3,613 matches
-
în alb și negru, a atributelor bătrânului continent: nu în imaginea idealizată (de leagăn al umanismului, cămin al democrației, sediu al toleranței), nici în aceea "demonizată" (de spațiu al atâtor cruzimi care au culminat cu cele două războaie mondiale, cu Holocaustul și Gulagul) trebuie căutată ecuația acestei "Europe in the making" care își are centrul nu la Bruxelles, ci la Mariampole. Dimpotrivă, ecuația ei poate fi găsită în acel spațiu concret traversat de zeci, de sute de ori de la un capăt
Un bazar de mașini și foarte multe cărți by Catrinel Popa () [Corola-journal/Journalistic/12472_a_13797]
-
A.R.: Dar eu sunt mai mult decît un cititor. Sunt traducătorul care a disecat fiecare frază, pescuind sensurile doar sugerate și nearticulate. După părerea mea, Yoel putea fi la fel de bine ungur sau polonez, evadat din orice țară amenințată de holocaust. A.O.: Am să-ți ofer un indiciu. Desigur, ți-ai dat seama că omul acesta, care întreaga lui viață a adunat informații despre alții, nu știe cu claritate nici măcar cine a fost tatăl lui, după cum nu știe cu claritate
Amos Oz: "Cred că există o similitudine între un romancier și un agent secret" by Antoaneta Ralian () [Corola-journal/Journalistic/12453_a_13778]
-
H. R. Patapievici scrie - ,Cu ce a greșit Gabriel Liiceanu, care a fost bănuit de antisemitism pentru o declarație de solidaritate simbolică, făcută suferințelor lui Mihail Sebastian la Templul Coral?" Aproape că nu există dezbatere despre dubla identitate evreu-român, despre Holocaust și Gulag în România, pentru ca numele lui Sebastian să nu fie pomenit. Deși însuși autorul nu s-a gândit, probabil, la o asemenea furtunoasă postumitate, experiența sa de viață, scrisul său s-au bucurat de o atenție specială. Chiar și
Mihail Sebastian, azi by Boris Marian () [Corola-journal/Journalistic/11448_a_12773]
-
nici unele cercuri intelectuale evreiești nu l-au agreat pe Sebastian, care a scris Cum am devenit huligan, deși firea sa era departe de violență, atât verbală, cât și fizică. Revelația scriitorului a avut loc în anii 1940-1944, el a văzut Holocaustul cu ,ochii minții", nu a avut soarta lui Fundoianu, nici a altor milioane de evrei, dar nota la 10 noiembrie 1942, în Jurnal: ,M-a străbătut o clipă gândul că într-o noapte ca asta am putea fi toți măcelăriți
Mihail Sebastian, azi by Boris Marian () [Corola-journal/Journalistic/11448_a_12773]
-
o conferință (în limba gazdelor) pe tema ,Specificul național", în care punea accentul pe aspectul psihologic al opțiunii, încercând să elimine culoarea socio-politică a acestui ,specific". Din păcate istoria nu i-a dat dreptate, alții au politizat până la crimă, până la Holocaust, problema apartenenței la evreitate. În disputa actuală din jurul lui Sebastian s-a implicat și criticul literar Alexandru George, care într-o serie de articole publicate în ,Adevărul literar și artistic", ca și ,Luceafărul" a pus în lumină relațiile scriitorului ,evreu
Mihail Sebastian, azi by Boris Marian () [Corola-journal/Journalistic/11448_a_12773]
-
de om" etc.), nu-mi era foarte clar cine e vinovatul. Mai ales că germanii se scuzau folosindu-se de patriotism, în ochii mei - pe atunci, și din cauza contextului politic - încărcat de conotații pozitive. Cum putea el să ducă la Holocaust? Acum realizez că această incertitudine era o țintă a regizorului. Ei, cuvintele lui Abby Mann, scenarista acestui film și câștigătoarea unui Oscar, sunt semnificative în acest sens: "Principalul răufăcător de la Nürnberg a fost patriotismul. Oamenii au făcut ce au făcut
Nürnberg revizitat by Alexandra Olivotto () [Corola-journal/Journalistic/11462_a_12787]
-
erau așa de absorbiți că n-au observat că stilul arhitectonic al Vaticanului nu coincide pe de-a întregul cu cel brâncovenesc... Enfin, punctul de vedere al acestui film e că tăcerea, chiar a liderilor unui cult, înseamnă complicitate la holocaust. Constantin Costa-Gavras adaptează piesa Der Stellvertreter de Rolf Hochhuth, al cărui gust pentru subversivitate politică regizorul îl împărtășește. Scopul său e dus la capăt cu ajutorul unui tandem de personaje: Kurt Gerstein, ofițer SS-Waffen și un preot iezuit, Riccardo Fontana. Cei
Trei, Doamne, și toate trei bune by Alexandra Olivotto () [Corola-journal/Journalistic/11483_a_12808]
-
neevrei care însă prin scrisul lor au fost solidari cu drama evreilor sau au scris cu simpatie despre aceștia (Thomas Mann, Gala Galaction, Tudor Arghezi etc.). Cele mai multe dintre texte abordează subiecte literare, dar, inevitabil, apar și chestiunile delicate, legate de holocaust antisemitism, situația evreilor din România în timpul regimului Antonescu, antisemitismul unor autori români de primă importanță (de la Eminescu la Mircea Eliade și Emil Cioran). Scriind despre dramele evreilor în secolul XX, Virgil Duda nu cade pradă resentimentelor. El încearcă să înțeleagă
Revelații în lumea nouă / veche by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/11491_a_12816]
-
calcule pecuniare, într-un conflict din care avem toate șansele de a ieși terfeliți. Aflat la Ierusalim, nepotul lui Zizi Lambrino n-a găsit ceva mai bun decât să învârtă cu cinism cuțitul în rana nevindecabilă a participării României la Holocaust. Chiar dacă Regele a fost atunci (cum pare să fie și acum) mai degrabă un om de paie, e neîndoios că o răspundere morală are pentru ceea ce s-a întâmplat pe când, formal, era șeful statului român. Sigur că era un șef
Prinț și delator by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/11533_a_12858]
-
în pură logică resentimentară: ,Nici eu, dar nici tu!" Ceea ce-l doare pe Lambrino nu e suprimarea sutelor de mii de evrei, ci posibilitatea ca dușmanul său de moarte să se îmbogățească brusc. Dovada supremă e că deși despre victimele Holocaustului din România se cunosc de multă vreme suficiente date, Lambrino n-a avut până acum nici o poziție publică. În schimb, când a fost vorba să-l ponegrească pe Rege, s-a aflat mereu în fruntea listei. Repet: dacă n-ar
Prinț și delator by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/11533_a_12858]
-
etc.), dar aici ea nu este un mijloc de ,locomoție", altfel spus, nu slujește drept pretext de intrare într-o lume aparte, ci susține și mai ales motivează o poveste care nu poate fi spusă decît așa. Cînd tema e Holocaustul, e greu să nu pici în patetisme sau în clișee hollywoodiene, încercînd totodată să rămîi fidel documentului și să nu aluneci prea adînc în groapa ficțiunii. Recentului film al lui Oliver Hirschbiegel, Ultimile zile ale lui Hitler ( Der Untergang), i
În sens invers by Florina Pîrjol () [Corola-journal/Journalistic/11549_a_12874]
-
e cea care contează aici, deși faptele, în realitate, au o gravitate care ar trebui să ne pună pe gînduri. Formula e cea care captivează, nu știu însă dacă, în interiorul ei, mesajul cărții (unul umanitarist, cvasi-pacifist) nu se pierde definitiv. Holocaustul e o pată imensă pe istoria ultimului veac și romanul lui Amis, scris la maturitate, după o carieră de succes, nu bagatelizează, nu aruncă în derizoriu, ci reproduce istoria prin ochelarii inocenței prin care (se) vede ca într-o cameră
În sens invers by Florina Pîrjol () [Corola-journal/Journalistic/11549_a_12874]
-
de formulă nici n-ar fi rezistat pe spații exagerate). Imaginați-vă un Primo Levi cu mai puțină vocație a tragismului și a gravității, poate cu o doză de umor negru în plus și cu o pasiune pentru subiecte ca Holocaustul, venită, pînă la urmă, tot din revoltă, durere și mirare neputincioasă. Săgeata timpului e fluctuantă, iar limitele și cuantificarea vieții sînt relative. Pe scurt, trăim într-o realitate entropică. Postmodernism /-itate? Meserie!
În sens invers by Florina Pîrjol () [Corola-journal/Journalistic/11549_a_12874]
-
secundar italiana ne-a povestit îndelung despre scriitorul Primo Levi. Ne citea și ne traducea pasaje din cărți, din interviuri. Trăiam într-o dictatură, nu-i știam clar, dar îi intuiam, coordonatele crimei și încercam să aflăm mai mult despre Holocaust, despre ce s-a întîmplat într-un spațiu al morții, al exterminării, despre ce simțeau sau ce visau oamenii acolo. Era și un soi de fugă față de realitatea în care eram condamnați să existăm. Fuga prin citit, prin dialog, prin
După Auschwitz by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/11657_a_12982]
-
toalete elegante topite în fel de fel de petice, mica orchestră evreiască - un acordeon, o vioară, un contrabas. Pleacă și vin, flux și reflux al amintirilor, al vinovățiilor. Îl urmăresc pe bătrînul acordeonist și întrezăresc cumva și versiunea lui asupra Holocaustului. Acordeonul se strînge. Viața este ca un pod îngust. Nu-ți fie frică să treci peste el" , spune unul din cîntecele interpretate în ivrit. "Mi-e frică de suferință, nu de moarte", spune, în spectacol, Levi. Aș vrea să mă
După Auschwitz by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/11657_a_12982]
-
personaj. Mai mulți oameni de cultură s-au reunit aici pentru o conferință literară. De remarcat că printre ei se numără și romancierul Juan Goytisolo sau poetul arab Mahmoud Darwish. Conflictele etnice trec sub lupă, fie că e vorba de holocaust sau de conflictele dintre arabi și evrei. Adresându-se unei tinere membre a acestei etnii, poetul observă că "noi șarabii din Palestinaț suntem celebri pentru că voi sunteți dușmanii noștri". Al doilea element al tripticului răstoarnă balanța. Acum, nu imaginile sunt
European și nu chiar by Alexandra Olivotto () [Corola-journal/Journalistic/11681_a_13006]
-
n-are însă treabă cu ei, ci cu legionarii români. Care au spălat în sînge România ca s-o facă mai strălucitoare decît soarele de pe cer. Sau asta e tot o invenție iudeo-masonică, domnule Stoenescu, la fel ca Auschwitzul și holocaustul?
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/11781_a_13106]
-
această perioadă n-a prea fost studiată în epoca comunismului, există după părerea mea o cunoaștere destul de parțială a evenimentelor și a rolului lui Antonescu, de exemplu, în al doilea război mondial. Ca să mă documentez m-am dus la Muzeul Holocaustului de la Washington în anul 2000 și am stat acolo un an, pentru că nu am putut obține accesul la documentele care mă interesau în România. La Muzeu există o colecție foarte bogată de microfilme făcute după originalele românești. Astfel de documente
Dennis Deletant: Accesibilitatea literaturii române în Anglia by Irina Marin () [Corola-journal/Journalistic/12991_a_14316]
-
În chimie, performanța incredibilă, dar tot atâtea și În fizică, realizare neegalată. Evreu fiind, a susținut, În ciuda persecuției la care a fost supus În trecut și dezaprobărilor oficiale de astăzi, că dacă În România ar fi fost cu adevărat un holocaust, nici el și nici soția sa nu ar mai fi fost astăzi În viață... Ajungând la New York, m-am Împrietenit cu Ion Cârja, autor de cărți (Întoarcerea din Infern, două volume, si Canalul Morții). Atât el cât și fratele său
Claudiu Mătasa - ViaȚa neobișnuită a unui om de știinȚă român refugiat În Statele Unite (Interviu consemnat de Nicolae Dima). In: ANUL 4 • NR. 18-19 • MARTIE-APRILIE • 2011 by Alexandru Cetăţeanu () [Corola-journal/Imaginative/88_a_1537]
-
în țară cu cel mai puternic jewish lobby din lume. Punct ochit, punct țintit, punct cîștigat!! La o asemenea comparație, americanii cred fără să ceară dovezi. Păcat. Dacă s-ar fi cerut dovezi, cap pătrat ar fi confabulat despre un holocaust al ungurilor în Transilvania oupata de armată română asemănător cu cel al evreilor sau poate și mai lugubru! După terminarea Institutului Teologic Reformat , s-a aranjat să fie reformat și de armată! Nu ne spune cu ce parte a trupului
Cap patrat, episcop iredentist. In: Editura Destine Literare by Corneliu Florea () [Corola-journal/Science/76_a_308]
-
pe zidul casei cu nr. 6 de pe strada Zankovețka, din Cernăuți. Autoarea subliniază că toate inițiativele de a-l comemora pe acest vrednic român, Traian Popovici, au venit din partea evreilor trăitori în Occident. ,,Au trecut deja 70 de ani de la Holocaustul poporului evreiesc - scria Maria Toacă, în octombrie 2011 -, dar el nu-și uită binefăcătorii, însă nici călăii”. După ce subliniază că proiectul privind turnarea filmului (docudramă) despre Traian Popovici a fost generat de constatarea că primarul Cernăuțiului a salvat mai mulți
Dan LUPESCU despre… Dulce de Suceava. Amar de Cernăuţi de Doina CERNICA amp; Maria TOACĂ [Corola-blog/BlogPost/93612_a_94904]
-
altor sinagogi. Acest lăcaș a suferit modificări și reparații în 1865-1867, 1903-1909, 1926, 1930-1932, 1936, 1945, 1955, 1980 și 2007. Aici a funcționat și Școala Israelițior pământeni, prima școală a evreilor din București. Din anul 1991 Sinagoga mare găzduiește Muzeul Holocaustului din România. Sinagoga scapă de furia demolărilor cel mai probabil datorită declarării ei monument arhitectonic de către Academia Română. Nu aceeași soarta au avut-o multe temple sau sinagogi din zonă între care amintim: Sinagoga „Malbim” ridicată în 1864 pe strada Bravilor
„Sistematizarea Bucureştiului şi sinagogile” [Corola-blog/BlogPost/94018_a_95310]
-
Regretatul profesor și cercetător ieșean face parte din categoria acelor istorici contestați cu vehemență de mai tinerii colegi de breaslă, evident cu burse prin te miri ce străinătățuri, doar pentru faptul că nu a îmbrățișat cu toată căldura, așa-zisul holocaust din România. Ba dimpotrivă, cu argumente științifice istoricul de la Iași a mai ponderat exagerările cu iz propagandistic și cu ținte politice antiromânești foarte clare ale holocaustologilor de ocazie. Mai mult, a fost unul dintre cei care s-a dedicat cu
Gheorghe Buzatu a plecat la întâlnirea cu Mareşalul [Corola-blog/BlogPost/93905_a_95197]
-
de la Iași a mai ponderat exagerările cu iz propagandistic și cu ținte politice antiromânești foarte clare ale holocaustologilor de ocazie. Mai mult, a fost unul dintre cei care s-a dedicat cu toată responsabilitatea profesională și acribia științifică în studiul holocaustului roșu, o temă neagreată, în mod ciudat, dar nu întâmplător, tocmai de cei care își clamează anticomunismul pe toate canalele media și când e cazul, dar mai ales când nu este cazul, adică sună grotesc și frizează ridicolul. Anticomunismul de
Gheorghe Buzatu a plecat la întâlnirea cu Mareşalul [Corola-blog/BlogPost/93905_a_95197]
-
Nicolae Prelipceanu holocaustul poeților bătrâni. consolare 1 nu vă temeți prieteni și mai ales prietene de aceeași vârstă înaintată acum combustia nu e cel mai rău lucru de pe lume se va face astfel curat în urma noastră le-ați dat naștere sau câte un
Poezie by Nicolae Prelipceanu () [Corola-journal/Imaginative/12621_a_13946]