112 matches
-
exilul. Eram cu Lia în New York și n-aveam chef în nici un fel de România. Am avut noroc. La masă a venit Daniel Knorr, care la vremea aia desenase deja în cocaină la sediul poliției din München și pusese un homeless să-și liciteze online și transatlantic boarfele. Acum făcea niște poze de ți se-nvârtea capul 360 de grade și se întreținea în New York muncind pe unde apuca. Șoc după șoc: un artist român care se întreținea singur și nu
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2200_a_3525]
-
Reclaim the Street (Reclamarea străzii), Ready to Wear (Gata de purtat) și Experimental University (Universitatea experimentală). În cadrul secțiunii Nomads, solicitând propunerea artistului și profesorului de origine poloneză Krzysztof Wodiczko de a desfășura conceptul de "design interogativ", a fost prezentat proiectul Homeless Vehicles, realizat pe baza unor cărucioare de cumpărături modificate prin asocierea compartimentelor de adunat recipiente reciclabile cu ideea funcțională a unei mini-locuințe mobile pentru persoane fără adăpost. Gândite ca instrumente de supraviețuire în spațiul urban, construirea și întrebuințarea acestor cărucioare
Condiţia critică: studiile vizuale în critica culturală, critica de artă şi arta critică by Cătălin Gheorghe [Corola-publishinghouse/Science/926_a_2434]
-
posibilitatea de a ocupa o locuință de protocol (ceea ce a și obținut), Ady trebuia să mai aibă o locuință "corespunzătoare". Și atunci a încheiat un act fals de donație a imobilului sau către socru și în acest fel a devenit "homeless". Iată cum reiese falsul din CONTRACTUL DE DONAȚIE încheiat între Nastase Adrian și Nastase Daniela, soți, domiciliați în București, str. Aviator Jean Texier nr.4, sector 1, având un descendent în calitate de donatori și Miculescu Angelo-Romeo- Constantin, domiciliat în București, str.
[Corola-publishinghouse/Memoirs/85068_a_85855]
-
sunt în stare de asta, da? spun indignată. Pot foarte bine! Și am întâlni o groază de oameni interesanți... — Eu cunosc deja o groază de oameni interesanți. Da, știi bancheri și oameni de la PR! Cunoști vreun țăran din Bolivia? Vreun homeless? — Nu cred, spune Luke. Ce, tu cunoști? — Ei... nu, recunosc după o pauză. Dar nu e asta ideea. Ideea e că ar trebui să cunoaștem oameni din ăștia. — OK, Becky, spune Luke, ridicând o mână. Am o soluție. Tu organizează
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2037_a_3362]
-
surescitată la culme. Ce cool! Eu aleg destinația pentru luna de miere! Poate mergem la un spa din ăla înnebunitor din Thailanda, sau într-un loc de genul ăsta. Sau într-un safari ca prin filme... Că veni vorba de homeleși, îi spune Luke lui Michaelîn septembrie o să ajungem în stradă? — Serios? face Michael. Ce s-a întâmplat? — Proprietăreasa vrea să-și vândă clădirea în care stăm. Toată lumea afară. A! spun, extrăgându-mă brusc din mijlocul plăcutei viziuni pe care o
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2037_a_3362]
-
o comedie care lucrează relaxat în interesul sănătății publice, dezumflînd un pic cultul ăsta agresiv (și, în ultimă instanță, laș) al supraomului. Hancock (Will Smith) nu e un supererou din ăla cu costum fistichiu, ci o haimana cu căciuliță de homeless, care întîmplător poate să zboare și să respingă orice proiectil. El face fapte bune, dar le face în sictir și adesea cu sticla în mînă, provocînd invariabil mai multe stricăciuni decît ar fi provocat răufăcătorii dacă i-ar fi lăsat
Bunul, Răul și Urîtul în cinema by Andrei Gorzo () [Corola-publishinghouse/Memoirs/818_a_1758]
-
Schlemihl" La Începutul noului roman al lui Imre Kertész, Liquidation (Lichidarea, Suhrkamp Verlag, Frankfurt am Main, 2003), Keseru, redactorul de editură, fascinat de biografia și opera lui B., privește, de la fereastra locuinței sale, În Budapesta anului 1999, spre acei Obdachlosen (homeless li se spune În engleză, „fără adăpost” sau „vagabonzi”, le-am spune În românește) pe care Îi contemplase adesea În ultima vreme. „Relația forțată care se dezvoltase recent, s-ar putea spune fără știrea și consimțirea sa, cu cei fără
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
chiar inima evului expozitiv pe care-l trăim. De aici, excesele autoficțiunii nu sînt altceva decît o tehnică de expunere. Despre autenticitatea ei rămîne să vorbim mai departe. IV.3.1. Autoficțiunea deschisă Povestea autoficțiunii Începe ca aceea a unui homeless care și-a găsit, provizoriu, locuință, prin intermediul unor agenți imobiliari mai mult sau mai puțin binevoitori. Franța este și țara lui Descartes. Nimic nu există, aici, dacă nu face parte din Ordine, dacă nu i se acordă și apoi recunoaște
Ultimele zile din viaţa literaturii: enorm şi insignifiant în literatura franceză contemporană by Alexandru Matei () [Corola-publishinghouse/Science/2368_a_3693]
-
sporturi extreme. De asemenea, particularități ale culturii, ale modului de organizare socială, existența unor subgrupe sau minorități cu obiceiuri speciale pot atrage și compensa persoane cu tulburări de personalitate. Acestea se mai întâlnesc în populația penitenciarelor, a delincvenților neidentificați, a homeless-ilor, în unele zone ale armatelor, ale exploratorilor. Situații sociale speciale, ca revoltele și războaiele, emigrația și migrația, pot fi, de asemenea, factori compensatori. În plus, o persoană inteligentă cu tulburare de personalitate își poate compensa singură unele trăsături, își
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
putea fi mai frecventă, așa cum sunt: închisorile, și în general populația infracțională, unele grupuri extremiste - din politică, acțiune socială, religie - unele zone ale armatei, specializate în intervenții deosebite, persoanele cu eșecuri repetate în studiu, profesie, cei ce practică sporturi extreme, homeless-i, etc. Nu s-au făcut însă studii sistematice în toate aceste direcții. O zonă specială este și populația ce vine în contact cu serviciile medicale, nu neapărat cu cele psihiatrice. Acest domeniu a fost parțial cercetat. Cele mai multe și sistematice
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
studiate ar trebui să fie nu numai mari, ci din diverse medii, structurate după regulile epidemiologiei științifice. Nu trebuie ignorat faptul că anumite toposuri sociale pot grupa o populație crescută de persoane cu tulburare de personalitate, așa cum sunt închisorile, populația homeless, etc; în perspectiva populației psihiatrice se cere a nu se uita că multe cazuri cu probleme nu ajung în instituții și se tratează în cabinete și servicii private, uneori recurgând la consiliere și psihoterapie. Înregistrarea acestora e dificilă datorită exigenței
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
să le proiecteze. În asemenea cazuri, sărăcia nu e decât un grad de comparație, un "mai puțin" în raport cu un "mai mult". Sensul interogației mele merge în altă direcție: mă întreb dacă scriitorul e și el, în anumite circumstanțe istorice, un homeless, dacă sărăcia corespunde unor gesturi sau atitudini specifice, pe care acesta le adoptă în încercarea lui de a face operă. Există o poetică a sărăciei, un mod diferit de a face literatură într-o relație efectivă cu o percepție a
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
a poeziei ca dotare rară a unui caracter, Fundoianu descrie prin sărăcie o banalizare a dispoziției poetice. Nu e ceea ce apare în virtutea unei emergențe revoluționare, ci ceea ce se găsește în mod sigur în teritoriu: nimicul care mobilează cu certitudine universul homelessului. Conduita poetică bazată pe gesturile săracului are astfel particularitatea de a atrage atenția asupra unui mediu și asupra "puterilor" lui. Dacă inventivitatea vorbește despre poet și excepționalitatea lui, "conservatorismul", "agoniseala", "măsurarea" vorbesc despre abundența și disponibilitatea teritoriului. Altfel spus, sărăcia
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
lor uniformă (toți au aceleași calități în fiecare moment); ci prin abundența lor neregulată (fiecare își poate manifesta capacitățile în funcție de oportunități). E un mod de a avea totul simultan, însă dispersat și nefocalizat. Ca și teritoriul în care se mișcă homelessul, resursele supraviețuirii se găsesc pretutindeni, însă în concentrații inegale: resturile stau undeva în grămadă, altundeva sunt rare și împrăștiate. Ca poetică, sărăcia presupune așadar o deplasare dinspre dimensiunea verticală a temporalității, spre orizontala disponibilităților coprezente. Așa cum literatura se poate face
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
dezorganizarea socială ● Familiile cu mulți copii ● Romi ● Locuitori săraci ai zonelor rurale izolate care nu au bani nici să se deplaseze la sistemul medical de la oraș ● Persoanele fără loc de muncă și lipsite de un venit constant ● Persoane fără locuință (homeless). Servicii de asistență medicală critice cu deficit de acces ● Femei însărcinate/mame/nou-născuți ● Copii din familii sărace, dezorganizate, inclusiv din familiile de romi Lipsa de acces la mijloacele de planificare familială Insuficientă acoperire cu servicii medicale a situațiilor de boală
PLANUL NAŢIONAL din 31 iulie 2002 antisaracie şi promovare a incluziunii sociale. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/174058_a_175387]
-
performances and projects to the needs of the community. Ariel Theater belongs to all children and teenagers. It is essential to get to know different kinds of audiences: children with special needs, children from underprivileged environments (lacking a stable family), homeless children etc. For each of these audiences, it is necessary to develop specific projects. Aș long aș each of them can relate to the performances and projects aimed at them, the theater is alive and can legitimately clăim to belong
Al cui este teatrul pentru copii și adolescenți? () [Corola-website/Science/295713_a_297042]
-
something which can be converted into capital with very little investment. The area around Gară de Nord - a heterogeneous neighborhood with complex social phenomena which produce (among other things) class oppression (poverty, trafficking, drug dealing, a large community of adult homeless persons etc.) - hâș been a space of social and political tensions typical for Bucharest în recent years. A relevant example would be the debates surrounding the resistance to the urban project Berzei-Buzesti, but the key element în this situation is
Livrarea orașului la picioarele capitalului: gentrificare și (in)ofensivitatea artei în București. () [Corola-website/Science/295758_a_297087]
-
living în Bucharest without a roof over their heads. The family takes shelter în abandoned buildings and is constantly on the move because they are driven away either by the landlord, by people authorized by the landlord or by other homeless people looking for shelter. În June 2012, the family was forced to leave a place they hâd occupied after pressures made by a group of young people who wished to turn the location into a cultural center (with autorization from
Păzirea ruinelor - un articol în două episoade despre gentrificare și anti-squatting () [Corola-website/Science/295768_a_297097]
-
și să nu mai vreau să se termine. Eram foarte entuziasmat de tot ce mi se-ntâmplă. Eram într-un „uau!” continuu. Dup-aia, în paralel, am început să lucrez la ARAS (n.m. Asociația Română Anti-SIDA), care se ocupă de homeleși, prostituate - iar alt mediu, alți colegi. Am crescut lângă oameni minunați, foarte devotați. Eu întotdeauna am zis că am noroc de oameni. Sunt două vorbe pe care nu le-am uitat niciodată. Una a zis-o maică-mea, înainte să
„Orice om pe lumea asta trebuie să aibă un loc unde să doarmă, să mănânce și să se spele” () [Corola-website/Science/296060_a_297389]
-
profound aesthetic and political reflections upon extremely vulnerable realities, upon the world of fragile “undesirables” whose self-representation is usually shunned by the art with capital A. <strong>Acasă</strong> was created by director Radu Apostol together with a group of homeless children and two professional actresses, after six months of collective work. Through the play, “the children of concrete and dreams” were talking to the children and adults în the public about abused “under-childhoods”, about childhoods lived în the airways of
„Orice om pe lumea asta trebuie să aibă un loc unde să doarmă, să mănânce și să se spele” () [Corola-website/Science/296060_a_297389]
-
and I did not perceive everything aș I did later on. I was staying around Big Berceni metro station. It was a good place because the market was near and it was easy to get food. How did you become homeless? My mother died when I was 6 and I ran away from home. I never hâd any connection to my dad, I didn’ț feel he was “dad”, but someone taking care of me aș if he wanted to believe
„Orice om pe lumea asta trebuie să aibă un loc unde să doarmă, să mănânce și să se spele” () [Corola-website/Science/296060_a_297389]
-
when playing Acasă, when I was looking at the people în the first three rows with tears în their eyes and feeling our story is touching them, when we were telling them: “see, life is about this aș well, about homeless children that you pass by every day thinking they don’ț stând a chance. Do you understand this? This is how it is... șo let’s change something! What do you say, do you want to make the change? You
„Orice om pe lumea asta trebuie să aibă un loc unde să doarmă, să mănânce și să se spele” () [Corola-website/Science/296060_a_297389]
-
started to like it a lot and wanted it never to end. I was very enthused with everything that was happening to me. I kept being amazed! Then, în parallel, I started working with ARAS (Romanian Association against AIDS), supporting homeless and sex workers - a new environment, new colleagues. I grew up close to wonderful very dedicated people. [...] After the Acasă<em> project, you received social housing.</em></strong> Yes, and I stayed în the apartment for about seven years. At
„Orice om pe lumea asta trebuie să aibă un loc unde să doarmă, să mănânce și să se spele” () [Corola-website/Science/296060_a_297389]
-
efforts and the treatments. On her 72nd birthday, December 6 2007, she was în Constantă. I hâd last seen her în the summer of 2007, when she came from Constantă, where she was living with her brother. He also became homeless after his wife left to work în Italy. What I wanted to say was that my mother was still very active - she was cooking, cleaning, walking around. What shocked me was that în January 2008, my uncle was at my
„Nu aș mai face niciodată credit ipotecar” () [Corola-website/Science/296064_a_297393]
-
and we have no power over this, and the authorities do nothing. Most of the time they wash their hands of it, saying it is not the problem of our country, but a European problem. About how many Romă migrant homeless people are there în Grenoble, from what you know? Violene: Around 1000. And we are talking about more or less the same people, that came here a few years ago. There are many families we meet over and over again
(English) Racism, Evictions and Organizing for the Housing Rights of Roma Migrants in France (part III) () [Corola-website/Science/296123_a_297452]