1,472 matches
-
gustul mierii și vânturile veacurilor și mirosul câmpiilor. Rostiți un cuvânt în Limba Română și veți auzi mângâierile mamei și vorbele tatei grele ca piatra din temelia casei. Ascultați un țăran vorbind ogorului și veți vedea cum trec cuvintele din hrisoave în versurile eminesciene precum ploaia în rădăcini. Aceasta este eternitatea ei, gloria ei de a fi mereu ca frunzele pe o cetină seculară. ---------------------------------------- Al Florin ȚENE Cluj-Napoca 30 August 2013 (de Ziua Limbii Române) Referință Bibliografică: Al Florin ȚENE - GLORIE
GLORIE LIMBII ROMÂNE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 973 din 30 august 2013 by http://confluente.ro/Al_florin_tene_glorie_limbi_al_florin_tene_1377839939.html [Corola-blog/BlogPost/360002_a_361331]
-
brațele mele cautand-o năuc printre frunze de nuci Intampla-te, Doamne, si vino să-mi duci Pe-un crivat de beci toată iedera verde, acest cântec de ea, să o văd cum ma pierde; acest cântec de ea, pe hrisovul de huma, din mine s-o plec și s-o fac să rămână... Camelia Radulian ... Citește mai mult Intampla-te, Doamne, pe-un foșnet de tei,adoarme-mi tăcut, nu știu cum, nu știu unde,osândele mele târzii și rotundeca apele ochilor ei.Mi
CAMELIA RADULIAN by http://confluente.ro/articole/camelia_radulian/canal [Corola-blog/BlogPost/378114_a_379443]
-
visele ei și că brațele melecautand-o năuc printre frunze de nuciIntampla-te, Doamne, si vino să-mi duciPe-un crivat de beci toată iedera verde,acest cântec de ea, să o văd cum ma pierde;acest cântec de ea, pe hrisovul de huma,din mine s-o plec și s-o fac să rămână...Camelia Radulian... V. IERI..., de Camelia Radulian , publicat în Ediția nr. 1707 din 03 septembrie 2015. În ochii de ieri mi te-au plâns șapte sfinți cu
CAMELIA RADULIAN by http://confluente.ro/articole/camelia_radulian/canal [Corola-blog/BlogPost/378114_a_379443]
-
multe seminții au trecut peste daci / bolohoveni / volohoveni / brodnici: pecenegi, cumani, slavi, tătari, unguri ... lăsând urme, materiale și spirituale, în evoluția autohtonilor. Astfel, Principatul Moldovei a fost stat european timp de peste cinci veacuri. În timpul lui Roman I (1391-1394), pe care hrisoavele îl numesc voievod al Moldovei de la munți și până la mare, granițele Moldovei fiind formate la vest de Munții Carpați, la est de râul Nistru, în nord de râurile Nistru și Ceremuș, în sud granița era formată de Marea Neagră, Dunăre-Siret și
ŢARA MOLDOVEI de SERGIU GĂBUREAC în ediţia nr. 1280 din 03 iulie 2014 by http://confluente.ro/Sergiu_gabureac_1404410570.html [Corola-blog/BlogPost/374436_a_375765]
-
necesare să facă posibilă continuitatea și cunoașterea activității cartofilice. A fost o onoare pentru mine de a participa la lansarea celei de a doua ediții în 2008 la Călimănești odată cu sărbătorirea a 620 de ani de la atestarea documentara dată prin hrisovul semnat la 20 mai 1388 de domnitorul Mircea cel Bătrân pentru că apariția ei are și o a doua semnificație: împlinirea a 11 ani de la lansarea primului proiect informatic de prezentare a unei cărți prin mijloace IT. Prin această Călimăneștiul, Casa
650 DE ANI PARTEA I-A de DAN ZAMFIRACHE în ediţia nr. 1699 din 26 august 2015 by http://confluente.ro/dan_zamfirache_1440569796.html [Corola-blog/BlogPost/343988_a_345317]
-
-o Direcția Finanțelor Publice a județului Suceava, ca reprezentant al statului român, prin care cerea să se anuleze hotărârea judecătorească menționată mai sus. La data când scriu aceste rânduri nu cunosc ce a decis Tribunalul Suceava, dar vă amintesc, din hrisoavele vremii, că pământul pe care se află Mănăstirea Putna a fost dăruit de ctitorul ei, Sfântul Ștefan cel Mare, domnul Moldovei, din averea sa personală. Dania în cauză a fost întărită prin cuvintele Voievodului: „Iar după viața noastră, cine va
de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1396 din 27 octombrie 2014 by http://confluente.ro/marian_malciu_1414438472.html [Corola-blog/BlogPost/377870_a_379199]
-
moșia boierească din Verșeni. Că doar hotarul era foarte aproape de biserică. Neizbutind să facă aceasta singur, vechilul ceru ajutor Domnitorului, stăpânul moșiei, care încercă și el în zadar vigilența proprietarilor de ocini din Mitești. Aceștia își păstrau cu sfințenie vechile hrisoave de împroprietărire, pecetluite cu sigiliul domnesc al bătrânului Ștefan. Dar te pui cu Vodă Mihalache?! Acesta, neputând ajunge la vreo înțelegere cu răzeșii, a ticluit un vicleșug, căruia țăranii miteșteni nu i-au putut găsi ac de cojoc. Într-o
DOUĂ FETE ALINTATE ŞI HOTARUL DINTRE SATE de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 811 din 21 martie 2013 by http://confluente.ro/Doua_fete_alintate_si_hotaru_gheorghe_parlea_1363891379.html [Corola-blog/BlogPost/349096_a_350425]
-
limbii române cu toate turnurile Carpaților modelate de balade în care își au adăpost Decebalus per Scorilor, Mircea cel Bătrân, toți bărbații înmuguriți pe acest pământ. Eminescu planetă luminoasă în jurul căruia gravitează astrele cuvintelor laminate de înțelepciunea poporului scrise pe hrisovul brazdelor cu plugul. Eminescu cetate cu toate punțile lăsate să intre armata îndrăgostiților cu pletele argintate de stele și brațele pline cu roadele cîmpiilor întinse în inima noastră. Eminescu pași de aur ce se aud trecând din istorie în limba
EMINESCU, CA VEȘNICIA CERULUI. POEME DE AL.FLORIN ȚENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 2198 din 06 ianuarie 2017 by http://confluente.ro/al_florin_tene_1483717393.html [Corola-blog/BlogPost/368838_a_370167]
-
față, fiind la rândul lor obligați, să-și păstreze ascunsă adevărata identitate, trebuiau să respecte legile, care guvernau statele. Era punctul lor slab. Își aminti, cum în urmă cu un an găsise într-o firidă din pivnița lor, un vechi hrisov, înscrisuri și hărți foarete vechi și câteva obiecte ciudate, într-un scrin mare din lemn placat cu argint, foarte frumos ornamentat. Ascunzătoarea o găsise chiar el, într-o firidă din pivniță ascunsă sub stâncile, pe care se înălța casa lor
FRĂȚIA DRAGONILOR STELARI de MARIA GIURGIU în ediţia nr. 2353 din 10 iunie 2017 by http://confluente.ro/maria_giurgiu_1497046091.html [Corola-blog/BlogPost/376619_a_377948]
-
se găsea scrinul. Dragu presimțea, că-i pe cale să descopere o comoară demnă de a fi cercetată, chiar dacă nu era din aur. El avea o mare pasiune pentru studiul antichităților și simbolurilor străvechi. Era adesea în căutare de cărți vechi, hrisoave și alte materiale care puteau conține informații despre tainițele din munți. Locurile din împrejurimi fuseseră atât de mult răscolite de căutătorii de comori, îngropate de strămoșii daci și de cei dinaintea dacilor, încât se credea, că nu mai există mare
FRĂȚIA DRAGONILOR STELARI de MARIA GIURGIU în ediţia nr. 2353 din 10 iunie 2017 by http://confluente.ro/maria_giurgiu_1497046091.html [Corola-blog/BlogPost/376619_a_377948]
-
deschise. Ridică capacul cu o emoție ce făcu să-și simtă gâtul uscat. În scrin găsi o cutie dreptunghiulară din același lemn închis la culoare cu ornamentat cu simboluri solare și când îl deschise în el găsi, un fel de hrisov ale cărui ornamente îi amintea de ornamentele găsite pe piesele tezaurului de la Pietroasa. Datorită pasiunii pentru relicve ale culturii antiche, admirase de multe ori acele ornamente, care povesteau o istorie mult mai veche decât cea pe care el o studia
FRĂȚIA DRAGONILOR STELARI de MARIA GIURGIU în ediţia nr. 2353 din 10 iunie 2017 by http://confluente.ro/maria_giurgiu_1497046091.html [Corola-blog/BlogPost/376619_a_377948]
-
mai veche decât cea pe care el o studia în cărțile de școală și care îl fascinase. Studiase cu migală arhaicele simboluri ce aparțineau culturii dacice și obiecte de ceramică expuse la muzeul din localitate, așa că nu se putea înșela. Hrisovul din scrinul din pivniță era scris într-o limbă veche și sub el găsi alte înscrisuri în limba latină. Luă cu sine cutia cu hrisovul și celelalte obiecte găsite și le duse a doua zi, profesorului Gabriel Dacian. Acesta se
FRĂȚIA DRAGONILOR STELARI de MARIA GIURGIU în ediţia nr. 2353 din 10 iunie 2017 by http://confluente.ro/maria_giurgiu_1497046091.html [Corola-blog/BlogPost/376619_a_377948]
-
dacice și obiecte de ceramică expuse la muzeul din localitate, așa că nu se putea înșela. Hrisovul din scrinul din pivniță era scris într-o limbă veche și sub el găsi alte înscrisuri în limba latină. Luă cu sine cutia cu hrisovul și celelalte obiecte găsite și le duse a doua zi, profesorului Gabriel Dacian. Acesta se arătă foarte entuziasmat când termină de studiat acel extraordinar document și îi spuse băiatului că tocmai aveau în mână mijlocul cel mai eficient pentru a
FRĂȚIA DRAGONILOR STELARI de MARIA GIURGIU în ediţia nr. 2353 din 10 iunie 2017 by http://confluente.ro/maria_giurgiu_1497046091.html [Corola-blog/BlogPost/376619_a_377948]
-
A făcut un gest cu mâna, spre cel care tocmai intrase, bărbatul a înțeles scurtul mesaj și a mers la masa de lucru. Frumos rânduite, documentele îl așteptau, pe curiosul Andrei să le cerceteze. A răsfoit fără nici un chef vechile hrisoave prin care marii domnitorii, sau boieri de rang înalt, făceau danii mânăstirilor, sau țăranilor care se distingeau în luptele împotriva cotropitorilor. Nu se putea concentra, se gândea la Violeta, se întreba, cum de acceptase, să fie slugă fratelui. Nu-l
CĂLATORIE NETERMINATĂ III de IONEL CÂRSTEA în ediţia nr. 2147 din 16 noiembrie 2016 by http://confluente.ro/ionel_carstea_1479294349.html [Corola-blog/BlogPost/365504_a_366833]
-
Poate trebuie o schimbare, suntem ca la fotbal, când echipa nu merge, schimbi antrenorul, ăsta va aduce un zvâc echipei, dacă este capabil. -Sunteți meditativă astăzi! -Nu mai mult ca dumneavoastră. Ce părere aveți, văd că ați ridicat ochii din hrisoave, mai există iubire după treizeci de ani de căsătorie? -Un foc arde zeci de ani, dacă pui tot timpul lemne pe el. Când ai oprit, să mai pui combustibil, focul se stinge. Așa este și în viață. Iubirea dintre soți
CĂLATORIE NETERMINATĂ III de IONEL CÂRSTEA în ediţia nr. 2147 din 16 noiembrie 2016 by http://confluente.ro/ionel_carstea_1479294349.html [Corola-blog/BlogPost/365504_a_366833]
-
ducați ... și de la marfa de peste mări ... din 30 un ducat ... ". Astfel de liste de mărfuri apar în multe documente, iar numărul lor este destul de mare și variat. Se impunea deci ca slujitorii vămii de la Rucăr să citească cu multă atenție hrisoavele domnești, să socotească bine și să încaseze corect taxele vamale, așa cum primiseră porunca scrisă a voievodului. Am arătat că prin vamă treceau mărfuri diferite, din hrisovul lui Dan al II-lea, din 1442, după 23 octombrie, citim ... Iar voi vameșilor
325 DE ANI DE ŞCOALĂ RUCĂREANĂ de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 186 din 05 iulie 2011 by http://confluente.ro/325_de_ani_de_scoala_rucareana.html [Corola-blog/BlogPost/367047_a_368376]
-
variat. Se impunea deci ca slujitorii vămii de la Rucăr să citească cu multă atenție hrisoavele domnești, să socotească bine și să încaseze corect taxele vamale, așa cum primiseră porunca scrisă a voievodului. Am arătat că prin vamă treceau mărfuri diferite, din hrisovul lui Dan al II-lea, din 1442, după 23 octombrie, citim ... Iar voi vameșilor de la Rucăr, aveți vamă a lua, de la maja de pește crap, fie mare fie mic, 7 pești și 2 perperi; maja la morun 9 perperi și
325 DE ANI DE ŞCOALĂ RUCĂREANĂ de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 186 din 05 iulie 2011 by http://confluente.ro/325_de_ani_de_scoala_rucareana.html [Corola-blog/BlogPost/367047_a_368376]
-
de la lucrul turcilor, ca să știe și ei ... "Limba oficială a cancelariei domnești era slavona, o limbă străină cu o gramatică complicată și greu de însușit. Slujbașii vămii rucărene trebuiau să o cunoască bine spre a înțelege exact poruncile domnești din hrisoave. Dar, mai ales, o limbă străină nu se putea însuși decât printr-o școală, fie ea și cu ucenici puțini. Vama de la Rucăr fiind o instituție domnească de primă importanță pentru asigurarea veniturilor țării, socotim că locul de instruire, de
325 DE ANI DE ŞCOALĂ RUCĂREANĂ de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 186 din 05 iulie 2011 by http://confluente.ro/325_de_ani_de_scoala_rucareana.html [Corola-blog/BlogPost/367047_a_368376]
-
mare rău și urgie de la domnia mea". Observăm ordinele foarte drastice date vameșilor spre a respecta poruncile date în vederea respectării taxelor la mărfurile care treceau prin vamă, neîngăduindu-se abaterea de la cele stabilite pentru fiecare marfă. Șerban Cantacuzino voievod, prin hrisovul din 17 februarie 1680 avertiza pe vameși de la Rucăr și pe pârcălabul de aici că de va auzi plaiul din această parte de țară că a fost lăsat fără plăieși și potecași de pază "voi trimite de voi spânzura pe
325 DE ANI DE ŞCOALĂ RUCĂREANĂ de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 186 din 05 iulie 2011 by http://confluente.ro/325_de_ani_de_scoala_rucareana.html [Corola-blog/BlogPost/367047_a_368376]
-
parte, operația iarăși complicată, a schimbului de valută. După cum am văzut prin vama Rucăr au trecut diferite mărfuri pe care oamenii puși în slujba vămii trebuiau să le cunoască bine, spre a le deosebi și a le taxa așa cum prevedeau hrisoavele ( am văzut indicat postav de Colonia-Köln, spre a-l deosebi de cel de Louvain, de cel de Yprin, de cel de Cehia sau de Silezia, etc.) Trebuiau deci să aibă, cum am zice astăzi, cunoștinte de merceologie. În ceea ce privește limba, pentru
325 DE ANI DE ŞCOALĂ RUCĂREANĂ de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 186 din 05 iulie 2011 by http://confluente.ro/325_de_ani_de_scoala_rucareana.html [Corola-blog/BlogPost/367047_a_368376]
-
a doua jumătate a secolului al XIV-lea, de la primul privilegiu acordat negustorilor din Brașov în anul 1368 de către Vladislav-Vlaicu voievod, care era un iubitor de învțătură de carte, facându-ne dovadă în acest sens, o spune el foarte lămurit in hrisovul citat aici, când în partea de sfârșit a hrisovului precizează că "acestea au fost scrise și iscălite de domnia mea". Observăm că voievodul Nicolae Alexandru Basarab, care își zicea și Câmpulungeanul organizase la Câmpulung o școală domnească de curte spre
325 DE ANI DE ŞCOALĂ RUCĂREANĂ de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 186 din 05 iulie 2011 by http://confluente.ro/325_de_ani_de_scoala_rucareana.html [Corola-blog/BlogPost/367047_a_368376]
-
primul privilegiu acordat negustorilor din Brașov în anul 1368 de către Vladislav-Vlaicu voievod, care era un iubitor de învțătură de carte, facându-ne dovadă în acest sens, o spune el foarte lămurit in hrisovul citat aici, când în partea de sfârșit a hrisovului precizează că "acestea au fost scrise și iscălite de domnia mea". Observăm că voievodul Nicolae Alexandru Basarab, care își zicea și Câmpulungeanul organizase la Câmpulung o școală domnească de curte spre a da învățături de carte fiilor săi. În acest
325 DE ANI DE ŞCOALĂ RUCĂREANĂ de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 186 din 05 iulie 2011 by http://confluente.ro/325_de_ani_de_scoala_rucareana.html [Corola-blog/BlogPost/367047_a_368376]
-
pentru eliberarea din rumânie (șerbie) dusă de țăranii rucăreni spre a deveni din nou stăpâni pe părțile lor de moșie deținute în devălmășie, acțiune pornită de la începutul secolului al XVII-lea, eliberare care a avut loc în acest sat prin hrisoavele domnești din 28 decembrie 1633 și 25 iulie 1641, apoi lupta de a-și meține moșia răscumpărată și înstrăinarea unor delnițe din cauza multor biruri și nevoi a dus la necesitatea întocmirii de acte de vânzare-cumpărare, la acte de zălogire, la
325 DE ANI DE ŞCOALĂ RUCĂREANĂ de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 186 din 05 iulie 2011 by http://confluente.ro/325_de_ani_de_scoala_rucareana.html [Corola-blog/BlogPost/367047_a_368376]
-
prin vamă, a monedelor folosite la perceperea taxelor, a dispozițiilor legale prevăzute în documentele domnești, în legislația vremii din legile scrise sau pe baza "obiceiului pământului"). În programa școlii intra și studiul limbii slavone-slujitorii vămii, hotarnicii (jurătorii) trebuiau să descifreze hrisoavele vechi, scrise în această limbă. De asemenea se preda aici și ceva elemente de geometrie, necesare la efectuarea de hotărnicii ale moșiilor etc. Se punea bază pe metoda exercițiilor în vederea unei scrieri caligrafice, frumoase, pentru memorarea de texte biblice.Școala
325 DE ANI DE ŞCOALĂ RUCĂREANĂ de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 186 din 05 iulie 2011 by http://confluente.ro/325_de_ani_de_scoala_rucareana.html [Corola-blog/BlogPost/367047_a_368376]
-
de țară și neam, este omul care păstrează cu sfințenie amintirile despre meleagurile natale. Astfel, Domnia Sa ne destăinuie: „ Aici, unde și clipa e fața unui veac,/ În țara ce privește cu ochi și sori de rouă/ Și fiecare piatră-i hrisov romano-dac/ Și fiecare frunte e o cetate nouă,/ Unde vorbesc izvoare cu stelele-n fântâni/ Împrospătând ardoarea de-nalt și profunzime,/ La vârsta demnității când singuri noi stăpâni/ Ne cumpănim lumina la rău ca și la bine,” (Aici). Vasile Căpățână
DE ULTIMAORA CARMEN - GALINA MARTEA de RODICA ELENA LUPU în ediţia nr. 2286 din 04 aprilie 2017 by http://confluente.ro/rodica_elena_lupu_1491277087.html [Corola-blog/BlogPost/373584_a_374913]