247 matches
-
pref. D. I. Suchianu, introd. Ion Rotaru, București, 1972; Gastronomice, îngr. Grigore Damirescu și Valentin Borda, postfață George Muntean, București, 1973; Inter pocula, îngr. și pref. Titus Moraru, Cluj, 1973; De re culinaria, îngr. Rodica Abrudan-Pandele și Aristița Avramescu, București, 1977; Hronicul măscăriciului Vălătuc, îngr. și postfață Gheorghe Hrimiuc, Iași, 1989; Epigrame și alte rime vesele, îngr. Rodica Pandele, pref. Al. Paleologu, București, 1997; Păstorel și corespondenții săi, îngr. Rodica Pandele, București, 1998; Pahare și săgeți, îngr. și pref. Ilie Dan, Iași
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290137_a_291466]
-
București, 1956; Anatole France, Istorie contemporană, vol. I: La umbra ulmului. Manechinul de nuiele, pref. B. Elvin, București, 1958, Istorie contemporană, introd. N.N. Condeescu, București, 1965. Repere bibliografice: Călinescu, Cronici, I, 166-168, II, 166-168; Sadoveanu, Cărți, I, 224-225; Șerban Cioculescu, „Hronicul măscăriciului Vălătuc”, ADV, 1929, 13 823; Zarifopol, Pentru arta lit., I, 219-224; D.I. Suchianu, „Hronicul măscăriciului Vălătuc”, VR, 1929, 12; Constantinescu, Scrieri, V, 57-67; Perpessicius, Opere, III, 222-226, V, 89-91, VI, 133-136, VII, 130-133, 360-364; Lucian Boz, La un pahar
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290137_a_291466]
-
B. Elvin, București, 1958, Istorie contemporană, introd. N.N. Condeescu, București, 1965. Repere bibliografice: Călinescu, Cronici, I, 166-168, II, 166-168; Sadoveanu, Cărți, I, 224-225; Șerban Cioculescu, „Hronicul măscăriciului Vălătuc”, ADV, 1929, 13 823; Zarifopol, Pentru arta lit., I, 219-224; D.I. Suchianu, „Hronicul măscăriciului Vălătuc”, VR, 1929, 12; Constantinescu, Scrieri, V, 57-67; Perpessicius, Opere, III, 222-226, V, 89-91, VI, 133-136, VII, 130-133, 360-364; Lucian Boz, La un pahar de bere..., ALA, 1933, 636; Romulus Demetrescu, „Tămâie și otravă”, PLI, 1934, 3-4, 1936, 3-4
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290137_a_291466]
-
Aceste ciudățenii; în curând, / Când vom fi siguri, îți voi tălmăci / De-a-fir-a-păr ce s-a ntâmplat“; și, mai încolo: „Aștept cu nerăbdare / Povestea să-ți ascult, căci îmi închipui / Că-i plină de minuni“, „Voi spune tot“, „căci sunt un hronic / Ce-l depeni zile-ntregi, nu snoave spuse / ce numește „magia grosolană“, de care acuma se desparte, poate cel mai nobil gest al acestui om bătrân, liber și el de tot ce va fi fost, gândindu-se la moarte. Irosit
Ahile sau Despre forma absolutã a prieteniei; Ariel sau Despre forma purã a libertãþii by Petru Creţia () [Corola-publishinghouse/Science/1373_a_2880]
-
dihanie, pe care cu un prisos de bunăvoință ai fi putut-o lua drept cal.” (C. Hogaș, 143) • pronume: „Mama și-a făcut din soțul ei un idol, pe care îl voia al ei și numai al ei.” (L. Blaga, Hronicul..., 43) „Sunt zece la număr / Și, umăr la umăr, / Se duc, câte doi, în coșciuge.” (T. Arghezi, 88) • forme verbal-nominale: „Genul întâi le arată caracterele în toată curățenia și consecvența lor, al doilea le admite ca fiind cunoscute.” (M. Eminescu
[Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
nu numai inutil ci și primejdios să mai adaug ceva...” (O.Paler, Galilei, 134), „Am scris cu bunăvoință, după ce, atât eu cât și el am înțeles că facem uz de vorbele aceleiași limbi, dar vorbim în graiuri diferite.” (L. Blaga, Hronicul, 218), „Destul că foarte de dimineață, dumnealor, frumos gătite, împreună cu tânărul Goe, așteaptă cu multă nerăbdare, pe peronul din urbea X, trenul accelerat...” (I.L. Caragiale, II, 192) Observații: Când termenii relației de coordonare și odată cu aceștia, cei doi membri ai
[Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
denote proteicul, ci rafinamentul. În acest context, este vital să apelezi la mitologie, element ce demonstrează in nucce interdisciplinaritatea, căci folosești subtil întrepătrunderea artelor, care pentru lumile arhaice sunt: „Lucruri vechi și ale anilor bătranețe”<ref id=”1”> Dimitrie Cantemir, Hronicul vechimei a romano-moldo vlahilor, Editura Minerva, București, 1999, p. 8.</ref> În fond, se realizează un transfer de metode pentru a concretiza, pentru a revela un sens. Lumea este o întrepătrundere de sensuri și, de aici, extrapolând, lumea contemporană este
Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea, opţiune sau necesitate? by Dorina Apetrei, Mihaela Butnaru, Gabriela Petrache () [Corola-publishinghouse/Science/426_a_1250]
-
Byck. S-a dedicat în continuare studierii textelor vechi românești, transcriind, în alfabetul latin, lucrări de mare întindere. În calitate de editor, stabilește textul și alcătuiește glosarul ori redactează aparatul critic la Dimitrie Cantemir, Opere complete (IV, t. I, 1973), realizează antologia Hronicul vechimei a romano-moldo-vlahilor (1981), reluată în 1999-2000 și distinsă cu Premiul Național al Ministerului Culturii și Cultelor, altă contribuție fiind ediția Coresi, Psaltirea slavo-română (1577), în comparație cu psaltirile coresiene din 1570 și din 1589, lucrare ce pune la dispoziția cercetătorilor un
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290216_a_291545]
-
jumătăți de veac. SCRIERI: Filologie și literatură. Cercetări - Studii, adecă Ispitiri, iscodiri întru limbă, literatură și cultură, București, 2002. Ediții: Dimitrie Cantemir, Opere complete, vol. IV, t. I: Istoria ieroglifică, introd. Nicolae Stoicescu, București, 1973 (în colaborare cu Nicolae Stoicescu), Hronicul vechimei a romano-moldo-vlahilor, pref. edit., București, 1981; ed. I-II, București, 1999-2000, Opere, I, îngr. și introd. edit., București, 2003 (în colaborare cu Virgil Cândea și Nicolae Stoicescu); Coresi, Psaltirea slavo-română (1577), în comparație cu psaltirile coresiene din 1570 și din 1589
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290216_a_291545]
-
desprinderea de climatul ideologic al anilor ’60, după cum mărturisește în eseul Despre relația față de texte și persoane. Descoperirea lui Blaga a avut ca rezultat, în 1968, și transpunerea în limba germană a unui volum de poezii și a paginilor din Hronicul și cântecul vârstelor. Plecând din țară, își concentrează atenția asupra literaturii avangardist-suprarealiste. Publică astfel - în colecția müncheneză „Texte timpuriii ale modernismului” - scrierile lui Urmuz, într-un volum apărut în 1976 și însoțit de material documentar concludent, în aceeași colecție fiind
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288710_a_290039]
-
din Chișinău, cercetător științific la Institutul de Literatură și Folclor al Academiei de Științe a Republicii Moldova (din 1999). Este doctor în filologie al Universității din Cluj-Napoca (1999). Face parte din colegiul de redacție al „Revistei de etnologie” din Chișinău. În Hronic de familie (1987) și în teza sa de doctorat, Familia-vatră a spiritualității românești (1999), C. oferă o imagine de ansamblu a spiritualității familiei, pornind de la tradiția romană și cea teologică spre cea românească tradițională. Pe baza bogatelor observații directe și
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286327_a_287656]
-
sunt puse permanent în relație cu rezultatele similare ale unor cercetări întreprinse în România și în alte spații. În lucrări precum Sărbătoarea izvoarelor (1986) și Scena artistului amator (1988), autorul examinează obiceiuri și sărbători populare. SCRIERI: Sărbătoarea izvoarelor, Chișinău, 1986; Hronic de familie, Chișinău, 1987; Scena artistului amator, Chișinău, 1988; Familia-vatră a spiritualității românești, Cluj-Napoca, 1999; Sorcove de lumină, Chișinău, 2000; Rădăcinile eterne ale folclorului. Rapsodul Nicolae Botgros la 50 de ani, Chișinău, 2003; Eu îmi cânt cântecul meu. Interpretul de
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286327_a_287656]
-
1924); Lauda somnului (1929); La cumpăna apelor (1933); La curțile dorului (1938); Nebănuitele trepte (1943); Postume (Vârsta de fier, Cântecul focului, Corăbii cu cenușă, Ce aude unicornul), Filosofia stilului, Fenomenul originar, Daimonion, Trilogia cunoașterii", Trilogia culturii, Trilogia valorilor, Trilogia cosmologică, Hronicul și cântecul vârstelor (1965); Luntrea lui Caron (1990). UNIVERSUL POETIC Poezia lui Blaga e o construcție armonioasă, monumentală prin semnificații, care dezvăluie un sentiment al fragilității umane. În texte întâlnim puține reflexe autobiografice, unele semne de amenințare a omului și
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
au simțit/ Genunile ce dorm sub limpezime", Menire). Lucian Blaga continuă să scrie și, în această perioadă, îi apar două volume de versuri, Poezii (ediție definitivă), în 1942, și Nebănuitele trepte, în 1943. Se adaugă acestora volumul memorialistic din 1946, Hronicul și cântecul vârstelor, piesa de teatru din 1944, Arca lui Noe, și studiul filosofic, Trilogia valorilor, din 1946. Amprenta sa asupra noii generații este de necontestat. Dacă pecetea epocii pe care o traversează e abia vizibilă în Nebănuitele trepte, volum
[Corola-publishinghouse/Science/84975_a_85760]
-
imposibil. Pe de altă parte, a-i izola operele între ele înseamnă a-i trăda personalitatea. Gândirea sa era unitară, nu fragmentară. Cantemir nu se socotea teolog ori filosof atunci când redacta Divanul, scriitor atunci când scria Istoria ieroglifică, istoric atunci când alcătuia Hronicul vechimii a romano-moldo-vlahilor ori orientalist atunci când încheia Creșterea și descreșterea Imperiului otoman. Pentru el, totul făcea parte din același demers; or, a nega dialogul dintre aceste opere, coerența lor fundamentală, a pierde din vedere evoluția gândirii cantemiriene înseamnă a nega
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
picături pe geamuri, pe loc le schimbă, ce mare deserviciu ne facem cu paranteza geamuri, în care stăm! ce paranteză groasă, și nu ea, cît Coada-i groasă, /Coada-i groasă, / Coada-i groasă, /De Cotnar! vezi subsol, Păstorel Teodoreanu, "Hronicul măscăriciului Vălătuc", roman bahic etc., stație "Petrom" la șosea, coboară călătorii ostentativ de mulți ce sînt și mai ales de actul prezenței lor, orașul Tîrgu Frumos speculat și de ploaie, eterna miză pe viitor, în vîrtej se adună nădejdea ochilor
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
48.55 Paul Teodorescu 659 Ziarist din București, căsătorit cu Elena, fiică a profesorului de latină din Fălticeni, Anastase Spiridonescu, care a trăit pe str. Boian (Ion Dragoslav). 660 Vezi: Eugen Dimitriu, Băncuța, loc de popas și aducere aminte - Din hronicul acestor locuri, „Zori noi”, Suceava, Anul XXXI, nr. 8520, duminică, 6 februarie 1977. 1008 TODICESCU, Gheorghe 661 1 Botești, 23-I-1968 Iubite Eugen, Am primit scrisoarea din 15 cr. bucurându-mă mult și făcându-mi o deosebită plăcere, prin sincerele sentimente
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
de a scrie un roman cu tema bogăție-putere-amor, A. a concretizat-o în ediția Aur, mărire și amor (1992), fragmentele eminesciene alcătuitoare, selectate din manuscrise, sugerând ideea unui fir epic romanesc. A mai restituit textul integral al primei ediții din Hronicul măscăriciului Vălătuc de Al. O. Teodoreanu (1992), însoțit de un glosar și o amplă postfață, în care sunt evidențiate valoarea și unicitatea scrierii în contextul literar interbelic. O antologie de texte din literatura română, de la C. Negruzzi la Marin Preda
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285369_a_286698]
-
manuscrisului, însoțită de un glosar și o amănunțită notă filologică. SCRIERI: „Istoria literaturii române de la origini până în prezent” de G. Călinescu. Dosarul critic (în colaborare cu Rodica Pandele), București, 1993; Și Domnul a zis, București, 2003. Ediții: Al. O. Teodoreanu, Hronicul măscăriciului Vălătuc, postfața edit., București, 1992, Un porc de câne, București, 1992; M. Eminescu, Aur, mărire și amor, Craiova, 1992; G. Dem. Teodorescu, Basme române, București, 1996 (în colaborare). Antologii: Au mai pățit-o și alții, București, 2001. Repere bibliografice
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285369_a_286698]
-
neamul moldovenilor, ilustrând distincția dintre moldoveni și munteni; cu toții aveau Însă aceeași origine romană. Pe la 1720, cel mai erudit dintre moldoveni, Dimitrie Cantemir (1673-1723), fost principe al Moldovei, tratează aceeași problemă a originilor Într-o amplă și documentată lucrare intitulată Hronicul vechimii romano-moldo-vlahilor: moldovenii și vlahii (românii din țara Românească) sunt așezați Împreună În directa descendență a romanilor. Faptele istorice erau — sau păreau — simple. Dacia a fost cucerită de romani, În vremea Împăratului Traian, prin două războaie, purtate În anii 101-102 și
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
cerneală, după unele nume. Unde și de ce nu figurează? Ce să însemne asta? Lista celor 257 de pușcăriași ai obsedantului deceniu impresionează și prin arbitrariul "culpelor", unele de-a dreptul hilare "huliganism politic", "legături suspecte cu străinătatea"astfel devenind un hronic al durerii, ale cărui ecouri n-ar trebui să se stingă niciodată. Și dac-ar fi să poarte un nume, acela ar fi, de ce nu, "Lista lui Dej." * D upă primul glonț, "Lucrețiu Pătrășcanu s-a mai văietat și s-
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1578_a_2876]
-
semănatului și a culesului, semnalez numai referința. 69 Vezi comparațiile implicite prezente în alegoria Divanului, Ediție îngrijită, studiu introductiv și comentarii de Virgil Cândea, text grecesc de Maria Marinescu Himu, București, Editura Academiei RSR, 1974, pp.109-111. 70 D. Cantemir,Hronicul vechimei a româno-moldo-vlahilor, I, Ediție îngrijită, studiu introductiv, glosar și indici de Stela Toma, București, Editura Minerva, 1998, p.7. 71 Imaginea cărții-călătorie făcută împreună de cititor și autor apare și la cronicarul francez Geoffroy de Villehardouin, în Cucerirea Constantinopo-lului
[Corola-publishinghouse/Science/1560_a_2858]
-
făcută împreună de cititor și autor apare și la cronicarul francez Geoffroy de Villehardouin, în Cucerirea Constantinopo-lului Cluj, Editura Limes, 2002, Traducere și note de Tatiana Ana Fluieraru, Ediție îngrijită și prefațată de Ovidiu Pecican, p.150). 72 D. Cantemir, Hronicul..., p.8. 73 Idem, Divanul, p.117: "în candila aceștii cărticele, a darului și a învățăturii ce întru tine ai, lumina a aprinde nu te-ai lenevit". 74 Vezi Balthasar Gracián, Cărțile omului desăvârșit, Humanitas,1994. 75 Divanul, p.113
[Corola-publishinghouse/Science/1560_a_2858]
-
trupului, așe a sufletului stat și podoabă îți, privind, socotește, și ceva dintr-acestea lipsă iar grozav văzând, tocmește și cum să cade frumos orânduiește și împodobește." 76 Citatele și parafrazele legate de alegoria scrierea-luptă sunt preluate din D. Cantemir, Hronicul..., pp.6-7. 77 Evanghelie învățătoare, Govora, 1642, a lui Udriște Năsturel în BRV I. 78 Împreună cu dreapta socotință, discernământul "cu socotințî și cu semuiria sufletéscî", după cum cheamă la lectură Udriște, trezvia implică, în patristică, introspecție și cântărire de sine. "Trezvia
[Corola-publishinghouse/Science/1560_a_2858]
-
George Muntean, Nicolae Pomohaci, Viorica Panaitescu, iar din Cernăuți - Maria Toacă și Ștefan Hoștiuc. Din cuprins: Anul jubiliar 2002 în oglinda retrovizoare, cu trei subcapitole: evocări, jubilee, vernisaje, simpozionul „Bucovina - file de istorie”, „Luna Bucovinei (articolul este inserat în rubrica Hronicul Filialei). Citim din revistă interviul luat de Ștefan Hoștiuc directorului Centrului de Studii „Bucovina” al Academiei Române, Dimitrie Vatamaniuc și portretul realizat de Mina Cionca pictorului bucovinean Epaminanda Bucevschi. La agenda culturală 2003 - programul de activități științifice și cultural artistice ale
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]