212 matches
-
situăm în tradiția lui Hume și Smith a unei abordări individualiste a sentimentelor morale. În The Descent of Man Darwin scrie chiar că simțul moral reprezintă cea mai importantă deosebire dintre om și celelalte animale 107. Ca urmare, cred că holismul etic trebuie văzut mai degrabă ca un demers metodologic în cadrul eticii mediului, adică drept un mod de a construi teoria și de a evalua faptele, pornind de la recunoașterea valorii autonome a întregilor, iar nu drept asumarea în principiu a unei
[Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]
-
teoria și de a evalua faptele, pornind de la recunoașterea valorii autonome a întregilor, iar nu drept asumarea în principiu a unei supoziții fundamentale cu privire la natura moralei, la definirea noțiunii de valoare și la corectitudinea unei judecăți morale. În sens metodologic, holismul etic este compatibil cu holismul biologic și cel practic, și, deși reprezintă o alternativă la individualismul etic, nu presupune situarea pe o poziție teoretică de pe care să respingem în mod necesar individualismul etic. Desigur, această viziune metodologică pe care o
[Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]
-
faptele, pornind de la recunoașterea valorii autonome a întregilor, iar nu drept asumarea în principiu a unei supoziții fundamentale cu privire la natura moralei, la definirea noțiunii de valoare și la corectitudinea unei judecăți morale. În sens metodologic, holismul etic este compatibil cu holismul biologic și cel practic, și, deși reprezintă o alternativă la individualismul etic, nu presupune situarea pe o poziție teoretică de pe care să respingem în mod necesar individualismul etic. Desigur, această viziune metodologică pe care o propun asupra holismului este cea
[Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]
-
compatibil cu holismul biologic și cel practic, și, deși reprezintă o alternativă la individualismul etic, nu presupune situarea pe o poziție teoretică de pe care să respingem în mod necesar individualismul etic. Desigur, această viziune metodologică pe care o propun asupra holismului este cea mai slabă sub raportul angajamentelor filosofice, dar ea poate duce la rezultate comparabile cu versiunile mult mai tari și mai constrângătoare. În concluzie, prefer holismul metodologic întrucât cred că holismul etic în sens tare, ca opțiune teoretică aflată
[Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]
-
mod necesar individualismul etic. Desigur, această viziune metodologică pe care o propun asupra holismului este cea mai slabă sub raportul angajamentelor filosofice, dar ea poate duce la rezultate comparabile cu versiunile mult mai tari și mai constrângătoare. În concluzie, prefer holismul metodologic întrucât cred că holismul etic în sens tare, ca opțiune teoretică aflată în contradicție cu individualismul, duce la rezultate inacceptabile, chiar riscante, iar holismul biologic, deși reprezintă o construcție teoretică pe deplin coerentă în științele vieții, nu poate constitui
[Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]
-
această viziune metodologică pe care o propun asupra holismului este cea mai slabă sub raportul angajamentelor filosofice, dar ea poate duce la rezultate comparabile cu versiunile mult mai tari și mai constrângătoare. În concluzie, prefer holismul metodologic întrucât cred că holismul etic în sens tare, ca opțiune teoretică aflată în contradicție cu individualismul, duce la rezultate inacceptabile, chiar riscante, iar holismul biologic, deși reprezintă o construcție teoretică pe deplin coerentă în științele vieții, nu poate constitui, așa cum am subliniat mai sus
[Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]
-
duce la rezultate comparabile cu versiunile mult mai tari și mai constrângătoare. În concluzie, prefer holismul metodologic întrucât cred că holismul etic în sens tare, ca opțiune teoretică aflată în contradicție cu individualismul, duce la rezultate inacceptabile, chiar riscante, iar holismul biologic, deși reprezintă o construcție teoretică pe deplin coerentă în științele vieții, nu poate constitui, așa cum am subliniat mai sus, un temei suficient pentru deducerea unei teorii morale. 3.2.3. Câteva proiecte de inspirație holistă Nu orice proiect teoretic
[Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]
-
sus, un temei suficient pentru deducerea unei teorii morale. 3.2.3. Câteva proiecte de inspirație holistă Nu orice proiect teoretic încadrabil în domeniul eticii mediului își asumă implicit presupoziții teoretice care sunt descifrabile într-un orizont de așteptare specific holismului. Bunăoară, observă Sober 108, extinderea sferei moralității prin cuprinderea altor organisme decât omul, adică așa-numita eliberare a animalelor, nu ar echivala decât cu o extindere a eticii utilitariste tradiționale astfel încât să se țină seama și de binele unor indivizi
[Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]
-
moral. Deocamdată, rețin că între teoria mediului și teza eliberării animalelor avem mari diferențe, că ele reprezintă, în anumite privințe, chiar demersuri contrare, iar consecințele practice sunt cu atât mai divergente, chiar opuse. Mă întorc la un susținător tipic al holismului etic, Callicott 110. Acesta pornește de la utilitarismul lui Bentham și de la criteriul suferinței pentru a arăta limitele unei asemenea abordări. Teoria utilitaristă a lui Bentham, care stă la baza tezei eliberării animalelor, așa cum a formulat-o Singer, este reducționistă și
[Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]
-
Bentham, care stă la baza tezei eliberării animalelor, așa cum a formulat-o Singer, este reducționistă și individualistă. Ca alternativă, pornind de la land ethic a lui Aldo Leopold, așa cum am precizat deja mai sus, Callicott propune o etică holistă sau un holism etic. Deși tradiția de gândire occidentală este individualistă, Callicott identifică presupoziții holiste în filosofia socială și politică a lui Platon, în Republica, fragmentul 5, 462d, în care Platon compară statul cu un organism, și în fragmentul 462a în care acesta
[Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]
-
fundamentele unei teorii holiste și un prim asemenea proiect 111. Cred că întoarcerea la vechii greci este o propunere bună, însă Callicott se întoarce unde nu trebuie. Filosofia socială și morală a lui Platon poate fi un bun exemplu de holism, însă nu cel mai bun prin consecințele lui. De fapt, cred că proiectul lui Platon duce la cele mai puternice critici împotriva holismului și la punerea lui în analogie cu un proiect politic totalitar 112. Dar și Aristotel gândește societatea
[Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]
-
întoarce unde nu trebuie. Filosofia socială și morală a lui Platon poate fi un bun exemplu de holism, însă nu cel mai bun prin consecințele lui. De fapt, cred că proiectul lui Platon duce la cele mai puternice critici împotriva holismului și la punerea lui în analogie cu un proiect politic totalitar 112. Dar și Aristotel gândește societatea ca un organism, ar putea reveni în discuție adeptul holismului. Da, ar accepta individualistul, și ar replica îndată că Aristotel, ghidat de asemenea
[Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]
-
fapt, cred că proiectul lui Platon duce la cele mai puternice critici împotriva holismului și la punerea lui în analogie cu un proiect politic totalitar 112. Dar și Aristotel gândește societatea ca un organism, ar putea reveni în discuție adeptul holismului. Da, ar accepta individualistul, și ar replica îndată că Aristotel, ghidat de asemenea presupoziții, a încercat să justifice sclavia. Cred că mai degrabă reîntoarcerea la conceptul de natură al vechilor greci și chiar la gândirea biologizantă a lui Aristotel ar
[Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]
-
și cu feminismul. Structura conceptuală a centrismului se bazează pe un fundament dualist, pe trasarea unei distincții care duce la o discontinuitate între centrul privilegiat și ceilalți, între Eu și Ceilalți. O perspectivă interesantă propune Gary Varner 130. Acesta, respingând holismul, formulează teza că numai organismele vii considerate în mod individual au interese morale. El își numește perspectiva "individualism biocentric" și o consideră non-antropocentrică și mai cuprinzătoare decât perspectiva inițială a susținătorilor drepturilor animalelor. Varner 131 deosebește între antropocentrismul evaluativ și
[Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]
-
în care la nivelul ecosistemului trebuie păstrat un anumit echilibru și despre permisivitate în cazul unor specii care nu presupun riscul de a pune în pericol echilibrul ecosistemului. O perspectivă utilitaristă poate duce la încurcături în raport cu dilema dintre individualism și holism. Pe de o parte, vom susține interzicerea vânătorii pentru că nu vrem să aducem prejudicii indivizilor, pe de altă parte, dacă suntem partizanii conservării vieții sălbatice ca întreg, vom adopta o atitudine managerială și vom încerca să minimizăm suferința prin vânătoare
[Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]
-
diversele activități. Se discută despre responsabilitatea individuală și cea colectivă față de mediul înconjurător, inclusiv despre responsabilitatea socială corporativă. Principalele principii teoretice care ghidează această schimbare sunt precauția, subsidiaritatea și non-reciprocitatea. Menționez că poziții teoretice diferite, așa cum ar fi individualismul și holismul etic, ori eliberarea animalelor și teoria mediului, pot fi conciliate la nivel practic prin luarea unor decizii manageriale care să convină ambelor părți. Altfel spus, pe baze teoretice diferite putem lua aceleași decizii manageriale. Teza convergenței susține că politicile bazate
[Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]
-
mai completă a acestuia. Teza indiscernabilității poate reprezenta o tentație și pentru filosofia feministă în măsura în care duce la negarea unor distincții. Dar feminismul nu trebuie să ajungă la un asemenea rezultat doar pe temeiul că dualismul trebuie respins. O alternativă la holism este abordarea relațională a sinelui, caz în care nu ajungem la consecințe inacceptabile. Abordarea relațională asigură respingerea dualismului dintre umanitate și natură fără a nega independența sau caracterul distinct al celorlalți. Și cum feminismul a exersat deja abordarea relațională, rezultă
[Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]
-
the 'slippery slope' argument as well as the argument based on the autonomous value of the wholes. The ensuing chapter analyses the relation between the individualistic and holistic approaches in environmental ethics, with a focus on identifying the sources of holism and providing an outline of some projects inspired by it. Another effort at clarification is dedicated to the conceptual distinctions between anthropocentrism, ecocentrism and biocentrism. The following chapter aims at identifying some arguments in favour of environmental ethics and produce
[Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]
-
we discuss a case study - the Roșia Montană gold mining project - where principles of environmental ethics are applied. The list of bibliographical references is included at the end of the volume. Keywords: Environmental ethics, sphere of morality, ethical individualism and holism, anthropocentrism and biocentrism, animal liberation, indirect duties, "deep ecology", sustainable development, global ethics Résumé Éthique de l'environnement Arguments raisonnables et notes critiques Cet ouvrage propose une approche systématique et compréhensive du domaine de l'éthique de l'environnement. La
[Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]
-
Solitaire, Baltimore, New York, 1968, p. 20, unde pune în balanță viața unui om și viața unui șarpe. 95 Garrett Hardin, "The Economics of Wilderness", în Natural History, 78, 1969, p. 176. 96 De exemplu, Varner formulează o alternativă individualistă la holismul susținut de teoreticienii mediului, așa-numitul "individualism biocentric". 97 Edgar Morin, L'an I de l'ére écologique: la Terre dépend de l'homme qui dépend de la Terre. Et dialogue avec Nicolas Hulot, Edition Tallandier, Paris, 2007, p. 29. 98
[Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]
-
cu un organism, ea este chiar un organism. În acest fel, Spencer este adeptul direcției organiciste în sociologie, construind o sociologie organicistă, curent cu mare căutare în a doua jumătate a secolului al XIX-lea; Organicismul este un tip de holism care, aplicat la societate, obligă la un studiu global, în termeni de întreguri sociale, individul și manifestările sale nefiind obiect de studiu sociologic. Sociologia organicistă a lui Spencer va fi dezvoltată de către Durkheim în ceea ce el numea funcționalism. Îl putem
by Dumitru Popovici [Corola-publishinghouse/Science/972_a_2480]
-
putem să nu fim de acord cu viziunea și modalitățile sale de studiu, care, de altminteri, nu sunt exonerate de riscuri în termenii cunoașterii problemelor economice și mai cu seamă în cei ai soluțiilor oferite. Adesea i s-au reproșat holismului predilecția pentru gîndirea socială ca un dat omogen și absolut și soluții colectiviste generatoare de intervenționism statal și intruziuni politice în viața privată. Însă, fapt meritoriu, cercetările colegului nostru evită capcana colectivismului. Perspectiva sa nu exclude metoda analitică, ci dimpotrivă
[Corola-publishinghouse/Science/1553_a_2851]
-
curentul dominant, necesară pentru a explica și evalua eficiența economică. Mai mult încă, alegerea unei perspective de studiu nu implică necesarmente renunțarea la alte perspective conscrate în literatura domeniului. Aceasta și explică de ce lucrarea nu se rezumă la sistemică și holism. Sunt prezentate și explicate, și nu doar cu titlu de trecere în revistă, concepții ale unor reputați economiști (precum W.Euken, J. Schumpeter, J. Kornai etc.) sau sociologi (de ex., K.Polanyi). Complexitatea societății și economiei, ne spune implicit autorul
[Corola-publishinghouse/Science/1553_a_2851]
-
relațiile dintre niveluri nu lipsesc, acestea sunt în bună măsură complementare, dînd consistență ansamblului. Ansamblul are o structură deschisă, unitatea sa este una labilă, mereu repusă în cauză și greu de surprins. Realitatea economică este una plurală, multidimensională și multireferențială. Holismul și spiritul analitic nu se opun, ci se presupun, sunt instrumente ale aceleiași cunoașteri a realității. De aici, de pildă, termenul de glocalizare, care integrează aspectul global și cel local într-un singur proces, ținînd seama de complementaritatea lor. De
[Corola-publishinghouse/Science/1553_a_2851]
-
teoria sistemică ar trebui să o includă, chiar dacă ocurența este episodică și într-o altă durată de timp față de cea a vieții de zi cu zi."29 Pentru Alexander Wendt atenția acordată conștiinței umane sugerează un angajament pentru idealism și holism care reprezintă nucleul constructivismului. Idealismul cere să fie luat în serios rolul ideilor în politica mondială, lumea fiind definită atât de forțele ideaționale, cât și de cele materiale. Idealismul nu respinge realitatea materială, ci observă faptul că înțelesul și construcția
by IOANA LEUCEA [Corola-publishinghouse/Science/958_a_2466]