207 matches
-
nu se dă pentru literatură, ci pentru bătrânețe. Eu știu exact când am început să îmbătrânesc: atunci când mi-am pus întrebarea « Ce rost are viața?» ”, a mărturisit scriitorul. Toamna excelenței culturale l Trofeul AUA la Sinagoga din Cetate Domnul Ioan Holender, ilustrul timișorean care a izbutit performanța de a fi cel mai longeviv director general al Operei din Viena, este laureatul Premiului de Excelență Culturală pentru anul 2005, decernat de Austrian Airlines Timișoara (AUA). Distincția îi va fi înmânată sâmbătă, 19
Agenda2005-47-05-cultura () [Corola-journal/Journalistic/284384_a_285713]
-
Programul evenimentului cuprinde „Cantata Profana“, de Béla Bartók, moment teatral regizat de Ada Lupu (realizat prin colaborarea teatrelor Național, Maghiar și German) și interpretat de actorii Irene Flamann, Mátray László și Colin Buzoianu, precum și lansarea volumului autobiografic al lui Ioan Holender, „De la Timișoara la Viena“, reeditat de Editura Cuvântul și prezentat de Adriana Babeți și Tudorel Urian. Aflată la a șaptea ediție, distincția acordată de AUA îl surprinde pe laureat într-un moment deosebit al vieții, la împlinirea a 70 de
Agenda2005-47-05-cultura () [Corola-journal/Journalistic/284384_a_285713]
-
și în întreaga lume, printre care s-au numărat: Stela Popescu și Alexandru Arșinel, aflați mereu pe podiumul de premiere pentru activitatea lor, dar și în top-urile clasamentelor „Cei mai iubiți români” sau Cei mai de încredere români”, Ioan Holender, care a primit Cheia Orașului pentru organizarea Festivalului „George Enescu”, Ion Caramitru, pentru contribuția la revitalizarea Teatrului Național, academicianul Constantin Bălaceanu Stolnici, pentru întreaga sa activitate academică, Emil Hurezeanu, medicii care au supraviețuit accidentului aviatic din Apuseni - Radu Zamfir, Valentin
VIVA REVISTA PEREGRINÂND MOLDOVA de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1388 din 19 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/383810_a_385139]
-
pagubă își fac lor, nu evreilor. Ungurii nu-și dau seama. Asta-i cea mai mare tâmpenie a lor. Dar în sfârșit... În Timișoara s-a simțit influența acestor evenimente în mod special la Politehnică[12]. Am citit autobiografia lui Holender[13], care povestește corect evenimentele de atunci. Holender a fost dat afară din Politehnică și toată cariera lui ulterioară a fost determinată de acest eveniment. Până la urmă a ieșit bine pentru el și pentru Opera din Viena. Getta NEUMANN: E
DIALOG CU TOMI LASZLO (2) de GETTA NEUMANN în ediţia nr. 2317 din 05 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/383471_a_384800]
-
-și dau seama. Asta-i cea mai mare tâmpenie a lor. Dar în sfârșit... În Timișoara s-a simțit influența acestor evenimente în mod special la Politehnică[12]. Am citit autobiografia lui Holender[13], care povestește corect evenimentele de atunci. Holender a fost dat afară din Politehnică și toată cariera lui ulterioară a fost determinată de acest eveniment. Până la urmă a ieșit bine pentru el și pentru Opera din Viena. Getta NEUMANN: E interesant cum un eveniment negativ poate avea consecințe
DIALOG CU TOMI LASZLO (2) de GETTA NEUMANN în ediţia nr. 2317 din 05 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/383471_a_384800]
-
Junger. [10] Chichinda: localitate în Banatul de Nord, Serbia [11] Ferenc Szálasi (1897-1946): conducătorul partidului fascist în Ungaria. [12] Protestele de la Timișoara și reacția autorităților comuniste sunt relatate și de Peter Freund și Alon Gal, în acest volum. [13] Ioan Holender (n. 1935): directorul Operei de Stat din Viena (1992-2010), autorul unor volume autobiografice: Spuse, trăite, dorite și De la Timișoara la Viena. [14] Un secret cunoscut de toată lumea. [15] Prin această clauză, SUA a acordat României importante avantaje în termeni de
DIALOG CU TOMI LASZLO (2) de GETTA NEUMANN în ediţia nr. 2317 din 05 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/383471_a_384800]
-
Opera să rămână o scenă internațională. Acest lucru cred că este important și pentru mai departe și știți că am avut discuții cu unii dintre cei mai importanți regizori și directori de opere din lume, îi invoc aici pe Ioan Holender, pe Andrei Șerban, pe Cristian Badea, mare dirijor, cu care pusesem la cale un plan coerent pentru redresarea situației de la Operă. Sigur, este o situație complicată, creată în ani de zile, cu multe frustrări acumulate și care nu poate fi
„Am deranjat grupuri de interese care au încercat să își impună punctul de vedere favorabil promotorilor imobiliari” () [Corola-blog/BlogPost/337962_a_339291]
-
Mihai Măniuțiu, Alexandru Dabija sau Gigi Căciuleanu, de la Al. Paleologu, Lucian Pintilie, Tompa Gabor, Silviu Purcărete și Matei Vișniec la Alina Mungiu, Vladimir Tismăneanu, Nicolae Manolescu, Dominique Fernandez sau Ioan Petru Culianu, de la Giorgio Strehler, Nina Berberova, Ionel Jianu, Ioan Holender, V. I. Stoichiță la Paul Barbăneagră și Felix Alexa. În al treilea rând, revista recuperează tradiția anticomunistă și valorile pozitive ale dreptei românești. neextremistă. Se comentează memorialistica și discursurile parlamentare ale lui Titu Maiorescu, P. P. Carp, Al. Marghiloman, C.
LITERE-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287833_a_289162]
-
de lămâie, se lipesc de perete ținând un șervet alb pe braț. Conversația se leagă greu. Încep să depăn amintiri din prima mea vizită la Versoix, în 1991. La un moment dat, ușa se deschide și în cameră pătrunde domnul Holender, directorul Operei din Viena, sosit pentru sărbători în Timișoara natală sau, poate, special pentru această ocazie. Este un domn către 70 de ani, elegant, pomădat și semănând teribil cu Frank Sinatra bronzat, după ce își pusese o dantură nouă și relansase
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
îmi trece hârtiuță ― pe care se disting cu greu câteva siluete cenușii (într-un parc?) și o siluetă mai mică, îmbrăcată în alb ― spre a i-o da Regelui. "De când e?", întreabă, nazal, Regele. "De când e?", îi transmit întrebarea dlui Holender. "Nu știu", răspunde dl Holender. "Nu știe", îi transmit Regelui. "A!", mormăie din nou Regele și își apropie peticul de hârtie de ochi. "E din '32, pentru că, uite-mă, aici sânt eu și aveam 10 ani." "E din '32", transmit
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
se disting cu greu câteva siluete cenușii (într-un parc?) și o siluetă mai mică, îmbrăcată în alb ― spre a i-o da Regelui. "De când e?", întreabă, nazal, Regele. "De când e?", îi transmit întrebarea dlui Holender. "Nu știu", răspunde dl Holender. "Nu știe", îi transmit Regelui. "A!", mormăie din nou Regele și își apropie peticul de hârtie de ochi. "E din '32, pentru că, uite-mă, aici sânt eu și aveam 10 ani." "E din '32", transmit mândru asistenței, pentru că eram sigur
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
pentru că eram sigur că mormăitul Regelui nu-l auzisem decât eu. "Est-ce que nous l'avons, cette photo?", îl întreabă Regina pe Rege. "Ah, oui!", răspunde Regele. "De toute manière, c'est un don pour Vos Majestés", anunță ceremonios dl Holender. Din când în când, ușa cabinetului directorial se deschide și Othello mai strecoară în cameră câte o notabilitate sau câte un prieten care se înclină, clipește des, se uită o vreme la peisajul regal și apoi iese tiptil. La un
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
la origine imaginea femeilor din Caryal, un oraș din Laconia, în sudul Greciei; cupru este format în latină de la numele insulei Cyprus; gablonz < Gablonz, numele german al localității Jablonec-nad-Nisou din Cehia; gutui provine, prin greacă, de la orașul Cydonia din Creta; holender < Holland, numele german al Olandei; leuștean < pro vincia italiană Liguria; magnet < Magnesia, oraș din Asia Mică; muscal < Mosc, nume arhaic al Moscovei; palat < colina Palatinum din Roma; pergament < Pergam, în prezent Bergama, în Turcia; sacîz < sakiz, numele turcesc al insulei
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
la dispoziție două microbuze, unul de 17 locuri și unul de 8. În prima serie vor pleca primarii din localitățile care au aderat la Asociația „Banat - Ripensis”. În Viena vor vizita Kunstistorische Museum, Staaisoper (cu sprijinul directorului instituției, domnul Ioan Holender), Domul Sf. Stefan, vor vedea Hofburgul și palatul Schönbrunn (anul trecut, copiii au vizitat Muzeul de Istorie Naturală). Un sprijin neașteptat l-au primit din partea domnului Norbert Hainberger, fost campion european de judo (1992), care asigură cazarea pe Maria Hilfe
Agenda2006-13-06-senzational3 () [Corola-journal/Journalistic/284910_a_286239]
-
etc.) pentru a facilita acceptarea unei idei, unui partid sau unei persoane. Fie exemplul următor: "Printre susținătorii candidaturii lui Geoană se numără nume grele ca Ion Țiriac, Mircea Lucescu, Anghel Iordănescu, Nadia Comăneci, Doina Levintza, Radu Beligan, Dinu Săraru, Ion Holender." (PSD București a lansat ieri echipa Geoană cei șapte magnifici, Independent, 6 mai 2004) În acest caz, numele unor sportivi celebri, a unor creatori de modă vestiți și a unor scriitori cunoscuți par să justifice candidatura unui politician la un
Discursul jurnalistic şi manipularea by Alina Căprioară [Corola-publishinghouse/Science/1409_a_2651]
-
Gală. Ca avanpremieră la festival, cu o zi înainte, a avut loc și o conferință de presă, unde veșnic morocănosul ministru al Culturii și Cultelor din România, Adrian Iorgulescu, a combătut alături de mult simpaticul director artistic al festivalului, Herr Ioan Holender din Timișoara-Austria. Au fost reamintite eforturile organizatorilor pentru a pune pe picioare noua ediție, realizările legate de acustica Sălii Palatului, adusă la un nivel bun și satisfăcător de sonorizare, efortul financiar al autorităților, contribuția unuia și altuia dintre sponsori, plus
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2179_a_3504]
-
lui Adrian Iorgulescu - repetăm, Enescu a fost pomenit doar în treacăt, printre atâtea alte realizări notabile, dar vom reveni asupra acestui aspect -, au apărut protagoniștii primei seri: dirijorul Gheorghe Costin, de la Filarmonica, de unde altminteri, din Timișoara și extravagant-multiefervescent bonvivantul Ioan Holender. Domnia sa a făcut toți banii Galei, ca să ne exprimăm colocvial, a prezentat solistele și soliștii, a glumit, a ironizat cu finețe și a bine dispus o lume care aștepta cu înfrigurare marea muzică. Marea muzică a concertului de gală a
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2179_a_3504]
-
din opere - unde, așa a fost gândit scenariul, să se prezinte câteva dintre personalitățile scenei lirice românești, care s-au afirmat mai mult prin lume, decât acasă. În fine, un criteriu, desigur, gustul și opțiunea organizatorilor și ale lui Ioan Holender. Avem rezerve față de acest mod de a lansa festivalul, dar asta nu înseamnă că „genul“ mixat nu are trecere la marele public și nu a avut succesul scontat. Totuși. Rigoarea și personalitatea lui Enescu impuneau o abordare mai puțin spumoasă
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2179_a_3504]
-
și de pe afișe a capodoperei enesciene Oedipe a făcut să curgă destulă cerneală și, probabil, mai puțin la vedere, nervi. Totuși, măcar o variantă de concert și tot trebuia găsită o soluție, dincolo de gustul unuia sau altuia. Sau a domnului Holender, „personlich“. Festivalul este încă Enescu, și nu „Cântarea României“, variantă cultă și profesionist europeană, cu bani de la bugetul de stat pentru promovarea imaginii României ca stat „gigea“ în lumea de azi. Una e una, alta e alta, credem noi. Nu
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2182_a_3507]
-
se angajeze într-un demers serios și susținut de recuperare a trecutului muzical, atât cât mai există în arhive. S-ar spune că fiecare clocește pe arhiva lui, transformată din patrimoniu național, în patrimoniu personal. Dacă la Festivalul „Enescu“, Ioan Holender a făcut o demonstrație elocventa a calității și numărului artiștilor vocali români din străinătate, nici o inițiativă de a le înregistra vocile pe discuri, fie măcar că o mărturie a școlii autohtone de canto. Cum majoritatea soliștilor nu sunt legați prin contracte
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2192_a_3517]
-
tu? Anch’io! Eu am rămas puțin confuză, pentru că aveam în urechi vocișoara lui de pe vremuri. Între timp, însă, el crescuse și am făcut niște spectacole superbe. Foarte fin bărbat. — Cum v-ați înțeles, de-a lungul timpului, cu Ioan Holender? — Bine. Ne-am mai văzut prin jurii în ultimii ani. știu că eram la Barcelona, la Concursul Francisco Viñas, și tocmai ieșise cartea lui Dolfi. A văzut-o și nu mai prididea să se minuneze: "Cum, Viorico, ai făcut tu
Cortez by Mihai Stan, Viorica Cortez, Leontina Văduva () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1357_a_2698]
-
este o idee falimentară. Administrarea Uniunii Scriitorilor nu mai poate fi un joc de-a operă fără om ori om fără operă la vârful instituției. Prestigiul literar al unui președinte ori cumsecădenia altuia nu ține de foame nimănui. Timișoreanul Ioan Holender nu a devenit directorul Operei din Viena pentru că „sună” mai bine ca Pavarotti ori e mai blând ca Maica Tereza, ci pentru că este un manager excepțional. Chiar și în ceasul al doisprezecelea se vehiculează soluții aiuritoare prin inadecvarea la timpul
ABSURDISTAN - o tragedie cu ieșire la mare by Dorin Tudoran [Corola-publishinghouse/Journalistic/1857_a_3182]
-
situându-l în rândul celor mai apreciate din lume. Este adevărat că și directorul ARTEXIM este înzestrat cu inițiative, fiind permisiv la propuneri constructive, având și șansa de a se bucura de colaborarea benefică a directorului artistic al Festivalului, Ioan Holender, ca într-o tradițională familie românească. Amploarea Festivalului se desprinde atât din prezența numărului mare a celor mai renumite orchestre ale lumii, Staatskapelle Berlin, Orchestra Accademia Nazionale di Santa Cecilia sau Royal Concertgebow Amsterdam, Die Philarmoniker Munchener, Pittsburgh Symfony Orchester
Pledoarie sentimentală enesciană by Mihai Zaborila () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91554_a_93565]
-
cele mai autentice impresii privind evoluția acestor mari colective care se constituie într-un imens mozaic de talente internaționale unite la București pentru cinstirea unui simbol românesc ce poartă peste vremi un singur nume: GEORGE ENESCU. 31.08.2013 IOAN HOLENDER A DESCHIS EDIȚIA A XXI-A A FESTIVALULUI INTERNAȚIONAL „GEORGE ENESCU” În deschiderea Festivalului a avut loc o conferință de presă în cadrul căreia directorul artistic Ioan Holender a spus: Tot ce am făcut la Festivalul Enescu am făcut din convingere
Pledoarie sentimentală enesciană by Mihai Zaborila () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91554_a_93565]
-
ce poartă peste vremi un singur nume: GEORGE ENESCU. 31.08.2013 IOAN HOLENDER A DESCHIS EDIȚIA A XXI-A A FESTIVALULUI INTERNAȚIONAL „GEORGE ENESCU” În deschiderea Festivalului a avut loc o conferință de presă în cadrul căreia directorul artistic Ioan Holender a spus: Tot ce am făcut la Festivalul Enescu am făcut din convingere.” La conferință au participat și ministrul Culturii, Daniel Barbu, și primarul Bucureștiului, Sorin Oprescu. Deschiderea Festivalului s-a făcut printr-o conferință. Scopul a fost conturarea unui
Pledoarie sentimentală enesciană by Mihai Zaborila () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91554_a_93565]