246 matches
-
manuscrisului, însoțită de un glosar și o amănunțită notă filologică. SCRIERI: „Istoria literaturii române de la origini până în prezent” de G. Călinescu. Dosarul critic (în colaborare cu Rodica Pandele), București, 1993; Și Domnul a zis, București, 2003. Ediții: Al. O. Teodoreanu, Hronicul măscăriciului Vălătuc, postfața edit., București, 1992, Un porc de câne, București, 1992; M. Eminescu, Aur, mărire și amor, Craiova, 1992; G. Dem. Teodorescu, Basme române, București, 1996 (în colaborare). Antologii: Au mai pățit-o și alții, București, 2001. Repere bibliografice
ANGHEL-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285369_a_286698]
-
pudibonderia mic-bugheză, ca și albumul Casa cu perdelele lăsate. Autorul alege un subiect „scandalos”, o suită de întâmplări decameronești, având în centru un neobișnuit de viril căpitan Ioniță. Licențiozitatea e atenuată prin proiectarea pe un fundal narativ „în stil de hronic”, după modelul lui Al. O. Teodoreanu. Umorismul se valorifică și în biografiile romanțate, îndeosebi în Cetățeana Tallien, precum și în reportaje și note de drum. Un capitol aparte îl formează scrierile dedicate scenei. Disociind între cronica dramatică și critica teatrală, A
ANESTIN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285365_a_286694]
-
évidentes pour la culture allemande, et să mère provenait d'une famille de macédo-roumains venue au XVIIe siècle du sud du Danube en Transylvanie.785 Leș souvenirs d'enfance et de la jeunesse de Blaga șont racontés dans l'ouvrage autobiographique Hronicul și cântecul vârstelor (La chronique et la chanson des âges), rédigé entre 1945 et 1946 et publié posthumément en 1965. Au-delà de la composante documentaire et biographique, le lecteur peut y découvrir la sensibilité d'un auteur qui, pareil à un
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
l'inconnu, le côté caché des choses, qu'il appelle " le cryptique "799. * L'enfance du poète se trouve sous le signe d'un silence magique, une sorte de " refus de la parole " dont îl se souvient dans son român autobiographique Hronicul și cântecul vârstelor (La chronique ou la chanson des âges), mais aussi dans son poème Autoportrait.800 " Începuturile mele stau sub semnul unei fabuloase absențe a cuvântului "801, avoue le poète. Îl caractérise ce phénomène mystérieux comme une sorte de
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
de Blaga, dans une édition en deux volumes, publiée par leș Éditions Minerva en 1974. C'est aussi le cas du drame Anton Pann (1964), du volume d'aphorismes Elanul insulei (L'élan de l'île, 1977), du volume autobiographique Hronicul și cântecul vârstelor (La chronique et la chanson des âges, 1965) et du român Luntrea lui Caron, qui comprend trois éditions : 1990, 1998, 2006 (en français, La barque de Charon, dont un fragment traduit par Jean Poncet a été publié
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
Blaga en traduction paraissent posthumément. Nous en présentons la liste ci-dessous : → 1965 : traduction en hongrois de quelques poèmes, parue à Budapest 1047 → 1967 : traduction en allemand de quelques poèmes, parue à Bucarest 1048 → 1968 : traduction en allemand du român autobiographique Hronicul și cântecul vârstelor (La chronique et la chanson des âges), parue à Bucarest 1049 → 1968 : traduction en hongrois du român autobiographique Hronicul și cântecul vârstelor (La chronique et la chanson des âges), parue à Bucarest 1050 → 1970 : traduction en hongrois
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
1967 : traduction en allemand de quelques poèmes, parue à Bucarest 1048 → 1968 : traduction en allemand du român autobiographique Hronicul și cântecul vârstelor (La chronique et la chanson des âges), parue à Bucarest 1049 → 1968 : traduction en hongrois du român autobiographique Hronicul și cântecul vârstelor (La chronique et la chanson des âges), parue à Bucarest 1050 → 1970 : traduction en hongrois de quelques poèmes, parue aux Éditions Albatros de Bucarest 1051 → 1971 : traduction en italien de 90 poèmes de Blaga, parue aux Éditions
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
revues littéraires de son époque et qui représentaient, entre autres, l'héritage de grands poètes du XIXe siècle, comme Vasile Alecsandri ou Mihai Eminescu.1489 Très jeune, Blaga pratique le vers libre, comme îl l'avoue dans le român autobiographique Hronicul și cântecul vârstelor (La chronique et la chanson des âges) : În primăvara anului 1910 mă pomenii ușor luat de-un nou val liric. [...] Am trimis o încercare la Luceafărul, în versuri libere, albe. Avântul meu nu-și făcea văd în
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
2. 5. Autres ouvrages de Blaga 2. 5. 1. Ouvrages de Blaga en langue originale BLAGA, Lucian, Discobolul, Editura Publicom, Bucarest, 1945. BLAGA, Lucian, " Cum l-am tradus pe Faust ", în Steaua, no. 5, măi 1957, p. 85-90. BLAGA, Lucian, Hronicul și cântecul vârstelor, Editura Tineretului, București, 1965. BLAGA, Lucian, Poezii, ediție îngrijita de George Ivașcu, Editura pentru Literatură, București, 1967. BLAGA, Lucian, Trilogia culturii (Orizont și stil. Spațiul mioritic. Geneză metaforei și sensul culturii), cuvânt înainte de Dumitru Ghișe, Editura pentru
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
BLAGA, Lucian, Opere, vol. III: Tălmăciri, Minerva, București, 1975. BLAGA, Lucian, Elanul insulei, Dacia, Cluj-Napoca, 1977. BLAGA, Lucian, Isvoade: eseuri, conferințe și articole, ediție coordonată de Dorli Blaga și Petre Nicolau ; prefață de George Gană, Minerva, București, 1972. BLAGA, Lucian, Hronicul și cântecul vârestelor, Editura Hyperion, Chișinău, 1993. BLAGA, Lucian, Izvoade, Humanitas, București, 2002. 2. 5. 2. Autres ouvrages de Blaga traduits en français BLAGA, Lucian, Théâtre, traduit du roumain et préfacé par Micaela Slăvescu, Minerva, Bucarest, 1986. BLAGA, Lucian, L
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
virradat : Válogatott versek, szerkesztette, az elöszót és a jegyzeteket irta Domokos Samuel, forditás, Europá Könyvkiadó, 1965. BLAGA, Lucian, Ausgewählte Gedichte, Deutch von Oskar Pastior, mit einem Vorwort von Aurel Rău, Jugendverlag, Bukarest, 1967. BLAGA, Lucian, Cronik und Lied der Lebenszeiten (Hronicul și cântecul vârstelor), mit einem Vorwort von George Ivașcu, Deutch von Oskar Pastior, Jugendverlag, Bukarest, 1968. BLAGA, Lucian, Évek Krónikája és énke (Hronicul și cântecul vârstelor), forditotta Kiss Jenö, Ifjúsági Könyvkiadó, Bukarest, 1968. BLAGA, Lucian, Legszebb versei, forditas, válgotta és
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
Pastior, mit einem Vorwort von Aurel Rău, Jugendverlag, Bukarest, 1967. BLAGA, Lucian, Cronik und Lied der Lebenszeiten (Hronicul și cântecul vârstelor), mit einem Vorwort von George Ivașcu, Deutch von Oskar Pastior, Jugendverlag, Bukarest, 1968. BLAGA, Lucian, Évek Krónikája és énke (Hronicul și cântecul vârstelor), forditotta Kiss Jenö, Ifjúsági Könyvkiadó, Bukarest, 1968. BLAGA, Lucian, Legszebb versei, forditas, válgotta és a bevezetöt irta Jancsó Elemér, Albatrosz, Bukarest, 1970. BLAGA, Lucian, Nouăzeci de poezii Novanta liriche, traduit par Mariano Baffi, avant-propos par Edgar Papu
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
224). 785 V. Romul Munteanu, " Notice biographique ", în Lucian Blaga, volume bilingue, Poemele luminii/Leș poèmes de la lumière, sélection, traduction et avant-propos par Paul Miclău; préface et note biographique par Romul Munteanu, Minerva, Bucarest, 1978, p. 93. 786 Lucian Blaga, Hronicul și cântecul vârstelor, Editura Tineretului, București, 1965. Ce român autobiographique, qui a la tonalité des contes autochtones, n'a pas été traduit en français jusqu'à présent. 787 V. Romul Munteanu, " Notice biographique ", în Lucian Blaga, volume bilingue, Poemele luminii
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
souvient avec plaisir. Leș "deux armoires vieilles", en noyer, une commode Biedermeier et la pendule dorée qui jouait "deux mélodies viennoises, aux sons métalliques, sautillants", font pârtie du milieu ambiant, fixé dans la mémoire de l'écrivain. " 788 Lucian Blaga, Hronicul și cântecul vârstelor (La chronique et la chanson des âges), apud Romul Munteanu, " Notice biographique ", în Lucian Blaga, Poemele luminii/Leș poèmes de la lumière, traduction de Paul Miclău, op. cît., p. 93. 789 V. Lucian Blaga, Sufletul satului (L'âme
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
lebădă./ În patria să/Zăpadă făpturii îi ține loc de cuvânt./ Sufletul lui e în căutare,/în muta, seculară căutare,/de totdeauna,/și până la cele din urmă hotare. ", în Lucian Blaga, Operă poetica, op. cît., p. 225). 801 Lucian Blaga, Hronicul și cântecul vârstelor, op. cît., p. 3 : " Mes commencements se trouvent sous le signe d'une fabuleuse absence de la parole " Notre traduction. 802 Texte source : " o luciditate insolita ", V. Lucian Blaga, Hronicul și cântecul vârstelor, op. cît., p. 3. 803
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
poetica, op. cît., p. 225). 801 Lucian Blaga, Hronicul și cântecul vârstelor, op. cît., p. 3 : " Mes commencements se trouvent sous le signe d'une fabuleuse absence de la parole " Notre traduction. 802 Texte source : " o luciditate insolita ", V. Lucian Blaga, Hronicul și cântecul vârstelor, op. cît., p. 3. 803 Irina Petrescu, " Présentation de Lucian Blaga ", în Lucian Blaga " Le Grand Passage ", suivi de Nichita Stănescu " Une vision des sentiments ", Autres Temps, Marseille, 2003, p. 37. 804 Mircea Vaida, Pe urmele lui
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
se șont imposés au long du siècle, l'œuvre de notre philosophe. " Notre traduction.) 812 Romul Munteanu, " Notice biographique ", în Lucian Blaga, Poemele luminii/Leș poèmes de la lumière, traduction de Paul Miclău, op. cît., p. 94. 813 V. Lucian Blaga, Hronicul și cântecul vârstelor, op. cît. 814 Romul Munteanu, " Notice biographique ", în Lucian Blaga, Poemele luminii/Leș poèmes de la lumière, traduction de Paul Miclău, op. cît., p. 94. 815 V. Jean Poncet, " Oser traduire Blaga ", în Leș marches insoupçonnées, op. cît
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
jegyzeteket irta Domokos Samuel, forditás, Europá Könyvkiadó, 1965, 416 p. 1048 V. Lucian Blaga, Ausgewählte Gedichte, Deutch von Oskar Pastior, mit einem Vorwort von Aurel Rău, Jugendverlag, Bukarest, 1967, 232 p. 1049 V. Lucian Blaga, Cronik und Lied der Lebenszeiten (Hronicul și cântecul vârstelor), mit einem Vorwort von George Ivașcu, Deutch von Oskar Pastior, Jugendverlag, Bukarest, 1968, 240 p. 1050 V. Lucian Blaga, Évek Krónikája és énke (Hronicul și cântecul vârstelor), forditotta Kiss Jenö, Ifjúsági Könyvkiadó, Bukarest, 1968, 200 p. 1051
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
Bukarest, 1967, 232 p. 1049 V. Lucian Blaga, Cronik und Lied der Lebenszeiten (Hronicul și cântecul vârstelor), mit einem Vorwort von George Ivașcu, Deutch von Oskar Pastior, Jugendverlag, Bukarest, 1968, 240 p. 1050 V. Lucian Blaga, Évek Krónikája és énke (Hronicul și cântecul vârstelor), forditotta Kiss Jenö, Ifjúsági Könyvkiadó, Bukarest, 1968, 200 p. 1051 V. Lucian Blaga, Legszebb versei, forditas, válgotta és a bevezetöt irta Jancsó Elemér, Albatrosz, Bukarest, 1970, 188 p. 1052 V. Lucian Blaga, Nouăzeci de poezii Novanta liriche
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
ces formes traditionnelles, c'est-à-dire aux mètres qui lui étaient fournis comme modèle par leș poètes du Luceafărul et une série d'auteurs antérieurs. À peine âgé de 15 ans, îl s'intéressait déjà au vers libre. " 1490 Lucian Blaga, Hronicul și cântecul vârestelor, Editura Hyperion, Chișinău, 1993, p. 264. C'est nous qui soulignons. Pendant le printemps de l'année 1910, une nouvelle vague lyrique m'emporta doucement. J'ai envoyé un poème en vers libres, blancs, à la rédaction
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
românesc. Valurile migratoare din stepa răsăriteană au dus de timpuriu la coabitarea cu populația autohtonă românească, chiar dacă elementele alogene au umbrit multă vreme pe cele locale. Un fapt istoric semnificativ este acel "modus vivendi" stabilit între români și alogeni (vezi Hronicul vechimei româno-moldo-vlahilor, București, 1901, p. 338). Rolul acestor popoare migratoare târzii (vezi pe larg cap. X) trebuie privit cu prudență, fără a fi subestimat, dar nici exagerat. Astfel erau cumanii, statorniciți pe teritoriile românești, în a doua jumătate a secolului
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
din Chișinău, cercetător științific la Institutul de Literatură și Folclor al Academiei de Științe a Republicii Moldova (din 1999). Este doctor în filologie al Universității din Cluj-Napoca (1999). Face parte din colegiul de redacție al „Revistei de etnologie” din Chișinău. În Hronic de familie (1987) și în teza sa de doctorat, Familia-vatră a spiritualității românești (1999), C. oferă o imagine de ansamblu a spiritualității familiei, pornind de la tradiția romană și cea teologică spre cea românească tradițională. Pe baza bogatelor observații directe și
COLAC. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286327_a_287656]
-
sunt puse permanent în relație cu rezultatele similare ale unor cercetări întreprinse în România și în alte spații. În lucrări precum Sărbătoarea izvoarelor (1986) și Scena artistului amator (1988), autorul examinează obiceiuri și sărbători populare. SCRIERI: Sărbătoarea izvoarelor, Chișinău, 1986; Hronic de familie, Chișinău, 1987; Scena artistului amator, Chișinău, 1988; Familia-vatră a spiritualității românești, Cluj-Napoca, 1999; Sorcove de lumină, Chișinău, 2000; Rădăcinile eterne ale folclorului. Rapsodul Nicolae Botgros la 50 de ani, Chișinău, 2003; Eu îmi cânt cântecul meu. Interpretul de
COLAC. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286327_a_287656]
-
privea mai detașat și lucid ceea ce era rigid și în declin în ideologia și ordinea politică a Răsăritului balcanic; și, față de moralismul ascetic al lui Neagoe, venea cu o altfel de înțelegere a lumii, avea conștiința latinității noastre (Descriptio Moldaviae, Hronicul vechimei a romano-moldo-vlahilor) și viziunea înălțării și decăderii Porții ca putere continentală (Istoria Imperiului Otoman). Și, mai cu seamă, dădea în Istoria ieroglifică o imagine - în convenția alegorică a măștilor zoomorfe - a relelor, păcatelor și slăbiciunilor care trăgeau neamul în
BALCANISM. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285580_a_286909]
-
Filipache) - Manicatide (un cinic stilat), pictura unui mediu crepuscular. Intrat, odată cu Princepele, după erupția realistă, într-o fază ce a fost numită livrescă, B. dezvăluie arta unui mare colorist, degustător de arome și împătimit calofil, dezgropând o limbă somptuoasă din hronice, pisanii și foleturi. Filoanelor cărturărești li se asociază cruditățile verbale. Coloritul descripției, opulența detaliilor, dezinvoltura imagistică și capacitatea de vizualizare fac din el un scriitor baroc, trădându-și obsesia cărturărească și gustul pentru ezoterism. Impulsul regresiv îl definește ca pe
BARBU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285622_a_286951]