421 matches
-
m. c., cele mai utilizate modalități de culegere a informațiilor sunt: interviurile, observația și utilizarea documentelor scrise (Patton, 1997, p. 7). Observația furnizează evaluatorului oportunitatea de a culege informații despre o categorie largă de comportamente, interacțiuni, activități dintr-o perspectivă holistă, de înțelegere a contextului în care proiectul/programul se desfășoară (Mahoney, 1997). Este în mod particular importantă pentru a identifica aspecte pe care participanții la proiect (fie beneficiari sau organizația care-l implementează) sau non-participanții nu le conștientizează ca influențând
[Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
deschiderea școlii spre conținuturile susceptibile de a fi asimilate de elevi în afara școlii. Demers aflat, desigur, sub semnul educației permanente și al orientării prospective în actul formării. Educația trebuie să aibă un caracter global, să se inspire dintr-o concepție holistă, să renunțe la frontierele rigide, artificiale, să identifice posibile interdependențe ale celor trei tipuri de conținuturi, să încurajeze efectuarea unor experiențe cotidiene de către elevi, comportamentul democratic, inovația. Asimilarea pasivă, conformistă, fără implicarea personală nu poate duce la formarea unor personalități
[Corola-publishinghouse/Science/1948_a_3273]
-
pe de altă parte, modernitatea devine reflexivă, la nivel meta-teoretic, de interpretare a fenomenelor aflate în desfășurare liberă și incontrolabilă. Instanțe constitutive ale modernității și schimbării asociate Stadii ale modernității. Instanțe consti tutive Societate Modernitatea inițiatoare Decomunizare Modernitatea consacrării Societatea holistă Modernitatea reflexivă Societatea individualistă Spațiu social Despărțirea de comunitate Statul național Continuumul local-regional-global Grupări sociale Apariția diviziunilor în colectivitățile comunitare Clasele sociale Diminuarea (până la eliminare) a rolului claselor sociale și constituirea asociațiilor de interese schimbătoare Agenții (actorii) în societate Societatea
by Emil E. Suciu [Corola-publishinghouse/Science/1062_a_2570]
-
extern pentru a se menține; structurile disipative însă au nevoie de input din mediul extern pentru a se forma și stabiliza. Teoriile morfogenetice prezentate scot în evidență mai multe principii fundamentale comune: a) principiul independenței formei în raport cu materia; b) principiul holist potrivit căruia formele sunt nu numai autonome, ci și ireductibile la suma părților lor componente; sau, altfel spus, autonomia formelor și comportamentul acestora nu sunt influențabile de comportamentul sub-ansamblelor din care acestea se compun; c) principiul vitalist (în special la
by Emil E. Suciu [Corola-publishinghouse/Science/1062_a_2570]
-
în SUA la mijlocul secolul XX, într-o perioadă în care „psihologia persoanei” era la început. Cele două lucrări de bază ale sale apar între 1937 și 1961, plasându-se la confluența mai multor curente. Allport a fost reprezentativ pentru atitudinea „holistă” ca alternativă față de cea orientată pe trăsături și psihologia diferențială a persoanei. E semnificativ faptul că Allport e singurul dintre marii psihologi americani care au studiat în Germania (la școala gestaltistă a lui Wertheimeră, „exportând” din Europa opțiunea pentru unicitatea
[Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
ultimul timp această perspectivă tradițională de înțelegere și autodefinire a omului individual, care e doar implicată de psihanaliză și care a mai fost parțial abordată de unii speciliști în psihologia persoanei, la mijlocul secolului XX (Murayă. E vorba de o viziune holistă ce pune accent pe biografie, diferită în mare măsură de înțelegerea psihologiei persoanei prin trăsături sau de cea care accentuează variabilitatea manifestărilor în diverse contexte. Din punctul de vedere al noilor teorii narative asupra personalității, istoria de viață este prin
[Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
constatat că asiaticii estici (colectiviști) manifestă o toleranță mai mare față de contradicții decît americanii (individualiști) și astfel sînt mai puțin surprinși decît aceștia de inconsistență. Autorii sugerează că gîndirea logică a americanilor prezintă avantaje în dezvoltarea științei, în timp ce gîndirea mai holistă a esticilor prezintă avantaje pentru menținerea ordinii interpersonale și a armoniei în grup (exprimată și printr o sensibilitate mai pronunțată în relațiile interpersonale). 8.6.5. Motivația Cu cît complexitatea mediului și a situației este mai ridicată ceea ce caracterizează cel
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
mai mult sau mai puțin integrată motivațional și cognitiv, centru dinamic al conștiinței, emoției, judecății și acțiunii, și se organizează într-un întreg distinct, în raport cu alte unități, în pofida background-ului social și material moștenit". în schimb, self-ul interdependent este holist, mai puțin analitic, subiectul fiind mai sensibil la context, mai adaptativ. Conform evaluării aceluiași C. Geertz (1973/2001, p. 94), "există două moduri de a avansa de la adevărul primitiv. Unul este cel moștenit de la greci, care presupune o rafinare progresivă
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
ca tehnici clarificarea sentimentelor clientului, reformulările de tip sintetic, încurajarea empatică. Analiza existențială (reprezentanți: L. Binswanger, R. May, V. Frank) consideră existența ca fiind individuală, reală, absolută și concretă. Clientul este văzut ca un întreg, punându-se accent pe viziunea holistă asupra individului, existența sa fiind formată din Umwelt (lumea nonpersonală, mediul biologic), iar în cazul nostru această dimensiune cuprinde manifestările clinice ale bolii: durere și suferința fizică. Mitwelt (lumea ființelor, a indivizilor, mediul social) reprezintă izolarea, stigmatizarea, marginalizarea și Eigenwelt
[Corola-publishinghouse/Science/2160_a_3485]
-
de autoconstrucție, autodevenire, autodefinire. Scopul principal al terapiei este conștientizarea, abilitatea de a accepta ceea ce există aici și acum. Clienții sunt puși să exploreze ceea ce conștientizează pe moment: expresii senzorio-motorii, sentimente legate de întreaga realitate subiectivă, imediată. Experiența este una holistă și multidimensională. Cele mai cunoscute tehnici sunt: jocul de rol, focalizarea explorării, tehnici nonverbale, tehnica fanteziei ghidate. Terapia rațional-emoțională (reprezentant: A. Ellis) accentuează latura rațională a omului care poate controla latura emoțională a acestuia. Rațiunea este cea care primează, cea
[Corola-publishinghouse/Science/2160_a_3485]
-
un mediu străin al unor realități spirituale puternic individualizate, sub multe aspecte incomensurabile. Istoria universală nu constituie un proces cât de cât unitar, ci scena pe care coexistă sau se succed individualități culturale inconfundabile și reciproc ireductibile. Motive istoriste și holiste apropiate de cele care domină gândirea lui Herder și von Humboldt pot fi întâlnite la tot pasul în opera lui Goethe, de cele mai multe ori într-o transfigurare artistică. Tocmai deoarece Goethe nu a fost un teoretician, ele nu capătă aici
[Corola-publishinghouse/Science/2034_a_3359]
-
noutate faptul că, aprofundarea în studiul microuniversului, demonstrează modelul macrouniversului, apropie științele de teologie. Materia, existența fizică, nu poate fi cercetată cu adevărat, decât dacă se ia în considerare și o altă variabilă - spiritul și se optează pentru o paradigmă holistă, în care, toată realitatea este interconectată într-o plenitudine. Omul de știință David Bohm are meritul de a fi subliniat faptul că lumea nu poate fi receptată și studiată ca o realitate în sine. Această perspectivă integrativă e mai puțin
Arta de a fi părinte by Geanina Luminiţa Vatamanu () [Corola-publishinghouse/Science/290_a_1419]
-
1997, apud. Ungureanu, 1999. Curriculum în educație. Timișoara: Editura Eurostampa). Indiferent de nivelul la care ne situăm - organizațional sau societal - descifrarea semnificației unui fenomen atât de complex și controversat cum este diversitatea, nu se poate realiza decât printr-o abordare holistă. Există studii care încearcă să explice diversitatea prin operarea de categorizări privind diferențele și examinarea efectelor acestor categorii asupra rezultatelor activității. Litvin (1997, apud. Janssens și Steyaert, 2003) considera o astfel de abordare ca fiind anti-individualistă și anti-colectivistă. Natura anti-individualistă
[Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
intervalul de vârstă 15-24 de ani și doar de 49% pentru angajații între 55-64 de ani (ABS, 1992). Evoluția demografică prefigurează o îmbătrânire a populației, ceea ce va trebui să conducă la o reconsiderare a politicilor educaționale și vocaționale. O strategie holistă a resurselor umane în ceea ce privește aspectele legate de vârsta și dezvoltarea personalului, care să preîntâmpine și chiar să depășească diversele forme de discriminare la locul de muncă, ar trebui să includă atât măsuri preventive (educație și pregătire continuă și permanentă), cât
[Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
solicitărilor și stresului), introdusă de Antonovski. Evoluțiile tehnologice, macroeconomice, sociale și ecologice ale ultimilor ani au modificat considerabil spectrul solicitărilor psihosociale, ergonomice, fizice și chimice la care este supus omul secolului XXI în mediul său de muncă. Pentru o abordare holistă, dinamică și ecologică a conceptului de sănătate - ca proces constructiv al autoorganizării și autoînnoirii - avem nevoie de cel puțin două aspecte, în ceea ce privește optica pentru promovarea sistematică a sănătății psihosociale a persoanei: luarea în considerare a proceselor de percepție-evaluare și a
[Corola-publishinghouse/Science/2156_a_3481]
-
caracteristici unice și universale - deși SPA produce, mai mult decât altele, elemente culturale unice”.<footnote Ibidem, p. 2. footnote> Proiectul orientat spre om („uman-centrat”, „social-compatibil”) acordă o atenție deosebită grupului de muncă, care „sunt proiectate În concordanță cu un principiu holist ce năzuiește spre sarcini, puteri și responsabilități foarte largi”.<footnote O’Siochsá, Prospects for APS in Less Industrialiserd Members States, FOP 150, vol. 6, 1990, p. 14. footnote> De aici, conceptul de „insulă de producție”, cu alte cuvinte, „un grup
Psihosociologia managerială by Elvira Nica () [Corola-publishinghouse/Science/204_a_187]
-
zonă monetară, la un segment de piață, sau la o zonă liberă. Economic vorbind, patriotismul postmodern poate fi exprimat prin formula: „Patria mea este eficiența.” Noua economie presupune trecerea de la o Înțelegere parțială, segmentată a eficienței la o viziune integrală, holistă asupra acesteia. Cei doi profesori de la Iași consideră În cele din urmă că noua economie presupune o Întrepătrundere a economicului cu politicul, armonizarea relațiilor dintre economic și politic necesitând, mai Întâi, consfințirea prin lege a obiectivelor urmărite. Finalitatea acestei economii
Creativitate şi modernitate în şcoala românească by Maria RITIVOI () [Corola-publishinghouse/Science/91778_a_93117]
-
două nuvele ale ultimei luni petrecute În România. „Curajul” despre care vorbea În Portugalia este curajul de a asimila miza teoretică din tratamentul narativ În cele din urmă În chiar nucleul cercetărilor (sale) de istorie a religiilor. Operație de unificare holistă din care, inutil poate de adăugat, rămân numai niște răsfrângeri care cu vremea s-au șters. Nu numai În Europa și, prin extensie, În Bucureștiul interbelic există o tot mai clară disociere Între nucleul semnificației tehnicilor ascetice, mistice și magice
[Corola-publishinghouse/Science/2270_a_3595]
-
a studiului nostru și a eșantionului 42 Interviul de tip povestea vieții 44 Cum să păstrezi ce ai obținut: munca în echipă 47 Note 49 3. Exemple de povești ale vieții 51 Sara 51 David 81 Note 97 4. Abordarea holistă a conținutului 101 Interpretarea holistă a conținutului unei povești a vieții (Amia Lieblich) 101 Amintirile din primii ani de viață ca o cheie în abordarea holistă a conținutului (Michal Nachmias) 127 Remarci de final 138 Note 139 5. Analiza holistă
[Corola-publishinghouse/Science/1883_a_3208]
-
eșantionului 42 Interviul de tip povestea vieții 44 Cum să păstrezi ce ai obținut: munca în echipă 47 Note 49 3. Exemple de povești ale vieții 51 Sara 51 David 81 Note 97 4. Abordarea holistă a conținutului 101 Interpretarea holistă a conținutului unei povești a vieții (Amia Lieblich) 101 Amintirile din primii ani de viață ca o cheie în abordarea holistă a conținutului (Michal Nachmias) 127 Remarci de final 138 Note 139 5. Analiza holistă a formei 141 Analiza structurii
[Corola-publishinghouse/Science/1883_a_3208]
-
Exemple de povești ale vieții 51 Sara 51 David 81 Note 97 4. Abordarea holistă a conținutului 101 Interpretarea holistă a conținutului unei povești a vieții (Amia Lieblich) 101 Amintirile din primii ani de viață ca o cheie în abordarea holistă a conținutului (Michal Nachmias) 127 Remarci de final 138 Note 139 5. Analiza holistă a formei 141 Analiza structurii - strategii (Rivka TuvalMashiach) 141 Povești ale vieții în două etape: narațiuni ale autorealizării (Amia Lieblich, Rivka Tuval-Mashiach și Tamar Zilber) 165
[Corola-publishinghouse/Science/1883_a_3208]
-
holistă a conținutului 101 Interpretarea holistă a conținutului unei povești a vieții (Amia Lieblich) 101 Amintirile din primii ani de viață ca o cheie în abordarea holistă a conținutului (Michal Nachmias) 127 Remarci de final 138 Note 139 5. Analiza holistă a formei 141 Analiza structurii - strategii (Rivka TuvalMashiach) 141 Povești ale vieții în două etape: narațiuni ale autorealizării (Amia Lieblich, Rivka Tuval-Mashiach și Tamar Zilber) 165 Remarci de final 172 Note 173 6. Perspectiva categoriilor de conținut 175 Experiențele din
[Corola-publishinghouse/Science/1883_a_3208]
-
de clasificare Și organizare a tipurilor de analiză narativă" Dacă ne referim la posibilitățile de lectură, interpretare și analiză a poveștilor vieții, precum și a altor materiale narative, ne vor atrage atenția două dimensiuni esențiale, independente una de alta: a) abordările holiste versus cele axate pe categorii; b)disputa conținut versus formă. La extremele fiecăreia din cele două dimensiuni diferențele ar putea fi desprinse fără multă bătaie de cap, dar, după cum se va observa pe parcursul cărții, multe dintre posibilitățile de lectură a
[Corola-publishinghouse/Science/1883_a_3208]
-
ea în analiza de conținut clasică, povestea originală e disecată, urmând ca secțiunile sau cuvintele disparate care aparțin unei anumite categorii să fie selectate, fie din întreaga poveste, fie din mai multe povești aparținând unor naratori diferiți. Dimpotrivă, în abordarea holistă, povestea vieții unei persoane este luată ca întreg, secțiunile textului fiind interpretate numai în contextul celorlalte părți narative. Categorizarea poate fi utilizată atunci când cercetătorul este preocupat în principal de o problemă sau de un fenomen anume, în vreme ceabordarea holistă
[Corola-publishinghouse/Science/1883_a_3208]
-
holistă, povestea vieții unei persoane este luată ca întreg, secțiunile textului fiind interpretate numai în contextul celorlalte părți narative. Categorizarea poate fi utilizată atunci când cercetătorul este preocupat în principal de o problemă sau de un fenomen anume, în vreme ceabordarea holistă e preferată atunci când interesul studiului vizează persoana ca întreg, adică dezvoltarea sa până la stadiul actual. A doua dimensiune, și anume distincția dintre formă și conținut, se referă la dihotomia tradițională ce apare în lectura literară a textelor. Unele lecturi se
[Corola-publishinghouse/Science/1883_a_3208]