14,015 matches
-
mulțumitoare, cerea un instrument care să le structureze, care să ordoneze imensa cantitate de informație deja cunoscută sau aflată în arhive devenite publice. Acest instrument, primă acumulare sistematică de date și informații privitoare la literatura scrisă în exilul românilor de peste hotare, a apărut foarte recent: Enciclopedia exilului literar românesc ( 1945-1989) de Florin Manolescu, profesor la Universitatea din București și de zece ani la Ruhruniversität din Bochum , Ed.Compania, București, prima de acest fel după încercări mai vechi și mai noi de
Diaspora culturală by Mircea Anghelescu () [Corola-journal/Journalistic/13947_a_15272]
-
meu, pe femeia blondă și mărinimoasă, îmbrăcată în alb, cu cămașa fluturînd ca un steag. Doi-trei copăcei crescuți abia cît niște arbuști îmi arătau unde să-mi pun capul pentru somn. Mai întîi pot să mă plimb prin noile mele hotare", mi-am spus, și mi-am aprins țigara de după marele festin al libertății. Putusem să văd lenta și liniștita atitudine a vagabonzilor ce stăteau așezați în propriul culcuș de unde nu-i alunga nimeni, și eu, care făcusem toate gesturile pe
Omul pierdut(fragment) by Ilinca Taranu () [Corola-journal/Journalistic/13965_a_15290]
-
țară și benefic recuperat, în timp, de la niște vânzători mai mult sau mai puțin ocazionali). Pentru a-mi susține afirmația privitoare la sentimentele Marthei Bibescu, reproduc însemnarea, datată 4 august, despre granița de la Predeal: "O piatră mare albă. Piatra de hotar. Limita țarinei, a proprietății. Înțelegem asta. Piatra din care se face altarul, căminul și hotarul. Uneori și mormântul pentru cei care pot." După cum se va vedea, reconstituirea "jurnalului" și publicarea sa într-un tot bine închegat și pus la punct
“Jurnal” din anii neutralității by Cornelia Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/13982_a_15307]
-
Pentru a-mi susține afirmația privitoare la sentimentele Marthei Bibescu, reproduc însemnarea, datată 4 august, despre granița de la Predeal: "O piatră mare albă. Piatra de hotar. Limita țarinei, a proprietății. Înțelegem asta. Piatra din care se face altarul, căminul și hotarul. Uneori și mormântul pentru cei care pot." După cum se va vedea, reconstituirea "jurnalului" și publicarea sa într-un tot bine închegat și pus la punct se traduce printr-o imensă ispită și definește o teribilă încercare. Este vorba, în fond
“Jurnal” din anii neutralității by Cornelia Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/13982_a_15307]
-
într-o gazetă următoarea relatare: "Nicolae Manolescu a atras atenția asupra faptului că nu există în Constituție cuvântul «cultură». Tot Manolescu a lansat o întrebare care pe mulți ne frământă: cine sunt oamenii din consulate, ambasade care ne reprezintă peste hotare?...", apoi a adăugat: "Mi-e frică de oamenii care ne reprezintă peste hotare"! Îmi pare rău s-o spun: formularea dumneavoastră e prea blândă. O întâmplare adevărată mă îndreptățește să susțin acest lucru. Iată povestea: În toamna anului 1995, la
VOCI DIN PUBLIC () [Corola-journal/Journalistic/14025_a_15350]
-
nu există în Constituție cuvântul «cultură». Tot Manolescu a lansat o întrebare care pe mulți ne frământă: cine sunt oamenii din consulate, ambasade care ne reprezintă peste hotare?...", apoi a adăugat: "Mi-e frică de oamenii care ne reprezintă peste hotare"! Îmi pare rău s-o spun: formularea dumneavoastră e prea blândă. O întâmplare adevărată mă îndreptățește să susțin acest lucru. Iată povestea: În toamna anului 1995, la o expoziție organizată în Australia (Sydney), au luat parte și câteva firme românești
VOCI DIN PUBLIC () [Corola-journal/Journalistic/14025_a_15350]
-
mă întreb și azi: Care sunt criteriile de selecție a diplomațiilor români? Nu cred că povestea aceasta va schimba "politica de cadre" a actualei puteri (e tot aceea care era și în 1995!). Vor fi, desigur, trimiși în continuare peste hotare Yes-man-ii, clienții, cumetrii etc. fără pregătire, fără har, fără coloană vertebrală... Iar noi ceilalți vom introduce buletinele de vot în urnă cu aceeași superficialitate ca și până acum. Mă veți considera sadic dacă afirm: aveți în continuare de ce să vă
VOCI DIN PUBLIC () [Corola-journal/Journalistic/14025_a_15350]
-
de ani/ un ochi rîzînd pe firmament/ și-n raza lui plîngînd vulcani;// din murii lustruiți perfect/ țîșneam șlogic ar fi țîșneau, n.m., R.R.ț columbe sidefii,/ sub aripi ascunzînd copii/ cu ochii reci ca un concept") și, inevitabil, Eminescu ("Hotar nu mai văzui atunci/ dorinței mele de-a zbura/ cu stolu-naripat de prunci/..."). Tonul general al poemului este grav-visător, promițător de lucruri esențiale și asigurarea lui pe tot parcursul poemului se face, în mare parte, prin ritmul clasic (metri iambici
Glasuri dulci de la nadir by Roxana Racaru () [Corola-journal/Journalistic/14032_a_15357]
-
civilizația ei tradițională, prin cultura țăranului român. Face mai întâi un istoric al poporului român, prezintă o serie de evenimente și figuri reprezentative (Ștefan Cel Mare, Mihai Viteazul, Războiul pentru Independență, cu cântece populare despre Carol I), unele rășluiri din hotarele țării, reflectate în cântecul popular, ca în acesta: ,Frunză verde măr uscat,/ Fi-i-ar neamul blestemat,/ Fi-i-ar casa tot pustie/ Și copiii-n pușcărie/ Cine pe rus l-o făcut/ Stăpân dincolo de Prut." Punctează adesea momente istorice
Din Carpați în Pind by Iordan Datcu () [Corola-journal/Journalistic/10416_a_11741]
-
le inventează și le aplică îndrăzneț, inspirat, ca o ștampilă pe viață. "Duelul" lor este mai curând o confruntare cu propriile limite, pe care regizoarea Agnes Boury pare să le fi încălcat în ordinea posibilului. Dar chiar și așa, cu hotarele normalului violate din interior, cei doi instrumentiști, actori, mimi, improvizatori, saltimbanci (spuneți-le cum vreți) duc în spate un spectacol total în care virtuozul pianist Paul Staicu (fericitul posesor al unui tuseu forjat și polisat la școala unor iluștri pedagogi
La Paris printre muzicieni (1) by Liviu Dănceanu () [Corola-journal/Journalistic/10441_a_11766]
-
nici ce pe noi înșine într-un viitor nu prea îndepărtat ne paște, când luăm de bun -, iar de făcut altfel nu ne stă în putință - cele ce ni se profețesc. Bântuiți de virusul avicol ce joacă leapșa între naționale hotare de județe, dacă acesta va izbuti o mutație care i-ar asigura viitorul, spre a trece din om în om, atunci am auzit cu urechi proprietate - o vorbă de-a tatei! - că patru milioane de români ar pieri, în modul
Previziuni, prognoze, predicții by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/10446_a_11771]
-
ar așterne pentru vecie corturile de-a lungul lanțului nostru carpatic. S-ar prea putea, însă, să facem o excepție și să nu ne repopulăm pe această cale, rămânând, ca mai adesea, atipici. Dar cum mulți străini se vântură pe la hotarele țării noastre, dornici să treacă în Vest, i-am putea opri definitiv aici. Nu e o soluție, ci doar un paleativ. Am avut refugiați greci, copii coreeni, dar pe atunci nevoile erau altele. Samoiezi, somalezi, tamuli și neneți ne-ar
Previziuni, prognoze, predicții by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/10446_a_11771]
-
dinspre Bucovina, după ce trecuse prin Ardeal, și-a vizat pașaportul la consulatul rus din Cernăuți și nu-și face probleme în legătură cu tulburările revoluționare anti-țariste petrecute în 1905 în Rusia. Știe însă că trebuie să fie precaut, căci se află la "hotarul rusesc", la marginea unei împărății foarte ostilă față de străini. "Un dor vechi" îl cheamă în Basarabia, simte "o neapărată nevoie de a cunoaște și de a spune și altora despre satele și oamenii ce se află dincolo de gardul de spini
Pitorescul prozei de călătorie by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/10472_a_11797]
-
știa zicala potrivită femeii ce stătuse numai trei zile la bordel, și nu trei ani, că tot curvă se numește. Chiar încetându-și activitatea, rămânea în optime relații cu "organele", promova în slujbe de mare încredere, în țară și dincolo de hotare, parte din elita noii generații ce-i înlocuia treptat pe eroicii ciocănari ai începuturilor. împrejurarea că insul fusese, cândva, informator, prindea bine într-o aspectare generală. Dacă persoana avea la activ și o crimă, cariera îi era asigurată, ca unul
Cui de trecut îți vorbește... by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/10485_a_11810]
-
sunt, (și petre Diaconu crede că sunt mai multe decât ar trebui!) s-au adunat între zidurile cetății, ca apoi să fie înghițite de apă. Cu ajutorul lor arheologii ar putea umple două secole de istorie nescrisă, cât două pietre de hotar. Și parcă pentru a le feri de cei care au abjurat de la blazonul lui Mircea del Bătrân, Dunărea le-a ocrotit, trăgând valuri-valuri, aurul nisipului peste ele... ... Așa am găsit în acea zi de toamnă „Păcuiul lui Soare”. Era mohorât
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/94288_a_95580]
-
și persoanelor ce desfășoară activități profesionale“, constată Budianschi. În opinia economistului, în rezultatul acestor modificări apare o întrebare firească, “de ce Întreprinderile Individuale nu pot și ele să fie impozitate ca persoanele juridice, adică la rata de 12%“. Fără duty-free la hotarul terestru O altă noutate este faptul că din anul 2014 magazinele duty-free vor funcționa numai în aeroporturi, porturi maritime și la bordul aeronavelor care efectuează curse în trafic internațional de pasageri. Motivul este necesitatea de a ne alinia la cerințele
Avocaţii, notarii şi executorii ar putea percepe tarife duble din 2014 [Corola-blog/BlogPost/94301_a_95593]
-
reunit în prima parte „Callatis New Stars”, câștigători ai unor concursuri muzicale: Baroq (Alex Baroq), câștigătorul „Sibiu Jazz Festival” la 16 ani, Kate, Gio, Dominique, Alyanna, Adoră. În partea a doua la „Diaspora Talent Show” au concertat români talentați de peste hotare, acoperind o vastă arie geografică: Olanda (Olly De Quartz) , Germania (Manfred, Dragon de Transylvania), Suedia ( Richy B), Turcia ( Gâzi Demirel), Irlanda (Dragoș Bădoi), Italia(Olga Bălan). “Miss Mangalia” ne-a încântat prin grație și frumusețe iar la final atmosferă s-
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/94294_a_95586]
-
la Radio Cluj, definind astfel profilul unui om în Cetate, pe care nu l-am văzut niciodată bătîndu-se cu pumnii în piept, pentru ce a făcut și cît este el de statuie în devenire. Cornel Udrea este cunoscut și peste hotare, fiind jucat în Danemarca, Bulgaria, Franța; cărțile sale au fost duse departe de țară pentru românii plecați să-și caute norocul. Chiar dacă autorului nu-i place, volumul „Obiceiuri de nuntă la cangurii șchiopi”, ajuns la a VI-a ediție, rămîne
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/94333_a_95625]
-
simțirii și trăirii lor. Scopul declarat al revistei, care apare într-o deosebită ținută grafică, este să readucă „raza senină a culturii” în sufletul cititorilor, printr-o publicație lunară care să promoveze creatori de valori spirituale din țară și de peste hotare, fie consacrați sau mai puțin cunoscuți. Editorialele, semnate de redactorul-șef, Ileana-Lucia Floran, lansează subiecte interesante, uneori controversate pentru lumea literară, precum: Reviste și... reviste, „Meseria” de scriitor etc. Copertele oferă lumină și bucurie prin coloritul vesel, dar și prin
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/94347_a_95639]
-
care apar color cărți primite la redacție, modalitate de popularizare a unor noi apariții editoriale și de încurajare a autorilor. Sumarul mozaicat al revistei propune colaboratori de prestigiu din țară (Eugen Evu, Muguraș Maria Petrescu, Mihaela Rotaru), dar și de peste hotare (Luca Cipollo - Italia, Octavian D. Curpaș - SUA etc.). Poezii ale clasicilor (Eminescu, Nichita Stănescu, primite prin bunăvoința eminentului traductolog Geo Vasile) sau ale poeților contemporani (Mariana Pândaru, Ileana-Lucia Floran) traduși și în alte limbi permit asimilarea trăirilor poetice autentice și
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/94347_a_95639]
-
Cipollo - Italia, Octavian D. Curpaș - SUA etc.). Poezii ale clasicilor (Eminescu, Nichita Stănescu, primite prin bunăvoința eminentului traductolog Geo Vasile) sau ale poeților contemporani (Mariana Pândaru, Ileana-Lucia Floran) traduși și în alte limbi permit asimilarea trăirilor poetice autentice și peste hotare. Cronici literare (Maria Toam Damșa - volumul Sclipiri hunedorene de har; Larisa Ileana Casangiu; Claudia Moscovici - critic literar și de artă etc.), studii erudite pe diferite teme literare (Gh. A. Stroia - membru corepondent al Academiei Româno-Americane de Arte și științe; Petru
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/94347_a_95639]
-
ascensiune. O mențiune specială merită competenta prezentare a sculptorului Emil Mureșan din Mediaș de către Ileana-Lucia Floran, care a găsit subtitluri elocvente pentru a oglindi forța creatoare și pasiunea artistului plastic, materializate în opere de artă apreciate în țară și peste hotare. Rubrica de informare despre Evenimentele culturale (Eveniment USR la Alba-Iulia; Zilele revistelor culturale din Transilvania și Banat; Promovarea poeziei române în Lombardia etc.) vin în întâmpinarea dorinței de cunoaștere a pulsului vieții culturale. Strădania Ileanei Floran de a cataliza viața
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/94347_a_95639]
-
ai săi pe Scaunul istoric și duhovnicesc al Ardealului!... Am mai constatat că lumea realizează faptul că nu poate fi scrisă istoria contemporană a Bisericii Ortodoxe Române fără Arhiepiscopul și Mitropolitul Dr. Antonie Plămădeală - care este o adevărată piatră de hotar pentru cultura și spiritualitatea Bisericii și a poporului nostru!... Nădăjduiesc că vom ști, pe mai departe, să ne cinstim înaintașii așa cum se cuvine deși în aceste vremuri, prețuim mai mult pe alții de oriunde și de aiurea căci ni se
Semnal editorial şi Publicistic – Nicholas Buda şi Anastasia (Ana) Buda, Mitropolitul Antonie al Ardealului. Rugul aprins al conştiinţei neamului, [Corola-blog/BlogPost/94341_a_95633]
-
un lucru la care dvs. personal țineți în mod deosebit? - Dacă este să vă vorbesc de o chestiune practică, de multe ori neglijată, dar la care eu personal țin foarte mult, aș vrea să evoc aici situația comunităților românești de peste hotare, atât a celor din diaspora cât și din țările vecine. Mai ales în ceea le ce privește pe acestea din urmă, sunt câteva dosare nerezolvate pe care sperăm să le soluționăm, cum este situația românilor din Ucraina și Serbia. Avem
„Statul român nu este un stat laic” – despre viziunea Domnului Victor Opaschi – Secretar de Stat pentru Culte, cu privire la raporturilor dintre Stat, Biserică şi Culte religioase, în România contempo [Corola-blog/BlogPost/94253_a_95545]
-
la Vîrșeț, în Serbia, care încă nu este recunoscută de autoritățile sârbe, și nici de Biserica Ortodoxă Sârbă, cu toate că Statul român a recunoscut Episcopia Ortodoxă Sârbă, aparținând canonic de Patriarhia Serbiei, drept cult distinct. Mă preocupă așadar soarta românilor de pe hotare și îmi propun ca instituția pe care o conduc să facă tot ce se va putea pentru ca aceștia să își poată păstra identitatea proprie, limba și cultura proprie și nu în ultimul rând ca ei să își poată exercita dreptul
„Statul român nu este un stat laic” – despre viziunea Domnului Victor Opaschi – Secretar de Stat pentru Culte, cu privire la raporturilor dintre Stat, Biserică şi Culte religioase, în România contempo [Corola-blog/BlogPost/94253_a_95545]