91 matches
-
afle pe unde au fost vechile hotare. Iaca ce spune Petru Șchiopu voievod: „De aceea, noi, văzând marea lor jeluire și cu mare mărturie,...am cercetat și am aflat că așa a fost... Iar hotarul să fie,...pe unde au hotărnicit credinciosul și cinstitul nostru boier, pan Albotă fost mare vornic, cu boieri și oșteni de la Curtea domniei mele...Am poruncit cinstitului și credinciosului nostru boier pan Stroici să lege pecetea noastră la această adevărată carte...” „A scris Ieremia Băseanul, la
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI by VASILE ILUCĂ () [Corola-publishinghouse/Imaginative/546_a_699]
-
fost luată pe vorbe, ci în urma cercetării la fața locului și a hotărnicirii făcute de Gheorghe Șeptelici, logofăt al doilea, Strătulat uricariul și vătaful Sârbul?” Am luat aminte, părinte, la toate și iată ce spune vodă despre cei trimiși să hotărnicească ocina mănăstirii Socola: „...au mers acolo de-au strâns oameni buni de prin pregiur megieși și au mers din semne în semne, pecum scrie uricul de la Petru vodă, de au ales locul și au stâlpit și mai bine...” „Eu cred
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI by VASILE ILUCĂ () [Corola-publishinghouse/Imaginative/546_a_699]
-
atât de mare, că nu izbuti nici măcar să facă un pas înapoi și să o ia la fugă. Marea din care se născuseră cândva strămoșii săi, „garamanții“; marea ce scălda coastele senegaleze și unde își găsea moartea marele râu ce hotărnicea deșertul la sud; marea unde se sfârșeau nisipurile și întregul universul cunoscut, dincolo de care doar francezii mai locuiau. Marea pe care nu visase niciodată s-o cunoască, la fel de îndepărtată pentru el ca steaua cea mai îndepărtată din ultima galaxie, graniță
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2272_a_3597]
-
cu sate” este un uluc unde nu se vede nici pădure, ci numai costișe goale, ruinate de ape. În sfârșit, la răsărit de uluc, Măgura Odobeștilor și dealurile sunt îmbrăcate cu vii, până spre „moghilele Vrancei”, unde țara vrâncenească se hotărnicea odinioară cu stăpânitorii șesului, înainte de venirea lui Dragoș din Maramureș. Cine urcă într-o zi senină pe culmea Cozei, un munte care stă ca o catapeteasmă desupra satelor din ulucul Vrancei, acela cuprinde într-o singură ochire tot ținutul până în
Călătorii literare: antologie de texte literare şi nonliterare utilizate în formarea competenţelor de comunicare: clasele a III-a şi a IV-a by Felicia Bugalete, Dorina Lungu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/400_a_1023]
-
hotar din partea asta, rosti Grigore, ridicîndu-se în trăsură și indicând cu mâna șerpuirea ușoară a văii. De la satul Ionești, care se vede colo, departe, în stânga, și până jos de tot, în dreapta, unde se varsă într-însul Valea Câinelui, care ne hotărnicește de partea cealaltă. Limba de pământ între aceste două gârle a fost odinioară domeniul Iuga. Azi, nici jumătate nu mai e al nostru. De altfel, limba era destul de respectabilă, peste douăzeci de mii de pogoane. Vezi un sat dincolo de gârlă
Răscoala by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295613_a_296942]
-
Odată formulată ipoteza personalismului energetic, potrivit căreia evoluția existenței-ca-energie este îndreptată către corelațiunile de personalitate ipoteza implicând și diferența dintre natură și cultură (discontinuitatea), dar și unitatea lor determinată prin faptul că amândouă sunt momente ale evoluției (continuitatea) -, Rădulescu-Motru va hotărnici ordinea de cauzalitate în spațiul existenței-ca-natură, iar ordinea de finalitate în spațiul vieții psihice și al culturii. Dar cauzalitatea va caracteriza orice succesiune de fenomene privită local, adică socotită ca fiind izolată de evoluția universală, iar finalitatea va fi afirmată
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
a vieții personale. Amândoi angajează cosmic personalitatea. Și aici încep diferențele dintre ei. Mounier îndreaptă personalizarea către un transpersonal, către realitatea transcendentă, superioară "realității personale" prin calitatea sa de a fi. C. Rădulescu-Motru conferă personalizării sensul cos-mic al multiplicării energiilor, hotărnicind un specific existențial care nu-și va trăda niciodată îndreptățirea, ființa sa specifică. "Persoana" lui Em. Mounier este, desigur, o existență specifică; ea se definește prin aneantizarea propriilor limite. Ca lume închisă, ea se neagă pe sine, pentru că nu-și
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
suluri de-argint. / (...) Pânza-i de mătase, / Lui soare cămașă. / Țese, -nchindisește, / Ileana Sâmzeana / Doamna florilor / Și-a garoafelor, / Țese, -nchindisește / Și găitănește."196 În Panteonul tradițional românesc, Sfântul Mihail a fost împuternicit să țină frâiele destinului soarelui și lunii, hotărnicind timpul și dezlegând anotimpurile: "Ca Sfântul Mihail, nciun sfânt nu e așa de puternic, căci lui i-a dat Dumnezeu să poarte soarele și luna. El face vara dând drumul soarelui mai pe sus, de e ziua mare, și lunei
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
domnești. Primul deal Înspre răsărit coboară de la nord spre sud, din punctul numit „la altoi”, deasupra Roșiuței și care se oprește deasupra șoselei Motru-Baia de Aramă ,cu denumirea de „ prigoroiu ”. Din șosea se Întinde lunca, pînă În apa Motrului, ce hotărnicește proprietatea satului, fostă Săvoiu, de satele Meriș, RÎpa, Zegujani. Această luncă foarte bogată În produse agricole și fînețe, cu zăvoaie de arini, salcîmi și plopi pe marginea rîului Motru, era locul de muncă al țăranilor clăcași, locuri de scaldă și
Monografia comunei Cătunele, județul Gorj by Păunescu Ovidiu () [Corola-publishinghouse/Science/1828_a_3163]
-
Însă până și această primă faptă, care e doar o condiție a delimitării, apare aici ca produs al ei: Dumnezeu desparte lumina de întuneric. El se comportă asemenea unui hotarnic: în materia vastă și indistinctă a Creației, el hotărăște despărțind, hotărnicind. În primele trei zile, Creația nu este altceva decât delimitare: în prima zi lumina este despărțită de întuneric, în a doua apele se despart pentru a face să apară cerul, în a treia operația e aparent opusă - ele se adună
Despre limitã by Gabriel Liiceanu () [Corola-publishinghouse/Science/583_a_1233]
-
zile, făcând soarele și luna, peștii și păsările, animalele terestre și pe om, Dumnezeu nu mai poate delimita trasând hotare vaste; limita nu mai conferă acum identitate unor regiuni, ci unor forme, unor corpuri. Nu mai este limita care împlinește hotărnicind, ci aceea care împlinește modelând. Iar hotărârea divină a devenit, la rândul ei, voință de sculptură. Cezura între primele trei zile și ultimele trei ale genezei este distanța între geometrie și sculptură. Dumnezeul Facerii își încheie opera ca artist al
Despre limitã by Gabriel Liiceanu () [Corola-publishinghouse/Science/583_a_1233]
-
moșia cu stânjenul domnesc în lung și în lat pe câte locuri va cere trebuința, să le aleagă părțile și să-i împace, astfel încât să nu mai rămână „pricină de nemulțămire”. Anul următor, banul Petrache Negrea, în calitate de hotarnic, măsoară și hotărnicește giumătate de moșia Umbrăreștii, partia din gios ci esti răzășască astfel: -trăsura întăi (...) la malul Bârladului; -a doua măsurătoare se face „prin Baltă și prin dreptul fântânei lui Guneș” (probabil acel Dumitru Guneș aflat în capul zapisului de danie din
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
Grigore al III-lea Ghica, în contul unei mari datorii bănești, 25.000 lei, sumă pe care vistiernicul nu a putut să o justifice față de domnitor și pentru care dăduse zapis ca datornic. În vara anului 1777, moșiile vor fi hotărnicite de către dregătorii domnești Costin Negrea și Manolache Conachi, ambii foști mari stolnici la data măsurării și hotărnicirii moșiilor respective. De aici încolo, cele două moșii se contopesc, Țigăneii, ziși și Țigănia, rămânând doar ca trup, dar și siliște, ținând de
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
Conachi „să meargă la moșia Torceștii și Țigăneii ce sunt în ținutul Tecuciului, pe apa Bârladului, cari moșii - se explică în document - le-au luat măria sa pentru datorie de la dum/neaei/ vistierniceasa Nastasâica, giupâneasa răposatului vistiernic Iordachi Costachi”, să le hotărnicească. E de presupus că, pentru diferența de bani până la 25 mii lei, a fost luată și moșia Țigăneii, nepusă la început printre lucrurile bărbatului său. Prin urmare, din 1777, amândouă aceste moșii au intrat în stăpânirea domnitorului Grigore al III
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
între cele două momente prin care să se justifice o asfel de mutație. În privința consemnării întinderii terenului ca suprafață de moșie, la fel stau lucrurile și la Umbrărești. La numai 6 ani după 1848, inginerul hotarnic Fotache Ghețu măsoară și hotărnicește moșia Umbrăreștilor dintre Bârlad și Siret, alcătuiește și un ingenios Plan topografic în care sunt consemnate următoarele suprafețe: -„Umbrăreștii partea de sus” boierească, 1.003 fălcii și 20 prăjini, -„Umbrăreștii partea de jos”, răzeșească, 1.093 fălcii și 36 prăjini
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
ea se consemnează că „s-a pus o piatră la Topile, în țărmurile Bârladului celui săcu, pe unde au umblat Bârladul cel vechiu, și lângă drum” (subl. n.), desigur un drum local păstrat pe lângă un vechi curs al Bârladului. Aceiași hotărnici, Constantin Zbere stolnic și Sandul, fost căpitan din Umbrărești, cu megieșii, urcă „la deal înspre apus, prin dumbravă, pe un drum vechiu [...] prin mijlocul dumbrăvii” și pun o altă piatră semn de hotar. Acest „drum vechi” din document ne duce
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]