135 matches
-
mult timp din "Guvernoratul Adan", dar în 2004 a fost atașată "Guvernoratului Hadhramaut", care se află mult mai aproape de insulă decât 'Adan (deși cel mai apropiat este "Guvernoratul Al Mahrah"). În trecut aici au existat o categorie de triburi de hominizi, numiți oldovani. Unele instrumentele de piatră ale acestei culturi au fost găsite în apropriere de Hadibo de V.A. Zhukov, un membru a unei expediții rusești, ce a avut loc aici în 2008. Insula Socotra apare sub numele de "Dioskouridou
Socotra () [Corola-website/Science/325789_a_327118]
-
În toate cazurile, etnologia cuprinde ca demers preliminar etnografia și constituie prelungirea acesteia" Antropologia "vizează o cunoaștere globală a omului, cuprinzând subiectul în toată extinderea lui istorică și geografică, aspirând la o cunoaștere aplicabilă ansamblului dezvoltării umane de la, să spunem, hominizi până la rasele moderne și căutând să ajungă la concluzii, pozitive sau negative, valabile însă pentru toate societățile umane, de la marele oraș modern până la cel mai mic trib melanezian" - antropologie :: etnologie :: etnografie "În acest sens se poate spune, așadar, că între
Etnologie () [Corola-website/Science/299168_a_300497]
-
de grupuri cu efective numeroase, numărând cel puțin câteva zeci de indivizi de ambe sexe, patrilocale sau matrilocale. Posibilitatea apariției unor asocieri relativ durabile între indivizii de sexe opuse este credibilă, deși șansele instituționalizării acesteia sunt minime. Propensiunea etologică a hominidelor către realizarea de alianțe tranzitorii a reprezentat, cu siguranță, mecanismul esențial în descurajarea tendințele egoiste, cel puțin în privința împărțirii hranei, echilibrând aportul nutrițional cotidian și stabilizând o formulă socială in nuce „egalitară” (Marlowe 2005). Fie și din rațiuni de succes
Arta antropomorfă feminină în preistoria spațiului carpato-nistrean by Mircea Anghelinu, Loredana Niţă () [Corola-publishinghouse/Science/303_a_645]
-
care, suntem nevoiți să o constatăm retrospectiv, beneficiau totuși de sprijinul grupului, ca și, cel puțin ocazional, bătrânii sau handicapații fizic (Trinkaus & Shipman 1993). Este evident că sunt tocmai rigorile subzistenței pur vânătorești a Neanderthalienilor, foarte diferită de cea a hominidelor anterioare, cele care ridică cele mai mari probleme pentru reconstituirea organizării lor sociale. Ce-i drept, puține dovezi morfologice sau arheologice susțin o diviziune clară a activităților la omul de Neanderthal (Kuhn & Stiner 2006; Soffer 1994, 2009), robustețea scheletelor ambelor
Arta antropomorfă feminină în preistoria spațiului carpato-nistrean by Mircea Anghelinu, Loredana Niţă () [Corola-publishinghouse/Science/303_a_645]
-
și ritualurilor religioase. Aspecte ale acestui comportament simbolic au fost recunoscute, de unii specialiști, chiar la primate (G. Ch. Westergaard, J. Suomi, 1997). Problema esențială este în ce punct acest comportament simbolic devine „artă”. În urmă cu milioane de ani, hominidele au manifestat un interes deosebit pentru recoltarea pietrelor, fosilelor și cochiliilor, care nu aveau altă utilitate decât aceea de a fi frumoase. Chiar dacă nu echivalează cu o veritabilă „creație artistică”, ele demonstrează prezența unui simț estetic la acești pre oameni
Arta antropomorfă feminină în preistoria spațiului carpato-nistrean by Monica Mărgărit () [Corola-publishinghouse/Science/303_a_647]
-
of the mother tongue). 230 V., printre altele, Greenberg, 2000, p. 139. 231 V. Ruhlen 19871, 19912. 232 Cercetări mai recente vorbesc, de fapt, de două "ieșiri" din Africa: prima a avut loc în urmă cu 800.000 de ani, hominizii răspîndindu-se mai întîi în Asia și apoi în Europa. A doua migrație africană privește specia noastră și a avut loc acum 100.000 de ani. Asia a fost, din nou, colonizata prima, apoi Australia (60.000), Europa (35.000), America
[Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
polul cuvântului și al gestului sau, mai general, între demers și discurs. Mutația ontologică ce a dus la apariția omului, concomitentă cu apariția limbii, a deplasat tot ceea ce este omul spre cuvânt, adică spre semnificare. Chiar și operaționalitatea adaptativă a hominidelor a fost mutată în sfera semnificării, gesturile transformîndu-se în semnificanți. Starea primă de religiozitate pe care o postulează Mircea Eliade are toate caracteristicile acestei situări în semnificare a tot ceea ce constituie umanul. Experiența religioasă a înregistrat și a păstrat acest
Semn și interpretare by Aurel Codoban [Corola-publishinghouse/Science/295577_a_296906]
-
se înscriu pe lista descoperirilor tehnologice. Cibernetica Ștefan Odobleja Sursă: descopera.ro Viața în inovații științifice pe Pământ și în Univers, în trecut și viitor În 2009 am aflat cum arată primul nostru strămoș biped: Ardipithecus ramidus, cel mai vechi hominid preuman descoperit vreodată, are o înălțime de 1,20 m și a trăit în urmă cu peste 4,4 milioane de ani pe teritoriul Etiopiei de astăzi. O echipă de oftalmologi din SUA a reușit să injecteze unor maimuțe, care
[Corola-publishinghouse/Science/1506_a_2804]
-
corpuscul-undă și legea incertitudinii a lui Heisenberg. Neuroștiințele cognitive moderne se opun ideii carteziene despre absența gândirii la animale. Cimpanzeul, în lupta sa de adaptare și supraviețuire la condițiile naturii înconjurătoare, dezvoltă forme rudimentare de gândire, dovedite azi experimental. Cimpanzeul hominid, prin sunete izolate, care anunță colectivului primejdia, prezintă forme primitive de vorbire, care sunt procese de gândire. Genomul uman (descoperit în anul 2000) dovedește asemănarea covârșitoare dintre genomul cimpanzeului și al omului, ele diferind cu mai puțin de 2%. Filmul
[Corola-publishinghouse/Science/84990_a_85775]
-
mulțime de încăperi și de culuare ai căror pereți nu sânt altceva decât vitrine sau suporturi pentru exponatele însoțite de explicații.” Cercetând obiectele continua : „Expoziția începe cu mărturii din paleoliticul inferior, căruia i se asociază Îsurpriză a surprizelor ! Î un hominid, găsit la cel mult trei mii de metri de vatra satului, cu vreo patruzeci de ani în urmă. »Pe teritoriul țării noastre, nu știu să se mai fi descoperit altulî spune Costache Buraga Î, iar acesta cred că e cel
Memoria unui muzeu by Mărioara Buraga () [Corola-publishinghouse/Science/1656_a_3005]
-
fost compartimentată într-o mulțime de încăperi și de culuare ai cărei pereți nu sînt altceva decît vitrine sau suporturi pentru exponatele însoțite de explicații. Expoziția începe cu mărturii din paleoliticul inferior, căruia i se asociază - surpriză a surprizelor! - un hominid, găsit la cel mult trei mii de metri de vatra satului, cu vreo patruzeci de ani în urmă. ,, Pe teritoriul țării noastre, nu știu să se mai fi descoperit altul - spune Costache Buraga -, iar acesta cred că e cel mai
Memoria unui muzeu by Mărioara Buraga () [Corola-publishinghouse/Science/1656_a_3005]
-
Pe lîngă colecțiile de unelte populare, vase și îmbrăcăminte folosite de străbunii sătenilor din regiune, în casa-muzeu, moș Buraga are și obiecte unicat din diferite ere. La Dănești, moș Buraga are în muzeul său un frontal și un femur de hominid. Aici se găsesc: vase de Cucuteni întregi, arme de piatră, (imitație a unor arme din bronz), unelte de piatră în stadiul de fabricație (topor de piatră cu gaură de mănușare transversal în stadiu incipient de perforare), vase sarmate, ,,Sfînta Treime
Memoria unui muzeu by Mărioara Buraga () [Corola-publishinghouse/Science/1656_a_3005]
-
Doar că i s’a rupt coada. În sânge avea Însă o poveste similară: cu un pește aruncat din cunoscuta mare pe necunoscutul, enigmaticul uscat; acela s’a descurcat și, câteva sute de milioane de ani mai târziu relua, ca hominid, experiența. Încetul cu Încetul, orizontul omului s’a lărgit, pe uscat, pe mare, În aer. Dar, de fiecare dată, tot ce se afla dincolo de frontiera cunoașterii rămânea antitetică enigmă; o prezență mai frecventă decât ne dăm seama, fie materializată - o
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
de cea pe care o atribuim unor popoare exotice, relația dintre cele două tipuri de societate este în realitate mai complexă. Nu știm mare lucru despre lunga perioadă de două sau trei milioane de ani la începutul căreia au apărut hominizii, dar sîntem mai bine informați în ceea ce privește ultimii o sută sau două sute de mii de ani. Or, totul demonstrează că, în cursul acestei perioade, tehnicile nu au evoluat în mod regulat. Evoluția a fost discontinuă ; salturi înainte au alternat cu lungi
Toţi sîntem niște canibali by Claude Lévi‑Strauss () [Corola-publishinghouse/Memoirs/613_a_1373]
-
fără pricepere cu diverse aspecte ale comportamentului animal. De aici ei ajung la concluzii eronate, la evocarea unor diferențe care, de fapt, nici nu există. Pentru a ajunge la concluzii juste, omul trebuie să compare comportamentul animalelor cu cel al hominizilor, cu actele strămoșilor noștri, eventual cu cel al copiilor. În această situație, cu excepția conștiinței omului, diferențele în raport cu comportamentul animal vor fi doar cantitative. Se poate spune că, în esență, Romanes a debutat corect ca naturalist în abordarea fenomenelor psihice. Scopul
by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
fi despărțită de percepție. Crearea acestei noțiuni abstracte, care nu are corespondent în realitatea percepută, a permis separarea cunoașterii de atributul ei - conștiința. Există dovezi despre apariția unor forme elementare de cunoaștere și conștiință la mamiferelele superioare și la cimpanzeul hominid. Cunoașterea și conștiința au o epistemologie (o natură) și o hermeneutică (o interpretare) comună. Tratarea lor individuală a rezultat din separarea subiectivității de obiectivitate, având ca rezultat incertitudinea în cunoașterea conștientă a lumii. Filosoful raționalist René Descartes a exprimat incertitudinea
[Corola-publishinghouse/Science/84989_a_85774]
-
parte din îndoieli. Acumularea cunoașterii și conștiinței intuitiv-deductive conduce, în sute de mii de ani, la dezvoltarea și apariția de noi arii în creierul uman. Modificările anatomice ale creierului uman sunt transmisibile generațiilor următoare prin molecula de ADN. Modificarea creierului hominid a fost dovedită de descoperirea (la Toumai) lângă Chad (în anul 2001), de către un grup de paleontologi francezi, a fosilei unui hominid apreciat a fi trăit în urmă cu 6 milioane de ani, asemănător celui descoperit în Kenya în anul
[Corola-publishinghouse/Science/84989_a_85774]
-
în creierul uman. Modificările anatomice ale creierului uman sunt transmisibile generațiilor următoare prin molecula de ADN. Modificarea creierului hominid a fost dovedită de descoperirea (la Toumai) lângă Chad (în anul 2001), de către un grup de paleontologi francezi, a fosilei unui hominid apreciat a fi trăit în urmă cu 6 milioane de ani, asemănător celui descoperit în Kenya în anul 2000. Craniul din Toumai (imaginea de sus) și craniul omului modern (imaginea de jos) Științele reprezintă traducerea funcției înnăscute a creierului hominid
[Corola-publishinghouse/Science/84989_a_85774]
-
hominid apreciat a fi trăit în urmă cu 6 milioane de ani, asemănător celui descoperit în Kenya în anul 2000. Craniul din Toumai (imaginea de sus) și craniul omului modern (imaginea de jos) Științele reprezintă traducerea funcției înnăscute a creierului hominid de a cunoaște. Complexitatea dezvoltării lor a condus la nașterea taxologiei științelor . Spiralogia conceptualizează evoluția cunoașterii și conștiinței cu o "spirală". Personalitățile care construiesc "spirala" evoluției științifice (oamenii de știință) se împart în două categorii: paradigmatică (personalități pe care istoria
[Corola-publishinghouse/Science/84989_a_85774]
-
asemănătoare celei din structura genelor implicate în dezvoltarea embrionară. Mutații ale acestei gene sunt răspunzătoare de anumite tulburări motorii ereditare de vorbire. Descoperirea acestei gene va servi la stabilirea perioadei în care au apărut primele forme de vorbire articulată la hominizi. Primele elemente ale limbajului apar, pe scara evoluției cimpanzeu-om, în perioada ultimilor 50.000-60.000 de ani. În ultimii 5000 de ani ai acestei lungi perioade cu genom identic, are loc un progres foarte accelerat, de diversificare a limbajelor
[Corola-publishinghouse/Science/84989_a_85774]
-
stabilirea, în timp istoric, a momentului în care mutațiile au condus la apariția lui Homo Sapiens. Studiile genomice comparative vor conduce la stabilirea "genelor esențiale ale vieții", gene care, probabil, au rămas identice timp de 83 de milioane de ani. Hominidul "om" apare ca o mutație a cimpanzeului, în urmă cu 7 de milioane de ani (figura de mai sus). Hominidul "Neandertal" a trăit în paralel cu omul o perioadă de timp, dar s-a stins, lăsând cucerirea planetei, în exclusivitate
[Corola-publishinghouse/Science/84989_a_85774]
-
conduce la stabilirea "genelor esențiale ale vieții", gene care, probabil, au rămas identice timp de 83 de milioane de ani. Hominidul "om" apare ca o mutație a cimpanzeului, în urmă cu 7 de milioane de ani (figura de mai sus). Hominidul "Neandertal" a trăit în paralel cu omul o perioadă de timp, dar s-a stins, lăsând cucerirea planetei, în exclusivitate, lui Homo Sapiens, ființă cu o capacitate superioară de adaptare și creație (Yuval Noah Harari 5). Primii hominizi trăiau în
[Corola-publishinghouse/Science/84989_a_85774]
-
mai sus). Hominidul "Neandertal" a trăit în paralel cu omul o perioadă de timp, dar s-a stins, lăsând cucerirea planetei, în exclusivitate, lui Homo Sapiens, ființă cu o capacitate superioară de adaptare și creație (Yuval Noah Harari 5). Primii hominizi trăiau în Africa. Datorită migrațiilor și proceselor de adaptare, Homo Sapiens s-a diferențiat, în ultimul sfert de milion de ani, în oameni de culoare neagră, albă și galbenă. Diferențele genetice dintre ei sunt neesențiale și numai un infim material
[Corola-publishinghouse/Science/84989_a_85774]
-
al dinamicii cosmice. Creierul anatomohistologic și cuantic reprezintă infrastructura cunoașterii și conștiinței. Creierul este organul guvernator și elitist al omului; prin el cunoaștem și avem conștiința cunoașterii, prin el gândim și prin el creăm tot timpul vieții, de la stadiul de hominizi la cel de laureați Nobel. Cercetările arheologice au descoperit, în sudul Franței, picturile murale din peștera Chauvet. Aceste picturi minunează lumea artistică modernă și pe cei mai severi critici de artă, care nu înțeleg cum a fost posibilă o asemenea
[Corola-publishinghouse/Science/84989_a_85774]
-
simplu: a jertfit un animal. Discuțiile dintre antropologi, medici, filosofi și parlamentari sunt captivante și pline de sevă, dar incapabile să ajungă la o concluzie finală, deoarece nimeni nu a putut stabili în ce constă esența umană a unei creaturi. Hominizii au apărut în urmă cu 2 milioane de ani, dar transformările genomice au continuat până acum 200.000 de ani. Condițiile apariției limbajului existaseră, deoarece trebuie făcută o distincție între vorbire și limbaj. Limbajul nu este în mod necesar vorbit
[Corola-publishinghouse/Science/84989_a_85774]