126 matches
-
a pictorului Ștefan Hotnog este un poem dedicat naturii. Se impune o reconsiderare a locului pe care artistul Îl ocupă În arta plastică românească, situându-l alături de alți prestigioși creatori contemporani care participă la definirea identității spiritualității naționale. Confesiuni ȘTEFAN HOTNOG ...Culoarea de apă a lui Hotnog, evitând luciul sticlos, mai lesne de obținut decât virtuțile mate, sugerează priveliștii un calm suveran, o anumită liniște descinsă din multa experiență a faptelor trecute prin lucruri, așa cum mărturisește Sadoveanu că natura, cu toate
Ştefan Hotnog (1920-1993) Mirajul by Ivona Elena Aramă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/384_a_1203]
-
poem dedicat naturii. Se impune o reconsiderare a locului pe care artistul Îl ocupă În arta plastică românească, situându-l alături de alți prestigioși creatori contemporani care participă la definirea identității spiritualității naționale. Confesiuni ȘTEFAN HOTNOG ...Culoarea de apă a lui Hotnog, evitând luciul sticlos, mai lesne de obținut decât virtuțile mate, sugerează priveliștii un calm suveran, o anumită liniște descinsă din multa experiență a faptelor trecute prin lucruri, așa cum mărturisește Sadoveanu că natura, cu toate prefacerile ei, trece prin el. După
Ştefan Hotnog (1920-1993) Mirajul by Ivona Elena Aramă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/384_a_1203]
-
liniște descinsă din multa experiență a faptelor trecute prin lucruri, așa cum mărturisește Sadoveanu că natura, cu toate prefacerile ei, trece prin el. După câte știu, la acuarelă ai ajuns prin ulei. De ce o asemenea evoluție și preferință pentru grafică, Ștefan Hotnog ? Consider că există o eleganță a simplității, o anumită distincție ce vine din modalitatea gestului creator și la care eu țin foarte mult. Te-a ademenit spontaneitatea impusă de tehnica culorilor de apă ? Nu cred că sunt un spontan, În
Ştefan Hotnog (1920-1993) Mirajul by Ivona Elena Aramă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/384_a_1203]
-
liniștit, sigur pe el, lucru definit terminat; acuarela În schimb, frământată ca și cum ar mai urma etape de geneză. Pentru mine, spirit de moldovean atras de un romantism blajin dar nu și paseist, poate că grafica constituie un imbold la acțiune. Hotnogii Îs vechi În istoria Moldovei ca și numele lor. Ștefan a copilărit În cadrul livezilor de la Comarna unde bunicul său a fost o viață Învățător. Titus Hotnog, tatăl său, a adus la oraș blândețea și seriozitatea săteanului care dă nume de
Ştefan Hotnog (1920-1993) Mirajul by Ivona Elena Aramă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/384_a_1203]
-
romantism blajin dar nu și paseist, poate că grafica constituie un imbold la acțiune. Hotnogii Îs vechi În istoria Moldovei ca și numele lor. Ștefan a copilărit În cadrul livezilor de la Comarna unde bunicul său a fost o viață Învățător. Titus Hotnog, tatăl său, a adus la oraș blândețea și seriozitatea săteanului care dă nume de fete florilor pentru a cânta, din culorile lor, dorul. Titus Hotnog a scris o proză profund și evoluat lirică, fiind Îndrăgostit de poezie și de muzică
Ştefan Hotnog (1920-1993) Mirajul by Ivona Elena Aramă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/384_a_1203]
-
a copilărit În cadrul livezilor de la Comarna unde bunicul său a fost o viață Învățător. Titus Hotnog, tatăl său, a adus la oraș blândețea și seriozitatea săteanului care dă nume de fete florilor pentru a cânta, din culorile lor, dorul. Titus Hotnog a scris o proză profund și evoluat lirică, fiind Îndrăgostit de poezie și de muzică. A scris-o aproape șoptit, ca și cum ar fi cântat din flaut Între florile lui din Tătărași. Ștefan a păstrat intactă moștenirea: asprimea frumoasă a muncii
Ştefan Hotnog (1920-1993) Mirajul by Ivona Elena Aramă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/384_a_1203]
-
frumoasă a muncii țărănești, demnitatea dascălului fruntaș În toate ale satului, finețea sufletească a profesorului-scriitor, pentru care modestia constituia prima calitate. Din toate a rezultat o artă de neasemuită duioșie, filtrată prin sensibilitate bogată În armonii interioare. De aceea, Ștefan Hotnog nu pictează flori după sezon, ci floarea ca existență vegetală și necesitate a vieții noastre cotidiene. Gamele sale Închise sugerează un monumental durabil construit prin evitarea efectelor cromatice, aerul surprins de el vibrează; artistul nu se joacă cu meșteșugul, oficiază
Ştefan Hotnog (1920-1993) Mirajul by Ivona Elena Aramă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/384_a_1203]
-
cromatice, aerul surprins de el vibrează; artistul nu se joacă cu meșteșugul, oficiază grav, concentrat, suferind și bucurându-se lăuntric. Cu atât mai intens, cu cât aparent pare un uriaș cu creștetul veșnic senin deasupra norilor. Ce părere ai, Ștefan Hotnog, trăim o vreme a graficii ? Mai bine zis, citându-l pe Charles Le Brun am impresia că, aparent, e vremea desenului practic, de multe ori produs al abilității, și aplicativ, dar nu sunt de părerea lui Meissonier că o linie
Ştefan Hotnog (1920-1993) Mirajul by Ivona Elena Aramă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/384_a_1203]
-
că ai dreptate. Interviu realizat de Aurel Leon, Revista Cronica, 1973 Confesiuni și nostalgii reproduceri <chronology> Cronologie 1920 S-a născut la Iași, la 10 septembrie, În strada Spancioc nr. 14, din cartierul Tătărași, În familia prozatorului Titus și Eufrosina Hotnog, fiind cel de-al doilea copil. 1927 - 1929 Urmează clasa a-I-a și a -IIa la Școala primară de fete Hatmanul Nicoară din Tătărași, apoi este transferat la Școala primară de aplicație de pe lângă Școala Normală de Învățători „Vasile Lupu
Ştefan Hotnog (1920-1993) Mirajul by Ivona Elena Aramă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/384_a_1203]
-
anul următor În 1957, s-a realizat la București o expoziție cu lucrările artiștilor, dintre care amintim pe Bohumir Dvorsky, Otokar Cicatka, Bohumil Matejicek, Martin Sladky, Marie Stastna, Vladimir Trcka, Milan Gaspar, Milada Kazdova. După perioada petrecută În Cehoslovacia, Ștefan Hotnog a legat prietenii cu colegii de breaslă, În special cu pictorul Bohumil Matejicek. 1959 august, Piatra Neamț Expoziția de artă plastică Prezintă lucrări de grafică și pictură inspirate din zona Bicazului. 1960 decembrie, Iași, Palatul Culturii Expoziția Interregională a Uniunii Artiștilor
Ştefan Hotnog (1920-1993) Mirajul by Ivona Elena Aramă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/384_a_1203]
-
Salonul republican de desen și gravură iulie Iași, Sala Victoria Salonul de grafică septembrie, Skopje-Iugoslavia Expoziția Filialei U.A.P. Iași la Skopje Participă cu 3 lucrări de acuarelă octombrie, Iași Trei artiști plastici din trei generații Eugen Stefan Boușcă,Ștefan Hotnog, Mircea Ispir decembrie Iași, Sala Victoria Interjudețeana '73, pictură, sculptură, artă decorativă 1974 august, Mamaia, Sala Majestic A noua expoziție personală -Marine august, Iași, Galeriile de artă Cupola Expoziție de artă plastică octombrie, Iași, Muzeul de Artă Expoziția Iașii În
Ştefan Hotnog (1920-1993) Mirajul by Ivona Elena Aramă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/384_a_1203]
-
februarie, Iași, Galeria Șt. Dimitrescu Expoziție de artă plastică 1990 Chișinău, Galeria de artă contemporană Expoziția Arta ieșeană contemporană 1993 Se stinge din viață la Iași, este Înhumat În cimitirul Eternitatea. 1999 august, Iași, Muzeul de Artă Expoziție retrospectivă Ștefan Hotnog (1920-1993) Este prima expoziție retrospectivă a artistului, organizată de Muzeul de Artă. 2000 octombrie, Iași, Muzeul de Artă Expoziția Pinacotecă Națională din Iași -140 de ani de la Înființare (1860-2000) 2006 mai-iunie Muzeul de Artă, Sala Voievozilor Expoziția Arborele -simbol universal
Ştefan Hotnog (1920-1993) Mirajul by Ivona Elena Aramă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/384_a_1203]
-
Iași -140 de ani de la Înființare (1860-2000) 2006 mai-iunie Muzeul de Artă, Sala Voievozilor Expoziția Arborele -simbol universal 2007 mai, Iași, Muzeul de Artă Noaptea muzeelor, Expoziția Iașul În arta plastică contemporană 2008 aprilie, Piatra Neamț, Muzeul de Artă Expoziția Ștefan Hotnog (1920-1993) Mirajul culorii, grafică Expoziția a fost organizată de către Muzeele de Artă din Piatra Neamt și Iasi </chronology>
Ştefan Hotnog (1920-1993) Mirajul by Ivona Elena Aramă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/384_a_1203]
-
străini au văzut Țara Românească și în caraulaghi pe români, crescători ai celor mai buni cai din Europa în Evul Mediu, între secolul al IV-lea și al XVII-lea, denumiți și astăzi de popoarele nordice walachen, cu excepția lui Titus Hotnog care, susține, traducând aceste cuvinte de origine turco-cumană, că aceștia ar fi cumanii negri sau călăreții negri. Înfrângând rezistența muntenilor, prin părțile Buzăului, Bugec a pornit în sus pe valea acestui râu, pe „drumul tătarului” dintre Bocirna și vârful Crucea
Românii şi Hoarda de Aur 1241-1502 by Alexandru I. GONŢA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100987_a_102279]
-
furișează umbrele lui Cobălcescu, Octav Mayer, Ion Ionescu de la Brad, Coandă, Mangeron, Bârsănescu și Petre Andrei, recită în șoaptă Topîrceanu, M. Codreanu și Otilia Cazimir, pe lângă ei narează și apostrofează frații Teodoreanu, pictează pe undele de aer Tonitza, Băncilă, Craiu, Hotnog și Boușcă. Se strecoară umbrele așa ca într-un amurg așternut peste mireasma timpului liric de altădată. Ce oameni, ce creatori! Prin Copoul cel mare sau pe Aleea Principesa Maria (azi Aleea Copou), arhitecți ai caselor de aici italienii Trolli
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1462_a_2760]
-
și pentru domnia lui Ștefan. Grigore Ureche, referindu-se la începutul domniei lui Ștefan cel Mare, ne spune că tânărul voievod „nu cerca să așaze țara, ci de războaiu se gătiia că au împărțitu oastei sale steaguri și au pus hotnogi și căpitaniia, carile toate cu noroc i-au venit”. Într-adevăr, în primii ani de domnie marele voievod a fost preocupat în primul rând de organizarea oastei, de care depindea în ultimă instanță apărarea independenței Moldovei. Paralel cu această acțiune
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
Ștefan cel Mare se desfășoară sub zodia lui Marte, zeul războiului. După cum scria Grigore Ureche, el s-a ocupat înainte de toate de organizarea militară a țării: “ci de războiu se gătiia că au împărțitu oștii sale steaguri și au pus hotnogi și căpitanii.” Numai cu o oaste bine organizată și antrenată se putea asigura independența țării și o domnie statornică. Ținând seama de importanța ce o aveau cetățile pentru apărarea țării, Ștefan cel Mare a dispus să se facă lucrări de
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
Scrieri alese de Matilda Cugler-Poni (1971), Studii de lingvistică și folcloristică de A. Lambrior (1976), Mite Bălăuca de E. Lovinescu (1980), Scrieri de Al. Mateevici (1989), Poezii noo de Ioan Cantacuzino (2005), Scrieri - Vrăbioiul alb și Viața mea de Titus Hotnog (2005), Limba noastră și alte scrieri de Al. Mateevici (2008), Opere de Matilda CuglerPoni (2008). Cu referințe pertinente, lucrările prof. dr. Ioan Nuță au fost în centrul atenției criticii de specialitate. În anul 1993 a fost distins cu Premiul Academiei Române
Personalităţi ieşene: omagiu by Ionel Maftei () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91547_a_93092]
-
1902, f. 135; ;Costin Clit,op.cit.,p.203. 1902·1903 Andrian I. Constantin Bonta I.Virgil Brighiu A. Eugeniu Chitic Ț. Petru Coșeriu I.Alexandru Cudin N. Dimitrie Donea D. Constantin Donea V. Ștefan Grigoriu V. Ion Hangan P. Ștefan Hotnog A. Gheorghe Manoiescu P. Nicolai Obreja St. Nicolai Oțelu N. Ștefan Paraschivescu I. Constantin Petrescu V. Haralamb Platon N. Petru Popovici N. Nicolai Sboiu V. Mihai Stoica V. Constantin Toderașcu D. Constantin Trifan C. Ștefan Vartolomei Ț. Constantin Vasiliu N.
Colegiul Naţional "Cuza Vodă" din Huşi : 95 de ani de învăţământ liceal by Costin Clit () [Corola-publishinghouse/Memoirs/643_a_1320]
-
Stoleru Natalia Șelaru Mihai Tănase Nicolae Tătăruș Dumitru Vartolomei Mircea Vasilache Nina Vida Sonia Zurba Elenă Andrei Ioan Anghel Maranda Azoiței Gheorghe BĂIănescu Viorel Berbecaru Elenă Bourceanu Lucia Bucos Ana Cehan Aurel Chiriac Violeta Chiron Ortansa Dascălu Geta Dumitrescu Constantin Hotnog Teodora Iftene Valentina Lapteș Vasile Manolache Costel Marica Constantin Moldovanu Niculina Noea Angela Pîslaru Constantin Poiana Ion Popa Mihai Rotaru Maria Șerban Georgeta Strechi Nicolae Țenu Ion Țigănașu Dumitru 1969-1970 Adam I.Silvia Anchievici Gh.Anton Andrian C.Georgeta Andrian
Colegiul Naţional "Cuza Vodă" din Huşi : 95 de ani de învăţământ liceal by Costin Clit () [Corola-publishinghouse/Memoirs/643_a_1320]
-
Mihaela Biru P. EmanuelaCarmen Brumă M. Dan Cărare I.AdinaMarcela Chirea A. Ana-Maria Daniela Chiriac V. Cristian Cuceanu C.Oana Maria Dimitriu C.Gheorghe Cristinel Filip D.MariusOctavian Furtună Ghi.Gheorghe Ganea C.Iuliana Ghergheș P.CristinaMihaela Gogoașa V.Adrian Hotnog V.Tamara Iordache I.Sorinștefan Liciu Gh.Ramona Loredana Marcu I.Antoniu Nicolau V.Ionel Traian Pandelea D.Anca Patraș F.Marian Toderașcu Popoiu Gh.Nicoleta Gabriela Rădoi V.Ana-Cătălina Român I.Liliana Simona Romașcu Gh.Cătălin Roșu N.Sorin
Colegiul Naţional "Cuza Vodă" din Huşi : 95 de ani de învăţământ liceal by Costin Clit () [Corola-publishinghouse/Memoirs/643_a_1320]
-
I; Costin Clit,op.cit.,p.243. XII Matematică Informatică Anton C. Costel Baicu I.Răzvan-Cezar Bălan J. Claudiu Bălan M. Mihaela Bujoreanu P. AdonisVergi Ciocan Em. Lucian Emilian Croitoru V. Mariana Dănilă S. Sergiu Dumitriu I.Mihaela Guțu M. Adrian Hotnog I.Mihaela Ionescu D. Mirela Ionela Macovei I.Ana Neculiță St. Cătălina Patraș An. IrinaGilberta Petrea Tr. Traian Mihail Popa M. Adrian Ralea I.Sebastian Român I. IoanGheorghe Romila L. Petru Tarțian If. Ramona Toa'der V. Virgil Constantin Zaharia
Colegiul Naţional "Cuza Vodă" din Huşi : 95 de ani de învăţământ liceal by Costin Clit () [Corola-publishinghouse/Memoirs/643_a_1320]
-
Angelica Bălan J.Daniel Blagoci I.Sorin Blaj C.Ionuț Bogdan R.Radu Daniel Borzoș Magdalena Bucur Magdalena Buhlea Violeta Caramici M.Marian Costel Cazan C.Ilenuță Luminița Chiparcă Valentin Cojocaru E.Oana Elenă Gociu Georgiana Graur Marian Grecu Alină Hotnog Agnes Raluca Ianoș D.Andrei Ilie V.Irina Mirt Ștefan Munteanu I.Oana Magdalena Munteanu Neculai Munteanu P.Cătălin 2007-2008 Clasa a VIII-a Informatică Alexandru Andrei Ambăruș Gabriel Ciprian Asiminei Marian Willy Blănita Iuliana Bulai Iosif Dominic Cojan Petruță
Colegiul Naţional "Cuza Vodă" din Huşi : 95 de ani de învăţământ liceal by Costin Clit () [Corola-publishinghouse/Memoirs/643_a_1320]
-
la timp studiile. Cade rănit și e facut prizonier. După ce iese din spitalul de la Pitești, va fi internat în lagărul Stralsund din insula Danhölm (în Marea Baltica), unde îi întâlnește pe scriitorii D. Nanu, Gheorghe Brăescu, Eugen Todie, Horia Furtună, Titus Hotnog, Cezar Ț. Stoika, precum și mai mulți actori români. Împreună cu aceștia organizează un cerc literar, o revistă și un teatru. Se joacă piese de I. L. Caragiale, Molière, precum și spectacole de revista, în captivitate Ț. reușind să litografieze și o alegorie în
TELEAJEN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290121_a_291450]
-
e în ultimii doi ani de apariție. Aici găzduiește primele poezii ale lui George Lesnea, „tânărul tipograf” al carui hâr artistic l-a descoperit. Mai participa la realizarea revistei „Pagini moldovene” (1932-1933), iar în 1934 inițiază, împreună cu G.M. Zamfirescu, Titus Hotnog, Bogdan Amaru, Constantin Argeșanu și pictorul Ștefan Dumitrescu, lunarul „Cadran”. Editorial a debutat în 1912, cu placheta Lacrimi de copii, urmată, în 1924, de culegerea de „cântece și balade” Au înflorit castanii. Productiv se arată însă prozatorul: culegerile de nuvele
TELEAJEN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290121_a_291450]