134 matches
-
fără pricepere cu diverse aspecte ale comportamentului animal. De aici ei ajung la concluzii eronate, la evocarea unor diferențe care, de fapt, nici nu există. Pentru a ajunge la concluzii juste, omul trebuie să compare comportamentul animalelor cu cel al hominizilor, cu actele strămoșilor noștri, eventual cu cel al copiilor. În această situație, cu excepția conștiinței omului, diferențele în raport cu comportamentul animal vor fi doar cantitative. Se poate spune că, în esență, Romanes a debutat corect ca naturalist în abordarea fenomenelor psihice. Scopul
Istoria psihologiei : altar al cunoașterii psihologice by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
de zeitatea care ar vrea, poate, să ne rețină În memoria ei de platină! Totul, totul ne Îndeamnă și ne Împinge spre Împrăștiere, spre diversificare, a acțiunilor, scopurilor și energiilor, În lumea socială. Lumea socială - marele „câștig”, marea „invenție” a hominidelor, a lui homo sapiens-sapiens, capacitatea de a se organiza În grupuri și colective, respectând cu strictețe unele reguli și ierarhii, apărându-se de zeii Încruntați ce se ascund În fenomenele naturale - devastatoare adesea, dar care ne aduc și soarele, ploaia
(Memorii IV). In: Sensul vietii. by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2231_a_3556]
-
iar evoluția să continue fără el. Descoperirea craniului unui om de Neanderthal în 1859, anul când apărea On the Origin of Species by Means of Natural Selection / Originea speciilor (Darwin, 1859), întărește ideea existenței preistorice a unei alte rase de hominizi. Rasa aceasta era umană, dar calea evoluției a continuat fără ea, odată cu apariția lui homo sapiens sapiens. Ca și neanderthalienii, acesta poate deveni unul dintre acei "oameni fără viitor", ca să preluăm titlul seriei lui Pierre Pelot, care pune în scenă
Genul Science Fiction by Roger Bozzetto [Corola-publishinghouse/Science/946_a_2454]
-
polul cuvântului și al gestului sau, mai general, între demers și discurs. Mutația ontologică ce a dus la apariția omului, concomitentă cu apariția limbii, a deplasat tot ceea ce este omul spre cuvânt, adică spre semnificare. Chiar și operaționalitatea adaptativă a hominidelor a fost mutată în sfera semnificării, gesturile transformîndu-se în semnificanți. Starea primă de religiozitate pe care o postulează Mircea Eliade are toate caracteristicile acestei situări în semnificare a tot ceea ce constituie umanul. Experiența religioasă a înregistrat și a păstrat acest
Semn și interpretare by Aurel Codoban [Corola-publishinghouse/Science/295577_a_296906]
-
disperate, pax vobis folclor... ia mai vezi cât a rămas în fiolă curând vin soliile albe lui hipocrt, lui esculap și galenus terapeuticile sînzîiene in honorem! silans, sila nini rosso reia încă o dată solfegiul pîlpîie fluturi pe borcane cu sînge hominizi în placente absurde, efervescente iluziile în turbinele cu viață drept vorbești Celestine: în cartea Facerii desfacerea e cuprinsă toată... revoltat sare dintr-o rană în alta Heruvul, între zbor și oglinda perfida omniprezent Somnul. tîrîș cu steaua după mine au
Constantin Hrehor by Cnstantin Hrehor () [Corola-website/Imaginative/10614_a_11939]
-
000.000 și 10.000/8000 î. Hr.). Geologic, corespunde pleistocenului sau epocii glaciațiunilor din perioada cuaternară, când în structura geomorfologică a pământului au loc schimbări impor-tante, valabile și pentru lumea vegetală și animală. Caracteristica epocii paleolitice este totala dependență a hominizilor de natură. Economia avea un caracter „prădalnic”. Sursa principală de alimentație o oferea vânătoarea realizată în grup. În pleistocenul inferior apar primele unelte pentru vânătoare și cules. Apare folosirea focului, schimbându-se astfel regimul alimentar, ceea ce va determina modificări și
Epoca de piatră () [Corola-website/Science/301526_a_302855]
-
Mt 3, 16), pe care le închisese păcatul lui Adam. Povestea lui Adam și a Evei este literalism biblic, fiind în conflict cu concluziile științei moderne. Cel mai notabilă este contradicția bazată pe evoluția oamenilor de la o specie mai primitivă, hominizii. Este de asemenea în conflict cu înțelegerile geneticii umane. Dacă toți oamenii ar fi descendenții a două persoane de acum câteva mi de ani, ar trebui ca rata mutațiilor în prezent să fie foarte ridicată.. Numele de Adam și Eva
Adam și Eva () [Corola-website/Science/299679_a_301008]
-
În toate cazurile, etnologia cuprinde ca demers preliminar etnografia și constituie prelungirea acesteia" Antropologia "vizează o cunoaștere globală a omului, cuprinzând subiectul în toată extinderea lui istorică și geografică, aspirând la o cunoaștere aplicabilă ansamblului dezvoltării umane de la, să spunem, hominizi până la rasele moderne și căutând să ajungă la concluzii, pozitive sau negative, valabile însă pentru toate societățile umane, de la marele oraș modern până la cel mai mic trib melanezian" - antropologie :: etnologie :: etnografie "În acest sens se poate spune, așadar, că între
Etnologie () [Corola-website/Science/299168_a_300497]
-
ceea ce a cauzat dispariția lor din istorie după cucerirea greacă din lipsa locașului necesar spitalul va lua ființă abia doi ani mai târziu pe una din laturile pieței se află primăria și castelul în zona lacului au fost descoperiți diverși hominizi din diferite etape precursoare ale apariției omului modern fiind utilizat în anestezia pe traiectul unui nerv sau anestezie prin infiltrație locală procesul de producție și procesul de furnizare a serviciului în fabulele sale se simte influența folclorului listă de romane
colectie de fraze din wikipedia in limba romana [Corola-website/Science/92305_a_92800]
-
Omul de Neanderthal, scris și Omul de Neandertal (fără „h”), este fie o specie fosilă de hominid (denumirea științifică ), fie, după alți cercetători, o subspecie ("Homo sapiens neanderthaliensis") a speciei "Homo sapiens", al cărei areal acoperea Europa precum și părți ale Asiei de Vest, extinzându-se pe o perioadă de timp cuprinsă aproximativ între 230.000 și 29
Homo neanderthalensis () [Corola-website/Science/302129_a_303458]
-
(„omul ridicat”) este o specie de hominid preistoric, posibil precursor al oamenilor moderni. Acest palier al antropogenezei reprezintă, la rândul său, un moment crucial. Chiar dacă, strict anatomic, există unele trăsături care pot fi considerate „primitive”, în ansamblu evoluția lui "H. erectus" se înscrie pe direcția acumulărilor, atât
Homo erectus () [Corola-website/Science/302126_a_303455]
-
Paleoliticul de mijloc, Paleoliticul superior și Epipaleolitic. Protopaleoliticul românesc (circa 1.000.000 - 700.000) este marcat de apariția uneltelor rupestre, așa-numitele "Pebble culture" ("Cultura de prund" din România). Aceste unelte i-au fost atribuite lui "Homo erectus", tipul hominid. Paleoliticul românesc inferior (circa 700.000 - 120.000) este caracterizat prin apariția a două unelte rupestre distincte: bi-facialul toporul din piatră ("chopping tools"; at first, the "Abbevillian", later "Clactonian" type), and the stone chip (at first, "Acheulean", later the "Levalloisian
Paleolitic () [Corola-website/Science/302420_a_303749]
-
prin apariția a două unelte rupestre distincte: bi-facialul toporul din piatră ("chopping tools"; at first, the "Abbevillian", later "Clactonian" type), and the stone chip (at first, "Acheulean", later the "Levalloisian" type). Aceste unelte au fost atribuite lui "Pithecantropus erectus" speciilor hominid. De o importanță majoră este descoperirea unui număr de vetre de foc. Aceasta este prima dovada a abilității hominidului de a stăpâni focul pe teritoriul ce astăzi se numește România. Paleoliticul de mijloc în România (circa 120.000 - 35.000
Paleolitic () [Corola-website/Science/302420_a_303749]
-
type), and the stone chip (at first, "Acheulean", later the "Levalloisian" type). Aceste unelte au fost atribuite lui "Pithecantropus erectus" speciilor hominid. De o importanță majoră este descoperirea unui număr de vetre de foc. Aceasta este prima dovada a abilității hominidului de a stăpâni focul pe teritoriul ce astăzi se numește România. Paleoliticul de mijloc în România (circa 120.000 - 35.000) este caracterizat prin persistența culturii Mousterian. De-a lungul acestei perioade, uneltele din piatră au început să se diferențieze
Paleolitic () [Corola-website/Science/302420_a_303749]
-
vârstă om modern (Homo sapiens sapiens) rămas în Europa, a fost descoperit în "Peștera cu Oase" de lângă Anina. Numit "Ion din Anina", rămășițele sale (maxilarul inferior) sunt datate cu aproximație ca având cca 42.000 de ani. Faptul că cei mai mulți hominizi au fost descoperiți în Africa de Est, această regiune a fost considerată "leagănul omenirii". Ipoteza a fost confirmată de descoperirea în 1924 a "copilului Taung", un "Australopithecus africanus" care a trăit acum 2,2 milioane de ani. Treptat, ființa umană
Paleolitic () [Corola-website/Science/302420_a_303749]
-
au interacționat cu "Homo sapiens" și s-au influențat reciproc, fără a fi format familii mixte. Cu cel puțin 60.000 de ani în urmă, sau chiar mai devreme, omul primitiv a ajuns în Australia trecând prin Noua Guinee. Primii hominizi au ajuns, probabil, în cele două Americi cu doar circa 11.500 de ani în urmă, prin Siberia și Alaska. Caracteristica epocii paleolitice este totala dependență a hominizilor de natură. Comunitățile umane se hrăneau cu ceea ce le oferea natura: plante
Paleolitic () [Corola-website/Science/302420_a_303749]
-
devreme, omul primitiv a ajuns în Australia trecând prin Noua Guinee. Primii hominizi au ajuns, probabil, în cele două Americi cu doar circa 11.500 de ani în urmă, prin Siberia și Alaska. Caracteristica epocii paleolitice este totala dependență a hominizilor de natură. Comunitățile umane se hrăneau cu ceea ce le oferea natura: plante, muguri, alge marine, fructe, rădăcini, semințe, bulbi, ciuperci, melci, insecte, ouă, șopârle, pești și alte animale mici. Deci, economia avea un caracter „prădalnic“. Sursa principală de alimentație o
Paleolitic () [Corola-website/Science/302420_a_303749]
-
precum și schimbările sociale apărute, a avut o importanță majoră. La început, omul primitiv a folosit focul provenit din incendiile de câmpie sau din fulgere, până când a învățat cum să îl aprindă cu ajutorul silexului (cremenea) și cum să îl stăpânească. Primii hominizi au fost vegetarieni și culegeau plante și fructe sau dezgropau rădăcini și tuberculi cu ajutorul unor unelte de săpat. Includerea cărnii în alimentație (în urmă cu 2,6 milioane de ani), odată cu trecerea la vânătoare, a marcat un progres remarcabil al
Paleolitic () [Corola-website/Science/302420_a_303749]
-
doar concluzii indirecte cu privire la natura și dimensiunile acestei revoluții psihologice. Ca și apariția limbajului, și cea a ritualurilor funerare denotă un grad înalt de abstractizare mentală. Încă din paleoliticul timpuriu s-a practicat înhumarea craniilor și mandibulelor, în special de către hominizii ce populau teritoriul de azi al Chinei. Din paleoliticul mijlociu există dovezi materiale privind grija față de cei morți: depuneri rituale, dar concomitent se practicau și unele sacrificii rituale umane. Au fost descoperite schelete poziționate în anumite poziții, de exemplu, întinse
Paleolitic () [Corola-website/Science/302420_a_303749]
-
erectus. Studiul arheologiei în regiune a fost început de o serie de pionieri ai cercetării că Louis Leakey și familia sa și a fost axat pe cele mai timpuri tipuri de unelte și în general de apariția și evoluția primilor hominizi. La începutul Paleoliticului mijlociu, aproximativ 120000 î.Hr., se remarcă în Africa comunități de vânători și culegători ce exploatează animalele de talie mare. Deosebit de interesantă este studierea zonei deșertului Sahara unde în această perioadă există o regiune de savana locuită preferată
Arheologie africană () [Corola-website/Science/302992_a_304321]
-
Pământului. Cele mai vechi urme au fost descoperite pe teritoriul Africii, având o vechime de peste 2,5 milioane de ani, în zona Riftului. În această zonă soții Louis (1907-1972) și Mary Leakey au identificat primul craniu aproape complet al unui hominid aparținând genului Australopithecus, denumit „maimuța din sud”, datând precis între 1,9 -1,7 milioane de ani. Creierul acestui hominid era o treime din cel al omului actual. Forma craniului indică un mers biped (în două picioare), membrele anterioare nefiind
Preistorie () [Corola-website/Science/309529_a_310858]
-
în zona Riftului. În această zonă soții Louis (1907-1972) și Mary Leakey au identificat primul craniu aproape complet al unui hominid aparținând genului Australopithecus, denumit „maimuța din sud”, datând precis între 1,9 -1,7 milioane de ani. Creierul acestui hominid era o treime din cel al omului actual. Forma craniului indică un mers biped (în două picioare), membrele anterioare nefiind folosite pentru obținerea echilibrului, ca în cazul maimuțelor. Aici, în Valea Riftului, au fost depistate peste 50 de cranii (la
Preistorie () [Corola-website/Science/309529_a_310858]
-
în două picioare), membrele anterioare nefiind folosite pentru obținerea echilibrului, ca în cazul maimuțelor. Aici, în Valea Riftului, au fost depistate peste 50 de cranii (la Olduvai), fenomen care ar indica acest spațiu ca fiind centrul de apariție al speciei hominizilor. Cea mai realistă și disputată teorie a apariției omului este teoria evoluționista a lui Charles Darwin. Teoria presupune că speciile evoluează nu atât datorită mutațiilor, care sunt rezultatul hazardului, ci datorită adaptării la mediu. Presiunea mediului duce la selecție naturală
Preistorie () [Corola-website/Science/309529_a_310858]
-
cuvine menționată ceramica din aria culturii neolitice Cucuteni, care a constituit apogeul civilizației înainte de venirea triburilor indo-europene. Peste triburile de agricultori sedentari de la sfârșitul neoliticului, au venit triburi de păstori din stepele nord-pontice, care sunt presupuse neamuri indo-europene. Ipoteza prezenței hominizilor pe pământul românesc este sprijinită de unele descoperiri de pe Valea Dârjovului, unde s-au găsit de curând unelte de prund și așchii tăioase lucrate din cremene. La Dârjov s-au găsit și câteva toporașe de mână lucrate din bolovani de
Istoria României () [Corola-website/Science/308978_a_310307]
-
Salem State College" din Massachusetts ține anual un festival Darwin, care este chiar patentat la "US Patent and Trademark Office". La una din festivitățile anuale ""Darwin Day"" (22 aprilie 1995) ale "Comunității Umaniste" din Palo Alto, California, Donald Johanson (descoperitorul hominidului numit "Lucy") ține o conferință despre importanța operei lui Darwin. "Comunitatea Umanistă" continuă aceste acțiuni de comemorare a lui Darwin, dedicate științei și umanismului, la 12 februarie al fiecărui an. În 1997, Massimo Pigliucci, profesor de Ecologie și de Teoria
Ziua Darwin () [Corola-website/Science/314643_a_315972]