfumul_papusilor_de_portelan_36_42_ioan_lila_1339754236.html [Corola-blog/BlogPost/358317_a_359646]
-
coaja seminței cuvântului și-am dat peste altă sămânță, un alt înțeles, o altă cărare, o altă speranță, o clanță pentru o altă, o altă... până rămâne măduva Limbii Române. În fiecare cuvânt e un oier, un țăran care face holda să cânte imnurile acestui pământ scrise cu plugul pe nepieritoarele pergamente ale brazdelor. Rostiți un cuvânt în limba noastră și veți simți și gustul mierii și vânturile veacurilor și mirosul câmpiilor. Rostiți un cuvânt în Limba Română și veți auzi
GLORIE LIMBII ROMÂNE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1598 din 17 mai 2015 by http://confluente.ro/al_florin_tene_1431872705.html [Corola-blog/BlogPost/343364_a_344693]
-
din România. Anul: 1992. Locul: Ucraina. Afacerea ucraineană a prejudiciat chiar și guvernul federal american, care era într-un final obligat să ramburseze împrumutul garantat, cu 70 milioane de dolari". * Afacerea Kaplan - Ucraina: simplă și extrem de mănoasă, dar nu în holde. Operațiunea "Kaplan-Ucraina"este similară prin "modus operandi"cu cea inițiată în România. Tot ambasadorul american, deci reprezentantul S.U.A. al administrației democrate și, în ultimă instanță, al Casei Albe, este cel care "a comandat"afacerea în Ucraina. Acesta plasează firma evreiască
CAP. 14 de STAN VIRGIL în ediţia nr. 274 din 01 octombrie 2011 by http://confluente.ro/Dosarele_secrete_ale_istoriei_romanesti_cap_14.html [Corola-blog/BlogPost/355502_a_356831]
-
Stihuri > Cugetare > INOCENȚA SECERIȘULUI Autor: Camelia Petcu Publicat în: Ediția nr. 2034 din 26 iulie 2016 Toate Articolele Autorului Inocența secerișului În ochiul treaz seceră îngeri, Unduie-n valuri, ziuă și noapte, Arome din visul prunciei, Glasul Maicii leagănă șoapte. Treieră holde gândul senin, Spice cad dintr-o Copilărie, Răsar în lanuri crâmpeie de-azur Cu-nsângerări de nevinovăție. Pârguie iar sensul luminii În pupila răscoaptă, fierbinte, Dorul iubirii de Mamă și Fiu Mai seamănă-n mine, cuminte... Referință Bibliografică: Inocența secerișului / Camelia
INOCENŢA SECERIŞULUI de CAMELIA PETCU în ediţia nr. 2034 din 26 iulie 2016 by http://confluente.ro/camelia_petcu_1469557425.html [Corola-blog/BlogPost/375364_a_376693]
-
ce avea ritmuri rezonând în veșnicie. Din perspectiva tradițională a țăranului român, pământul pe care îl avea era o punte spre Dumnezeu, era un dar al lui Dumnezeu care îi oferea omului sursa vieții trupești dar și duhovnicești, căci din holdele ce se legănau în bătaia vântului se cocea pâinea albă ca fața Domnului din care, la vreme rânduită, în Sfânta Biserică, la ceas de sărbătoare, țăranul se împărtășea. Dezrădăcinat, deposedat, depersonalizat, omul intră, dintr-o dimensiune spațio-temporară a sacrului, într-
ACTORUL ŞI REGIZORUL CREŞTIN DAN PURIC – ÎNTRE CURAJUL DE A APĂRA ŞI DEMNITATEA DE A MĂRTURISI de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 82 din 23 martie 2011 by http://confluente.ro/Actorul_si_regizorul_crestin_dan_puric_intre_curajul_de_a_apara_si_demnitatea_de_a_marturisi.html [Corola-blog/BlogPost/349142_a_350471]
-
-te, tu nu poți adormi într-o lacrimă de munte, nici aduna tălpile mele lăsate de-a lungul râului printre săgeți?! Să mintă că, acolo, în verde, zace copacul nimănui de care și-a agățat zborul doar o secundă? Părăsise holdele pentru a învăța cel mai înalt tril, auzise că te poți hrăni cu rouă și file scrise pe o îmbrățișare, adevărul rodea ca o iarbă de leac prin ochii soarelui, ea tăia cerul cu dragoste, pentru a-și zări, de pe
REGINĂ de GINA ZAHARIA în ediţia nr. 340 din 06 decembrie 2011 by http://confluente.ro/Regina.html [Corola-blog/BlogPost/364485_a_365814]
-
României, și Drăgaica". Potrivit tradiției folclorice, Sânzienele plutesc în aer sau umblă pe pământ în noaptea de 23 spre 24 iunie, cântă și dansează, de obicei, în jurul unui foc, umplu de fecunditate femeile căsătorite, înmulțesc animalele și păsările, împart rod holdelor, umplu de leac și miros florile, tămăduiesc bolile și suferințele oamenilor. Sărbătoarea Sânzienelor mai este denumită în popor și "Amuțitul cucului". Această pasăre cântă doar trei luni pe an, de la echinocțiu de primăvară (în jurul datei de 21 martie) până la solstițiul
CINE SUNT SÂNZIENELE? de ŞTEFAN POPA în ediţia nr. 1271 din 24 iunie 2014 by http://confluente.ro/Stefan_popa_1403607126.html [Corola-blog/BlogPost/374246_a_375575]
-
pe cel smerit Să nu se mândrească nimeni pe cale Când prin trăire n-are niciun merit PSALMUL 10 Mută-te în munți ca o pasăre strig Cei păcătoși ascund săgeți în tolbă Din ce-ai semănat nu-i nimic în holdă Sub zăpezi negre gândul zace de frig Doamne ești în Biserica mea Sfântă Domnul în cer are doar scaunul său Ochii Lui pe sărac îl privesc la rău Cum fiarele patimii îl descântă Va ploua peste păcătoși cu lațuri Foc
PSALTIREA LUI DAVID ÎN SONETE (1) de AUREL M. BURICEA în ediţia nr. 1544 din 24 martie 2015 by http://confluente.ro/aurel_m_buricea_1427177236.html [Corola-blog/BlogPost/357804_a_359133]
-
s-o pornit a îmbla cu Sânpietru pe pamânt, ca să aședză lumea șî mersu la toate helea. Mi-a spus apoi trei povești. Într-una, Dumnezeu și Sânpietru, umblând pe un drum, au dat de o turmă ce păștea o holdă de grâu. Ciobanul, un ficior ca bradul, dormea dus, la umbră. Ceva mai încolo, la o altă turmă, o fată, cu caierul de lână pe furca din brâu, păzea oile torcând. Când i-a văzut pe drumeți, i-a chemat
Povestea ca viață. Dumnezeu cu față umană by https://republica.ro/povestea-ca-viata-dumnezeu-cu-fata-umana [Corola-blog/BlogPost/338610_a_339939]
-
nu uit că trăiesc „ACASĂ" cu ai mei. Ce n-are frumos țara mea, România? Mi-i țara Ca un cuib de ciocârlie, Undeva lângă o apă, Undeva în câmpie. Undeva într-o doină, Undeva într-un vis, Undeva printre holde Ca pe palmă întins. Undeva în Europa... Țară străveche de plugari, Rădăcină a pământului, Pom din pomi seculari. Undeva, unde cerul Curge-n vii și livezi, Unde-și deapănă basmul Capra cea cu trei iezi. Unde vine din lupte Și
INTERVIU CU TATIANA ŞTEFAN de GEORGE ROCA în ediţia nr. 318 din 14 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Interviu_cu_tatiana_stefan.html [Corola-blog/BlogPost/356364_a_357693]
-
ori". De aceea de multe ori țara noastră este numită: „muzeu sub cerul liber". România mea este țară la răscruce de vânturi, spre soare-răsare dincolo de imensul ocean. Pământul străbun - codrii milenari‚ fântânile cu apă dulce potolind setea aprinsă a călătorului; holdele nemărginite de grâu galben și copt, încărcat de povara bunătății noastre, îngâna o doină în mângâierea vântului neliniștit. Asta-i una din comorile, aurul nostru! Râurile cu apa limpede și înceată ca vorba moldoveanului, brăzdează fața dogorită de arșița valorilor
INTERVIU CU TATIANA ŞTEFAN de GEORGE ROCA în ediţia nr. 318 din 14 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Interviu_cu_tatiana_stefan.html [Corola-blog/BlogPost/356364_a_357693]
-
pare o manelă după vorbele cântate dar melodia este Dumnezeiască. Chiar nu mai are România cântări specifice care să descrie minunatele peisaje cu dinamismul cărărilor de munte armonizate de ciripitul păsărelelor, sau melancolia unui apus de soare ce mărginește bogate holde sau... Cultura populară a imortalizat în zeci de cântări și jocuri care ne repezită atât natura cât și sensibilitatea umană. Nu trebuie căutat mult. Un dram de voință ar fi suficient. Am avut și mai avem naiști de frunte. Cred
DIN LAC ÎN PUŢ de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1227 din 11 mai 2014 by http://confluente.ro/Emil_wagner_1399821221.html [Corola-blog/BlogPost/350699_a_352028]
-
bob aprins din ruguri , din flacăra de veghe , Doream să țin în palme , Să pot să ma-ncalzesc . Am căutat viața , În stropi curați de roua , Să-mi stâmpăr față arsă Și sufletul rănit . Să fiu curat că grâul În holda aurie , Fărâma de viață , În zi de seceriș . Referință Bibliografica: Am căutat iubirea / Florina Emilia Pincotan : Confluente Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1940, Anul VI, 23 aprilie 2016. Drepturi de Autor: Copyright © 2016 Florina Emilia Pincotan : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea
AM CAUTAT IUBIREA de FLORINA EMILIA PINCOTAN în ediţia nr. 1940 din 23 aprilie 2016 by http://confluente.ro/florina_emilia_pincotan_1461430747.html [Corola-blog/BlogPost/384974_a_386303]
-
Acasa > Poezie > Cantec > ZVON DE MUGURI Autor: Anghel Zamfir Dan Publicat în: Ediția nr. 1520 din 28 februarie 2015 Toate Articolele Autorului dorm semințele la adăpostul ogoarelor visându-se holde pline de rod lebede polare își sacrifică zborul în depărtări lunecoase din rădăcini izvoarele urcă în seva anotimpurilor vin păsări cu aripi săgeată în zbor aducând primenirea la tâmpla sufletului îmi cresc boboci de zâmbet primăvăratec se desțelenesc adâncurile cu
ZVON DE MUGURI de ANGHEL ZAMFIR DAN în ediţia nr. 1520 din 28 februarie 2015 by http://confluente.ro/anghel_zamfir_dan_1425132897.html [Corola-blog/BlogPost/374693_a_376022]
-
al localnicilor și a celor veniți de dincolo de Codru, de la Cuța și Soconzel, jud. Satu Mare, sub conducerea Malvinei Madar Iederan. A contribuit substanțial și cunoscutul rapsod al Țării Codrului Radu Ciordaș, respectându-se în detaliu fiecare element. S-a binecuvântat holda, s-a „târguit” plata, s-a cosit, s-au legat snopi, s-au făcut cruci și cununi, s-au horit vechile doine ale secerii, totul încheindu-se cu un „danț” codrenesc pe țarină. Lansarea cărții „Povești din Țara Codrului”, vol
ORŢENII ÎN SĂRBĂTOARE de RADU BOTIŞ în ediţia nr. 1667 din 25 iulie 2015 by http://confluente.ro/radu_botis_1437808957.html [Corola-blog/BlogPost/380715_a_382044]
-
în el un conținut nou devenind el însuși: de țară iubitor si-apărător de patrie. Un bun gospodar își iubește gospodăria și ține la prosperitatea ei. Devenit Președintele unei țări dotată din belșug cu păduri, ape energetice sau minerale, mare, holde bogate și livezi înfloritoare, chiar cu produse atât de iubite de Bachus alături de mineralele din adâncurile lui Hade, el îndrumă pe cei din jur să gospodărească aceste resurse în folosul întregului popor, nu spre a umfla propriile buzunare. Este un
IMNUL PATRIEI de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1665 din 23 iulie 2015 by http://confluente.ro/emil_wagner_1437653440.html [Corola-blog/BlogPost/373175_a_374504]
-
astfel: - Roșu-i sângele eroilor anticomuniști care au murit în închisorile scumpei noastre patrii ”Republica comunistă România” despre care tineretul nu știe nimic deoarece manualele de istorie au fost adaptate „mărețului capitalism” pe care, cică, îl trăim. - Unduirea galbenă este holda de grâne în bătaia vântului. Frumoasă, bogată dar nu pentru noi (cățeii a spus un fabulist). „Noi vrem pământ” spune poetul în numele țărănimii din fostele domnii Românești, Moldova și Valahia. „Noi vrem PROPRIETATEA asupra pământului strămoșesc”. Vrem să trăim ca
IMNUL ŞI CULORILE. de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1258 din 11 iunie 2014 by http://confluente.ro/Emil_wagner_1402479816.html [Corola-blog/BlogPost/371007_a_372336]
-
varsă și astăzi pentru o lume mai bună, cu alte cuvinte o pată greu de șters chiar dacă legislația de astăzi înfierează pedeapsa capitală. Oricum sângele este sânge și ubeori salvează vieți. M-aș lipsi bucuros de aceste stindarde. Galbenul, culoarea holdelor în pârg, simbolizează dorința dreptei de a obține o viață mai îmbelșugată prin unirea micilor proprietăți în puternice asociații spre a obține o viață mai prosperă fără taxe și impozite. Nu degeaba președintele statului și-a pus fica să încropească
IMNUL ŞI CULORILE. de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1258 din 11 iunie 2014 by http://confluente.ro/Emil_wagner_1402479816.html [Corola-blog/BlogPost/371007_a_372336]
-
oglinzii / rece și grea”, “Nocturnă” - “secunda întoarsă pe dos”, “Nume” - “lumina se unduiește”. Alte poezii sînt picturale : “Roata” - “culorile ar cădea peste lucruri”, “Finis” (opus corona ?) - “Pe glezna dreaptă înfloriseră / cîteva lacrimi”, “Poezie” - “aplic un strat subțire de / iluzie”, “August” - “holda seamănă tot mai mult / cu singurătatea luminii”, “Situație limită” - “Cădeau norii din cer / ca niște sfinți alungiți / de pe rama orizontului”, “Pastel matinal” - “rănile boltite ale dealului / sînt înflorite”, “Frică” - “alături se întinde cîmpul / cu floarea soarelui / sus cerul cu nori
POEME CU CEASURI SI FLORI de IOAN LILĂ în ediţia nr. 759 din 28 ianuarie 2013 by http://confluente.ro/Poeme_cu_ceasuri_si_flori_ioan_lila_1359363153_p5j12.html [Corola-blog/BlogPost/348877_a_350206]
-
două perechi de mâini ca să-i numeri pe toți vânătorii din partea locului, spurc de joavine era prin pădurile astea, trebuia să te ații cu pușca, altfel coborau mistreții și-ți râmau prin grădină. La Crivina, satul de alături, prăpăd prin holdele de cucuruz ale crivinenților, cum le ziceam, ne mai chemau, năcăjiții, să le dăm și noi câta mână de ajutor. Mi-o fost dat să văd și eu prima oară cum mănâncă mistrețul cucuruz, retează mai multe tulpini cu colții
PÂNDA de DAN FLORIŢA SERACIN în ediţia nr. 321 din 17 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Panda.html [Corola-blog/BlogPost/342533_a_343862]
-
o fost dat să văd și eu prima oară cum mănâncă mistrețul cucuruz, retează mai multe tulpini cu colții și le dă la pământ, apoi le hăpăie știuleții cu boaba încă în must de-a-ntregul. Pe unde treceau hâțele, rămânea holda pustie, călcată de la un capăt la altul în copite. Da moșu Klesch nu prea avea el treabă cu mistreții, ni-i lăsa nouă în seamă, vânătorilor de rând, el era mai domnos, nici vânătoarea cu gonași nu-i prea plăcea
PÂNDA de DAN FLORIŢA SERACIN în ediţia nr. 321 din 17 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Panda.html [Corola-blog/BlogPost/342533_a_343862]
-
străinii trofeu, capul lui tata a rămas prin rusia, unde va rămâne și capul meu? țara asta este o țară de morți, au rămas samsarii s-o tragă la sorți, a intrat în ea balaurul să-i jefuiească pădurile, aurul, holdele, gazele, și ce-a mai rămas, căci totul au ras... țara asta e o țară de morți, românul cerșește pe la străine porți, a rămas pustie glia, und ești, tu, România? țara asta e o țară de morți, au intrat în
UNDE EŞTI TU, ROMÂNIA? de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 639 din 30 septembrie 2012 by http://confluente.ro/Unde_esti_tu_romania_ion_ionescu_bucovu_1348990415.html [Corola-blog/BlogPost/348458_a_349787]
-
plecat în alte țări, Să-și caute în lume un alt rost.! Țara mea cu brazi umbroși, Pe care astăzi nu mai sânt, Au fost din rădăcină scoși, Nu se mai află în Pământ! Brazii au fost scoși din stemă, Holdele și sonde de petrol, Poporul e în continuă dilemă, Asupra vieții nu are control! Românie cât vei mai plânge? Când vei privi senin spre viitor? Mulți încearcă a te frânge, Pentru a fi sclava tuturor. Referință Bibliografică: PLÂNGI AZI ROMÂNIE
PLÂNGI AZI ROMÂNIE de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 767 din 05 februarie 2013 by http://confluente.ro/Plangi_azi_romanie_mihai_leonte_1360058667.html [Corola-blog/BlogPost/341389_a_342718]
-
LITERAR”, an I, nr. 25, din 20 iunie 1942 CĂTRE DON QUIJOTE Cules din mituri, însuți tu un mit, Biet pelerin cu inima bolnavă De uriașa visului otravă - În piscul tău cu râvnă m’ai primit. Sărac și bleg prin holde de pământ, Contrariu cum canoanele învață, Doar tu mi-ai fost mireasmă și povață Sub nu știu care straniu legământ. În jur, încet, trăgându-mi azi hotar Eu ignorez pogoanele de spațiu. Tăcut și dârz adulmec cu nesațiu Himere cârd, și-al
POEZII PUBLICATE ÎN DIFERITE ZIARE ŞI REVISTE ALE VREMII de ION PENA în ediţia nr. 2243 din 20 februarie 2017 by http://confluente.ro/ion_pena_1487583813.html [Corola-blog/BlogPost/370153_a_371482]
-
matale că așa se întâmpla și îi uram din toată inima, pentru că oamenii d-aia ne primeau, să-i colindăm, și aveau mare încredere în urarea noastră iar noi le ziceam: Vă urăm cum se cuvine / Pentru anul care vine / Holde mari / Cu bobul des / Și pe creste / Și pe șes! Am vorbit și despre boii, care trăgeau plugul de fier: MV.: Erau aleși boii cei mai frumoși, dar și cei mai Fig. nr.3. Buhaiul desenat de bătrân rezistenți. La
CERCETARE REALIZATĂ ÎN ANUL 1996, LA AZILUL DE BĂTRÂNI DIN COMUNA SMEENI, JUDEŢUL BUZĂU de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 220 din 08 august 2011 by http://confluente.ro/Plugusorul_cercetare_realizata_in_anul_1996_la_azilul_de_batrani_din_comuna_smeeni_judetul_buzau_.html [Corola-blog/BlogPost/372735_a_374064]