304 matches
-
moșiile Șăndreni și Frenciugi, de pe celălalt mal, s-a petrecut În secolul al XVI-lea , documentele Înregistrând această transformare prin hidronimele Stavnicul cel Bătrân, Stavnicul acela Săcu, Stavnicul Vechi sau Stavnicul cu Apă (cursul nou din secolul al XVI-lea) . Hotarnica Șendrenilor din 25 mai 1838, realizată de aga Matei Buhuș, comisul Vasile Pogor și Lascarachi Mihalachi, prezidentul judecătoriei ținutului Fălciu, amintește scrisoarea de schimb din 10 noiembrie 1835 de la Mihail Sturza (1834-1849), . Moșiile Șendreni și Frenciugi erau despărțite la 29
BISERICILE DIN SATUL FRENCIUGI, COMUNA DRĂGUŞENI, JUDEŢUL IAŞI by COSTIN CLIT, IONUŢ ALEXANDRU FIGHER () [Corola-publishinghouse/Memoirs/392_a_1315]
-
hatmanul Dumitrașco Racoviță din neamul Cehăneștilor. Abia la 28 decembrie 1720 domnul Mihai Racoviță (25 decembrie 1715 26 septembrie 1726) Întărește judecata marilor boieri din 28 noiembrie 1718, hatmanul Dumitrașco Racoviță, fratele domnului, obținând astfel satul Milești. Mihai Racoviță rânduiește hotarnici la 28 iulie 1720 (diacul Toader Străjescul și alții) , pentru alegerea locului Frenciugilor, iar dacă (vezi hrisovul din 28 iunie 1814) . Grigore al II-lea Ghica (26 septembrie 1726-5 aprilie 1733) rânduiește hotarnici la 25 aprilie 1732, În urma cererii postelnicelului
BISERICILE DIN SATUL FRENCIUGI, COMUNA DRĂGUŞENI, JUDEŢUL IAŞI by COSTIN CLIT, IONUŢ ALEXANDRU FIGHER () [Corola-publishinghouse/Memoirs/392_a_1315]
-
obținând astfel satul Milești. Mihai Racoviță rânduiește hotarnici la 28 iulie 1720 (diacul Toader Străjescul și alții) , pentru alegerea locului Frenciugilor, iar dacă (vezi hrisovul din 28 iunie 1814) . Grigore al II-lea Ghica (26 septembrie 1726-5 aprilie 1733) rânduiește hotarnici la 25 aprilie 1732, În urma cererii postelnicelului Neculai Bucium . În raportul din 20 iulie 1812 privitor la pricina de hotar Între Drăgușeni și Căzănești a căminarului Iordachi Rășcanu și jicnicerul Pan. Buzdugan este amintită hotarnica din 5 iulie 1732 realizată
BISERICILE DIN SATUL FRENCIUGI, COMUNA DRĂGUŞENI, JUDEŢUL IAŞI by COSTIN CLIT, IONUŢ ALEXANDRU FIGHER () [Corola-publishinghouse/Memoirs/392_a_1315]
-
septembrie 1726-5 aprilie 1733) rânduiește hotarnici la 25 aprilie 1732, În urma cererii postelnicelului Neculai Bucium . În raportul din 20 iulie 1812 privitor la pricina de hotar Între Drăgușeni și Căzănești a căminarului Iordachi Rășcanu și jicnicerul Pan. Buzdugan este amintită hotarnica din 5 iulie 1732 realizată de vornicul de poartă Mihălachi Pătrău și diacul Ioniță Străzăscu, rânduiți din porunca domnului Grigore al II lea Ghica (26 septembrie 1726 - 5 aprilie 1733; 16 noiembrie 1735-3 septembrie 1739; octombrie 1739-13 septembrie 1741), . Hotarnica
BISERICILE DIN SATUL FRENCIUGI, COMUNA DRĂGUŞENI, JUDEŢUL IAŞI by COSTIN CLIT, IONUŢ ALEXANDRU FIGHER () [Corola-publishinghouse/Memoirs/392_a_1315]
-
hotarnica din 5 iulie 1732 realizată de vornicul de poartă Mihălachi Pătrău și diacul Ioniță Străzăscu, rânduiți din porunca domnului Grigore al II lea Ghica (26 septembrie 1726 - 5 aprilie 1733; 16 noiembrie 1735-3 septembrie 1739; octombrie 1739-13 septembrie 1741), . Hotarnica respectivă se de boierii divaniști la 20 iulie 1812. Opisul documentelor din 30 ianuarie 1844 Înregistrează copia Întărită de pe zapisul din 21 septembrie 1744 prin care Bucium . Ioan Mavrocordat (20 iullie 1743-mai 1747) trimite carte domnească la 17 iunie 1745
BISERICILE DIN SATUL FRENCIUGI, COMUNA DRĂGUŞENI, JUDEŢUL IAŞI by COSTIN CLIT, IONUŢ ALEXANDRU FIGHER () [Corola-publishinghouse/Memoirs/392_a_1315]
-
1835, Mihail Sturza dă prin schimb postelnicului Costache Burghelea moșia Frenciugi, , preluând și litigiile cu vecinii (Căzănești, Drăgușeni și Șendreni) . Postelnicul Costachi Burghelea se judeca În anul 1838 cu spătarul Iordache Ganea În fața Divanului Domnesc. Însărcinat cu Întocmirea unei noi hotarnice, logofătul Coastachi Conachi nu s-a prezentat la starea locului. Documentele au fost din nou cercetate la 25 mai 1838. Comisul Burghelea . O nouă În această pricină este Încheiată la 15 iunie 1843 prin intermediul căminarului Ioan Gherghel și spătarul Grigore
BISERICILE DIN SATUL FRENCIUGI, COMUNA DRĂGUŞENI, JUDEŢUL IAŞI by COSTIN CLIT, IONUŢ ALEXANDRU FIGHER () [Corola-publishinghouse/Memoirs/392_a_1315]
-
scrisorile dum(i)sale și atunce s-au răspunde. (Ve)le(a)t 7253 iunie 20 Al dum(i)tale pre(a) plecaț(i) Vasili Carpu biv vor(nic) glodnii. Toma Perjul. Văzind și eu această mărturii(e) Încredințată de la hotarnicii ce s-au orânduit din poronca G(os)pod am iscălit. Ștefan Ros(e)t De mini s-au posleduit suretul acesta și fiind asemine(a) am iscălit. 1804 av(gust) 27 <ss> D.J.A.N.I., Fond Mănăstirea Bârnova, V
BISERICILE DIN SATUL FRENCIUGI, COMUNA DRĂGUŞENI, JUDEŢUL IAŞI by COSTIN CLIT, IONUŢ ALEXANDRU FIGHER () [Corola-publishinghouse/Memoirs/392_a_1315]
-
de călugării mânăstirii. La 6 octombrie 1454, era scutită de dări și de slujbe casa din Suceava, pe care armeanul Ion o dăruise mânăstirii. La 13 iunie 1456, se întărea hotarul satului pe care îl stăpânea Moldovița la gura Brădățelului. Hotarnici a fost domnul însuși, mitropolitul Theoctist, Stanciul pârcălab, Micu Crai, Petru comis, Iurie Șerbici, Grinco de la Mamurinți, popa Rusu cu fiul său, Bogdan, Tador sulger, Serchiz voit de Suceava, Ivașco Armeanul, Ivașco Faltuc cu fratele său, și fiii lui Oprișac
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
din valea Șomuzului printr-o realizare de seamă, unicat. Un comitet al intelectualității fălticenene format din Artur Gorovei, cel care, din 1892 coordona și difuza în cercurile culturale din țară și străinătate, celebra sa revistă "Șezătoarea" (1892-1929), Aurel Diaconovici, inginerul hotarnic, șef al județului, Vasile Ciurea, profesor de științe naturale la gimnaziul "Alecu Donici" au lansat un apel către populație, spre a strânge piese cu valoare istorică "pentru un muzeu regional". De când austriecii ocupaseră (în 1774) și anexaseră (în 1775) nordul
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1522_a_2820]
-
de țară , am făcut cu acele ocini cum am vrut. Cu unele am dăruit pre ceia ce ne-au slujit, altele am și vândut că un moșnean ce face cei voia cu ocinile sale”. În 20 noiembrie 1666, se face hotarnica satului Fetești „care sat nu fusese încă ales de către orașul nostru Hîrlău și cătră satul nostru Dealul lui Vodă(Scobinți)”. La 1757, Mihai Racoviță donează mănăstirii Sf. Spiridon și vatra târgului Hîrlău. În hotar intra și moșia Fetești, „locul de unde
Comuna Scobiţi : repere spaţio-temporale by Dumitru Hriscu () [Corola-publishinghouse/Science/715_a_1312]
-
de oameni în mijlocul pădurii la o fântână ce se cheamă Fântână Cerbului, lângă Podul de lut. Deci pre slugă l-au omorât, i-au tăiat capul, iar pre dansa au dat-o la călugărie de-au călugărit o”. Într-o hotarnica din anul 1802, un bătrân mărturisește, în legătură cu hotarul Cotnarilor: „Și numai acel drum era de Țiul și mai era un drum ce vine de Poiana Văratecului, ce-i zic acum Vladnic, iar Vladnicu au fost unde este iazul lui Agriș
Comuna Scobiţi : repere spaţio-temporale by Dumitru Hriscu () [Corola-publishinghouse/Science/715_a_1312]
-
teologia studiindu-se separat. Dând prioritate unor discipline ca limba română, matematica, istoria națională, introdusă pentru prima dată ca obiect de studiu, L. desfășoară un program de învățământ complet și realist, care răspunde cerințelor societății (aici se formează primii ingineri hotarnici). El însuși predă matematica și filosofia nu doar elevilor, ci și în cadrul unor prelegeri publice, când făcea deopotrivă educație culturală și patriotică. Frecvent este ajutat de Eufrosin Poteca, L. Erdeli, Petrache Poenaru și, din 1819, de fostul său elev, I.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287757_a_289086]
-
neamestecarea poslușnicilor Episcopiei cu târgoveții: „De va mai veni jalbă la Domnia mea că-i învăluiți, cu tine șoltuze îmi voi întreba Numărul exact al pârgarilor ce compuneau consiliul municipal nu poate fi determinat, spune istoricul Melchisedec. Într-o mărturie hotarnică a Plopenilor, din anul 1673, este înscris „Ion Șoltuz cu 6 pârgari din târgul Hușilor", la Bârlad într-un uricar numărul pârgarilor era de 12. Numele de șoltuz și pârgar se găsesc menționate „până pe după jumătatea veacului al XVIII-lea
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
târgoveți alt nemică să nu ia, fără numai gloabele obicinuite și vitele de pripas orice fel s-ar afla la târgoveți. Iar vel căpitan... să nu se amestece acolo la târgoveți nici la gloabe, nici la vite de pripas". În hotarnica Plopenilor, la 1673, după vornicul de târg era înscris pârcălabul - „Ion Pârcălab". Cronicarul Nicolae Costin zice: „poruncesc (Nicolau Vodă) pe la județe la țară, pe la Pârcălabi, să nu închidă oamenii pentru fiece vină, ci care ar fi mai grele judecăți să
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
astfel de situație, episcopul (Mitrofan) cere Domniei să stabilească adevăratul hotar al localității în prezența „oamenilor buni și bătrâni". Ion Cehan (Ionescu Cehan vel Pitariu), împreună cu alte persoane, participă la delimitarea Broscenilor la 29 noiembrie 1630, iar în baza „mărturiei hotarnice" Domnul, Alexandru fiul lui Radu, dă hrisov în limba română pentru „stâlpitul și alesul hotarului", punând semne, hotărând că „acel sat ce se cheamă Broscenii cu mori și cu tot venitul să fie a Sfintei Episcopii". Domnul Alexandru, la cererea
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
dijmă aparținea domniei, iar la moșiile particulare proprietarilor lor. Din timpul domniei lui Evstratie Dabija Voievod (1662) exista un hrisov, fără dată, prin care este întărită proprietatea Episcopiei pe o bucată de loc din satul Broscenii - recunoscută proprietate printr-o hotarnică din vremea lui Vasile Voievod (1646). Episcopul Serafim îi descrie Domnului starea de sărăcie a Episcopiei și îl roagă ca să „redea Episcopiei dejma de vin și de pâne de pe întreaga moșie de la Broscenii", cerere care i se satisface: „. am dat
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
Justiției la 2 iunie 1942, către Mareșalul Ion Antonescu, Conducătorul Statului, prin care propuneau desființarea prin lege atât a Epitropiei cât și a obștei târgului Bârlad. Motivarea se pare că nu avea temei de vreme ce, iată, un cercetător, Gheorghe Clapa, investigând „Hotarnica Târgului Bârlad", face dovadă în revista „Elanul" nr.64, iunie 2007, că și după 1815, anul când s-a cumpărat moșia de către târgoveți, aceștia „au mai cumpărat două moșii, care, odinioară, au făcut parte din moșia lor" și le enumără
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
moșia mănăstirii Răchitoasa, vecină cu moșia Vovrighi-Vasiliu, cu hotarul Țigănești, cu zarea Stănișești și cu zarea Godinești. Toată această porțiune a fost împărțită între Oncescu, Bogdan, Brumă și Dorobăț. Măsurătoarea a fost făcută de doi ingineri - unul legist și unul hotarnic - Ioniță Bontaș și Vasile Sandu Lupu, curmându-se astfel judecățile între răzeși și mazili. Cu timpul, familiile Tomozei și Oncescu au dispărut, după cum au dispărut și satele Gorghești, Valea Boului și Tomozia din cadrul comunei Oncești. Tot așa a dispărut și
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
istovitor mi-a fost pelerinajul spre sfântul mormânt, iar crucea apăsătoare. Talazurile cristaline, indistinctele simțuri comune care izvorăsc din sânul întunecat al colinei, la picioarele căreia se sparge torentul pământesc, cine le-a gustat, cine a stat sus pe munții hotarnici ai lumii, și a privit în jos, în noua țară, în reședința nopții acela într-adevăr nu se va mai întoarce înapoi în forfoteala lumii, în țara unde lumina în veșnică neliniște sălășluiește 700. Ar putea fi ultima dimineață, mai
by LIVIU PENDEFUNDA [Corola-publishinghouse/Science/986_a_2494]
-
din 14 aprilie 1411 este un fals <footnote bidem, p. 422-423; după grafie, limbă, formulare și conținut, documentul constituie un fals, întocmit în secolul al XVI-lea, pe baza actului autentic din 18 noiembrie 1409, căruia i s- a adăugat hotarnică. Dar o vamă nu se dădea cu hotare! footnote> , nici unul dintre urmașii lui Alexandru cel Bun nu l-a contestat ; dimpotrivă, au reconfirmat dania și au lăsat hotarele satului neatinse, care, în cea mai mare parte se păstrează și astăzi
600 de ani de istorie ai satului vama by Ion Cernat, Elena Lazarovici () [Corola-publishinghouse/Science/83083_a_84408]
-
Împărțirea în sate vechi și sate noi după formulele cu care sunt înscrise în documente nu trebuie absolutizată deoarece „în locuri cu populație mai deasă, toponimia minoră este reprezentată prin multe nume proprii” <footnote Ibidem, p. 68 footnote>, de exemplu hotarnica satului Vama din 1411. În hotarnicele din 1411, 1443, 1447, 1499, reluate în secolele următoare, în 1756 și 1785, care sunt reconfirmări pentru actul din 1411 <footnote Vezi documentele de la sfârșitul capitolului. footnote>, sunt cuprinse „elemente topografice cu caracter durabil
600 de ani de istorie ai satului vama by Ion Cernat, Elena Lazarovici () [Corola-publishinghouse/Science/83083_a_84408]
-
noi după formulele cu care sunt înscrise în documente nu trebuie absolutizată deoarece „în locuri cu populație mai deasă, toponimia minoră este reprezentată prin multe nume proprii” <footnote Ibidem, p. 68 footnote>, de exemplu hotarnica satului Vama din 1411. În hotarnicele din 1411, 1443, 1447, 1499, reluate în secolele următoare, în 1756 și 1785, care sunt reconfirmări pentru actul din 1411 <footnote Vezi documentele de la sfârșitul capitolului. footnote>, sunt cuprinse „elemente topografice cu caracter durabil, munți, dealuri, râuri - și de caracter
600 de ani de istorie ai satului vama by Ion Cernat, Elena Lazarovici () [Corola-publishinghouse/Science/83083_a_84408]
-
Dealul Frăsinelul, Strâmtura, la vale pe Suha, peste Moldova, pârâul Cetățel, Dealul Mare, pe obcina Dealului Mare, Obârșia Frumosului, Moldovița, Râul Deia, la Obârșia Deii, Dealul Paltinilor. Cu mici modificări aceste denumiri s-au păstrat până astăzi. De exemplu, față de hotarnica din 1411, în cele realizate în 1756 și 1759 apar elemente toponimice noi: Ascuțita ( munte ), Deia ( munte), Suha Mare, Toplița Rece, Vadul Cailor, Valea Seacă, Vadul Poienii. La anul 1778 este consemnat toponimul Poienile Miculile <footnote Vezi documentele de la sfârșitul
600 de ani de istorie ai satului vama by Ion Cernat, Elena Lazarovici () [Corola-publishinghouse/Science/83083_a_84408]
-
Bun, adeverit de uricul din 11 februarie 1447 dat de Ștefan Voievod, fiul lui Alexanru cel Bun, de uricul eliberat de Ștefan cel Mare la 13 noiembrie 1499 și ultimul, eliberat de Mihail Racoviță în 15 aprilie 1719, în baza hotarnicei făcute de Calistru, episcop de Rădăuți. Din documentul din 1756 aflăm și pe cei mai vechi locuitori din Vama, cunoscuți după nume: Mihail, popa din Vama, de 65 ani,Vasile Sasul, Pintilie Șistac, Grigore Badale, Axintie Leontieș, Ursul Balmoș, Vasile
600 de ani de istorie ai satului vama by Ion Cernat, Elena Lazarovici () [Corola-publishinghouse/Science/83083_a_84408]
-
dezvoltare a armatei române. Testamentul a fost întocmit la 26 ianuarie 1857 și hatmanul Iordache Costache Boldur Lățescu a murit la 19 februarie 1857. în 1882, după cum reiese din „Hotărniciea Moșiei Hudeștii-Mari și din „Planul moșiei Hudeștii-Mari întocmite de inginerul hotarnic Alfred Deusch erau proprietarii acestei moșii Ioan Teutu, frații Gheorghe, Ilie și Ioan Ciolac și parte din pădure vândută lui Iosub Baraț. Pe la 1905 parte de pădure deținută de Maria I. Ciolac este vândută Malcei și lui N. Selțer din
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]