134 matches
-
2008 se fac de către Autoritatea Națională pentru Protecția Consumatorilor. ... Articolul 3 (1) Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I, și intră în vigoare la 30 de zile de la data publicării. ... (2) Comercializarea băuturilor tradiționale românești: țuică, horincă, turț, pălincă, vinars, rachiu de fructe, rachiu de tescovină și rachiu de drojdie de vin, produse și etichetate înaintea intrării în vigoare a prezentului ordin, este permisă până la epuizarea stocului; la intrarea în vigoare a prezentului ordin se interzice utilizarea
EUR-Lex () [Corola-website/Law/200625_a_201954]
-
de abrogare a Regulamentului Consiliului (CEE) nr. 1.576/89 , publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, seria L nr. 39 din 13 februarie 2008, prezentele norme definesc termenii utilizați privind definirea, descrierea, prezentarea și etichetarea băuturilor tradiționale românești: țuică, horincă, turț, pălincă, vinars, rachiu de fructe, rachiu de tescovină și rachiu de drojdie de vin și stabilesc autoritățile responsabile cu verificarea respectării prevederilor Regulamentului Parlamentului European și al Consiliului (CE) nr. 110/2008 și cu verificarea pe piață a etichetării
EUR-Lex () [Corola-website/Law/200625_a_201954]
-
de drojdie de vin și stabilesc autoritățile responsabile cu verificarea respectării prevederilor Regulamentului Parlamentului European și al Consiliului (CE) nr. 110/2008 și cu verificarea pe piață a etichetării acestora. ... (2) Prevederile prezentelor norme se aplică băuturilor tradiționale românești: țuică, horincă, turț, pălincă, vinars, rachiu de fructe, rachiu de tescovină și rachiu de drojdie de vin, din producția internă. ... (3) Operatorii economici care desfășoară o activitate în domeniul producției și comercializării băuturilor tradiționale românești: țuică, horincă, turț, pălincă, vinars, rachiu de
EUR-Lex () [Corola-website/Law/200625_a_201954]
-
aplică băuturilor tradiționale românești: țuică, horincă, turț, pălincă, vinars, rachiu de fructe, rachiu de tescovină și rachiu de drojdie de vin, din producția internă. ... (3) Operatorii economici care desfășoară o activitate în domeniul producției și comercializării băuturilor tradiționale românești: țuică, horincă, turț, pălincă, vinars, rachiu de fructe, rachiu de tescovină și rachiu de drojdie de vin au obligația de a respecta prevederile prezentelor norme. ... Capitolul II Definiții și cerințe tehnice Articolul 2 În sensul prezentelor norme, definițiile și cerințele tehnice sunt
EUR-Lex () [Corola-website/Law/200625_a_201954]
-
a produsului finit, care conferă băuturii caracterul și calitățile definitive esențiale. Capitolul III Definirea, descrierea și prezentarea băuturilor tradiționale românești Articolul 3 În funcție de tehnologia de fabricație, de materiile prime și materialele folosite, de calitățile organoleptice și de proprietățile fizico-chimice, țuica, horinca, turțul, pălinca, vinarsul, rachiul de fructe, rachiul de tescovină și rachiul de drojdie de vin se definesc după cum urmează: 1. Țuica este o băutură alcoolică tradițională românească obținută exclusiv prin fermentarea alcoolică și distilarea prunelor (diverse soiuri), întregi sau zdrobite
EUR-Lex () [Corola-website/Law/200625_a_201954]
-
durata de învechire, denumirea produsului "țuică" poate fi înlocuită cu denumirile: ... - "țuică bătrână" obținută din distilate învechite minimum 3 ani; - "țuică extra" obținută din distilate învechite minimum 7 ani; g) în zonele geografice Maramureș și Oaș, țuica poate fi denumită "horincă" sau "turț"; ... h) folosirea la fabricarea țuicii a produselor îndulcitoare, așa cum au fost definite în art. 2 pct. 2, nu este permisă; i) folosirea la fabricarea țuicii a substanțelor aromatizante, preparatelor aromatizante, coloranților, alcoolului etilic de origine agricolă sau a
EUR-Lex () [Corola-website/Law/200625_a_201954]
-
pentru anumiți producători de fructe, emise de Ministerul Agriculturii, Alimentației și Pădurilor; ... h) denumirea sub care se vinde acest produs este "rachiu de ...", urmată de numele fructului, cum ar fi: rachiu de cireșe (sau kirsch), rachiu de prune (șlibovița, turț, horinca etc.), de corcodușe, de piersici, de mere, de căise, de smochine, de citrice, de struguri sau de orice alte fructe; ... i) în anumite zone geografice rachiul de fructe poate purta denumirea de palinca, cu condiția ca la obținerea acestuia să
EUR-Lex () [Corola-website/Law/151549_a_152878]
-
au produs prunele, de soi, de tehnologia aplicată, de durată de învechire și concentrația alcoolică, denumirea produsului "țuică" va fi acompaniata de diverse denumiri prin care se vor diferenția calitățile de țuică. În anumite zone geografice țuică poate fi denumită "horinca" sau "turț"; ... e) concentrația alcoolică minimă este diferită în funcție de procesul tehnologic de obținere, dar nu mai mică de 24% vol. la comercializare pentru consum. ... 12. Rachiu de cidru (de mere sau de pere) este băutură spirtoasa: a) obținută prin distilarea
EUR-Lex () [Corola-website/Law/151549_a_152878]
-
de către guvernul comunist al Poloniei. În timpul anilor 1980, vânzării de votcă i-au fost fixate norme. După victoria mișcării solidaritare, toate distileriile au fost privatizate, ducând la o explozie de mărci. "Horilca" (în ucraineană "горілка", transliterat "gorilka", în graiul maramureșean "horinca") este termenul ucrainean pentru „votcă”. Horilca poate fi folosit în sens general în limba ucraineană, adică să înseamne whiskey sau alte băuturi alcoolice tari. Printre oamenii de origine slavă, termenul de horilcă este folosit pentru a sublinia originea ucraineană a
Votcă () [Corola-website/Science/313208_a_314537]
-
pieptar iar iarnă sumane și cioareci de lâna. Orice oaspete ce trece pragul unei case din Luminișu cu siguranță nu va pleca cu stomacul gol. Tradițională este plăcintă creată făcută cu brânză dulce de vacă sau cu brânză de oaie. Horinca din prune sau mere este băutură tradițională și este mândria fiecărui săcăturean. Dar nu trebuie uitat că după un pahar, două de horinca, picioare se moaie că pământul după ploaie. Profesorul Nicolae Boț ( n. 6 decembrie 1929, Luminiș/Sălaj - 23
Luminișu, Sălaj () [Corola-website/Science/301806_a_303135]
-
stomacul gol. Tradițională este plăcintă creată făcută cu brânză dulce de vacă sau cu brânză de oaie. Horinca din prune sau mere este băutură tradițională și este mândria fiecărui săcăturean. Dar nu trebuie uitat că după un pahar, două de horinca, picioare se moaie că pământul după ploaie. Profesorul Nicolae Boț ( n. 6 decembrie 1929, Luminiș/Sălaj - 23 februarie 2008, Cluj-Napoca), Facultatea de Filologie Cluj. Folclorist. Membru al Uniunii Scriitorilor din România, Filiala Cluj.
Luminișu, Sălaj () [Corola-website/Science/301806_a_303135]
-
Un blid cu „tocană” (mămăligă) fiartă în lapte dulce, cu brânză de oaie, smântână și jumări, o porție de sarmale umplute cu păsat și un codru de pâine coaptă pe vatră, un pahar de horincă, iar ca desert o plăcintă creață sau cozonac cu nucă - ar putea reprezenta specialitatea casei pentru bucătăria tradițională din Maramureș. Arta gastronomică locală nu excelează prin finețuri și combinații sofisticate de alimente și mirodenii (precum alte bucătării latine - franceză sau
Arta culinară maramureșeană () [Corola-website/Science/314169_a_315498]
-
de abrogare a Regulamentului Consiliului (CEE) nr. 1.576/89 , publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, seria L nr. 39 din 13 februarie 2008, prezentele norme definesc termenii utilizați privind definirea, descrierea, prezentarea și etichetarea băuturilor tradiționale românești: țuică, horincă, turț, pălincă, vinars, rachiu de fructe, rachiu de tescovină și rachiu de drojdie de vin și stabilesc autoritățile responsabile cu verificarea respectării prevederilor Regulamentului Parlamentului European și al Consiliului (CE) nr. 110/2008 și cu verificarea pe piață a etichetării
EUR-Lex () [Corola-website/Law/200627_a_201956]
-
de drojdie de vin și stabilesc autoritățile responsabile cu verificarea respectării prevederilor Regulamentului Parlamentului European și al Consiliului (CE) nr. 110/2008 și cu verificarea pe piață a etichetării acestora. ... (2) Prevederile prezentelor norme se aplică băuturilor tradiționale românești: țuică, horincă, turț, pălincă, vinars, rachiu de fructe, rachiu de tescovină și rachiu de drojdie de vin, din producția internă. ... (3) Operatorii economici care desfășoară o activitate în domeniul producției și comercializării băuturilor tradiționale românești: țuică, horincă, turț, pălincă, vinars, rachiu de
EUR-Lex () [Corola-website/Law/200627_a_201956]
-
aplică băuturilor tradiționale românești: țuică, horincă, turț, pălincă, vinars, rachiu de fructe, rachiu de tescovină și rachiu de drojdie de vin, din producția internă. ... (3) Operatorii economici care desfășoară o activitate în domeniul producției și comercializării băuturilor tradiționale românești: țuică, horincă, turț, pălincă, vinars, rachiu de fructe, rachiu de tescovină și rachiu de drojdie de vin au obligația de a respecta prevederile prezentelor norme. ... Capitolul II Definiții și cerințe tehnice Articolul 2 În sensul prezentelor norme, definițiile și cerințele tehnice sunt
EUR-Lex () [Corola-website/Law/200627_a_201956]
-
a produsului finit, care conferă băuturii caracterul și calitățile definitive esențiale. Capitolul III Definirea, descrierea și prezentarea băuturilor tradiționale românești Articolul 3 În funcție de tehnologia de fabricație, de materiile prime și materialele folosite, de calitățile organoleptice și de proprietățile fizico-chimice, țuica, horinca, turțul, pălinca, vinarsul, rachiul de fructe, rachiul de tescovină și rachiul de drojdie de vin se definesc după cum urmează: 1. Țuica este o băutură alcoolică tradițională românească obținută exclusiv prin fermentarea alcoolică și distilarea prunelor (diverse soiuri), întregi sau zdrobite
EUR-Lex () [Corola-website/Law/200627_a_201956]
-
durata de învechire, denumirea produsului "țuică" poate fi înlocuită cu denumirile: ... - "țuică bătrână" obținută din distilate învechite minimum 3 ani; - "țuică extra" obținută din distilate învechite minimum 7 ani; g) în zonele geografice Maramureș și Oaș, țuica poate fi denumită "horincă" sau "turț"; ... h) folosirea la fabricarea țuicii a produselor îndulcitoare, așa cum au fost definite în art. 2 pct. 2, nu este permisă; i) folosirea la fabricarea țuicii a substanțelor aromatizante, preparatelor aromatizante, coloranților, alcoolului etilic de origine agricolă sau a
EUR-Lex () [Corola-website/Law/200627_a_201956]
-
chestii!"). Mărcile aproximării, ale impreciziei (pe la..., prin..., pe-aicea...; niște), ca și cele iterative (mai) - reduc din răspunderea aserțiunii și minimalizează faptele descrise ("aveam de rezolvat niște treburi pe-aicea"; "io mă mai duc pe la el, îi mai duc o horincă, îi mai duc nu știu ce"); pînă și frigiderul devine un spațiu al nedeterminării ("Am niște chestii care trebuie puse prin frigider"). Imprecizia formulărilor e compensată de ceea ce se știe dinainte; interlocutorul nu e surprins, nu simte nevoia să ceară explicații, dovedind
Dialogurile șpăgii by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/9166_a_10491]
-
scoată pe frații de-acolo, de sub robia maghiară și-a împăratului de la Viena. Și-au intrat veseli, încrezători, ca niște frați eliberatori. Și-au fost, într-adevăr, primiți cu flori și cu lacrimi de bucurie și cu îmbrățișări, și cu horincă, și cu pită și slană, cum mănâncă ei; că ardelenii îs oameni harnici, dar și mănâncă bine. Numai că nemții, când au aflat c-ai noștri au intrat să elibereze Ardealul, au sărit în ajutorul austriecilor și-a ungurilor; și-
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1522_a_2820]
-
prefect; publicistul-poet Gheorghe Pârja; poetul-director de bibliotecă Echim Vancea ș. a.), aceștia ne oferă în dar un șip cu licoare declarând, șugubăț: "Voi, moldavii, îl aveți pe Ion Creangă... Noi, maramureșenii, vă aducem... literatură de... Creangă!" (adică, pre limba noastră boem-artistă: horincă, pălincă, țuică transilvană). Dinspre Hușul episcopal ne sosesc nu numai mesaje cu eticheta "Busuioacă de Bohotin" sau "Zghihară" (pentru întărirea spiritelor, a solidarității întru bine), ci primim și literatură de aleasă calitate. Când spunem Huși, ne gândim la un orășel
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
cu naivi, Ed. InterGraf, Reșița, 2002, pag 20 Bogatu Costel 1938 Pictor „Tablourile mele vor purta totdeauna un reper din Comănești, satul copilăriei mele. Eu sunt aici, acolo,... oriunde, dar inima mea este și va fi mereu acolo pe valea Horincii de unde curge izvorul nesecat al creației mele.” Născut la 18 decembrie 1938 în localitatea Murgeni, jud. Vaslui, stabilindu-se cu domiciliu în București. Studii: Liceul profil real; Școala de Arte Plastice, secția pictură; Universitatea Culturală Științifică, secția Arte Plastice, București
50 de ani de artă naivă în România : enciclopedie by Costel Iftinchi () [Corola-publishinghouse/Science/759_a_1584]
-
își reconsidera poziția exprimată în documentul de poziție CONF-RO 9/04, privind solicitarea de recunoaștere și protecție a băuturilor spirtoase, în sensul următor: > România solicita recunoașterea și protecția denumirilor geografice pentru: * 13 băuturi spirtoase din alcool de prune, respectiv "țuică", "horincă" și "turț". * 5 băuturi spirtoase din distilat de vin, respectiv " vinars ". > România solicita recunoașterea și protecția denumirii generice pentru băutura spirtoasă " pălincă ". ==> Lapte și produse din lapte > România solicita luarea în considerare a unui conținut de grăsime de referință din
by Vasile Puşcaş [Corola-publishinghouse/Science/1093_a_2601]
-
din suprafața totală cultivată cu viță de vie; * Dreptul de adăugare a zaharozei pentru îmbogătirea musturilor în zahăr, în vederea ridicării potențialului alcoolic al vinurilor; * Recunoașterea și protecția denumirilor de origine și geografice pentru: * 13 băuturi spirtoase din prune, respectiv "țuică", "horincă" și "turț" * 5 băuturi spirtoase din distilat de vin, respectiv "vinars" * 7 tipuri de lapte * 3 tipuri de iaurt * un lapte bătut * 4 tipuri de caș * 21 de tipuri de brânză * 26 de tipuri de cașcaval * 8 tipuri de telemea
by Vasile Puşcaş [Corola-publishinghouse/Science/1093_a_2601]
-
cu naivi, Ed. InterGraf, Reșița, 2002, pag 20 Bogatu Costel 1938 Pictor „Tablourile mele vor purta totdeauna un reper din Comănești, satul copilăriei mele. Eu sunt aici, acolo,...oriunde, dar inima mea este și va fi mereu acolo pe valea Horincii de unde curge izvorul nesecat al creației mele.” Născut la 18 decembrie 1938 în localitatea Murgeni, jud. Vaslui, stabilindu-se cu domiciliu în București. Studii: Liceul profil real; Școala de Arte Plastice, secția pictură; Universitatea Culturală Științifică, secția Arte Plastice
50 de ani de art? naiv? ?n Rom?nia:enciclopedie by Costel Iftinchi () [Corola-publishinghouse/Science/84035_a_85360]
-
surpriză plăcută Mamei mele, care trecuse de 73 de ani, era singură în casa părintească de la Drumul Carului și, firește, se considera adesea uitată, acolo, în creierul munților. Luasem din București, din așa-numitele rezerve strategice personale, un litru de "horincă", primită de la un bun prieten din Șimleul Silvaniei, fiind convins că va fi bine primită de diplomații sovietici, trecuți de Gorbaciov la un regim de abstinență alcoolică. După terminarea vizitei Castelului Bran, le-am adresat primului adjunct al ministrului, ambasadorului
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1535_a_2833]