272 matches
-
pitorești, asemenea unui haos organizat, pe care le înviorează cu pete de culoare” (p. 62). O fire bivalenta observa și Ion Alex. Angheluș - poetul Hușilor: „prima oara era iritat, palid, răvășit, neliniștit, sumbru”, „a doua oară, aprins, vibrând în fața peisajului hușean”. Aidoma, Mircea Deac îl caracterizează „ca om și artist ciudat, izolat, nemulțumit, răzvrătit, neînțeles”, „neîncrezător în oameni, desi îi iubea”, arta fiindu-i „un crez și un foc nestins” (p. 64). Cum harul artistului se cristalizează în opera, tot astfel
Colegiul Naţional "Cuza Vodă" din Huşi : 95 de ani de învăţământ liceal by Costin Clit () [Corola-publishinghouse/Memoirs/643_a_1320]
-
și derivate ale acestuia, vreo douăzeci dintre ele fiind peisaje acuarelizate, celelalte - pictură, grafică, laviu, penița și crochiuri din cărbune și creion. Spre argumentare, spicuim câteva titluri: „Peisaj din Huși” (8 lucrări) „Pe drum la Dobrina”, „Ulița din Huși”, „Peisaj hușean”, „Mahala din Huși”, „Case din Huși”, „Cules de vie la Huși” etc. Caracterul monografic al ansamblului plastic este dat de priveliștile care sugerează coordonatele geografice naturale: dealul magic al Dobrinei („Pe drum la Dobrina”, „Spre Dobrina”, „La margine de oraș
Colegiul Naţional "Cuza Vodă" din Huşi : 95 de ani de învăţământ liceal by Costin Clit () [Corola-publishinghouse/Memoirs/643_a_1320]
-
care, din păcate, nu a putut avea o apariție regulată (1922-1923; 1930-1933; 1968-1979; 1995 - serie nouă). Profesorul Petru Ir. Pogângeanu a păstrat un respect deosebit școlii care l-a format, participând aproape anual sau trimițând telegrame la deschiderea cursurilor liceului hușean. El a fost inițiatorul sărbătoririi semicentenarului liceului (1918-1968). Cu ocazia festivităților dedicate acestui eveniment, Petru Ir. Pogângeanu va rosti o emoționantă evocare a anilor petrecuți în acest liceu, neuitând să-și exprime recunoștința față de profesorii care l-au îndrumat și
Colegiul Naţional "Cuza Vodă" din Huşi : 95 de ani de învăţământ liceal by Costin Clit () [Corola-publishinghouse/Memoirs/643_a_1320]
-
siguranță că ideea nu a displăcut răniților și bolnavilor ci, din contră, va fi provocat multă veselie. Bine-nțeles că tot polițaiului Îi revenise nobila dar greaua sarcină de mamă a răniților În a „rechiziționa” zeama de struguri fermentată a hușenilor și nu oricare ci din cea veche, plină de buchet și sublim gust. Cum pasarea obligațiilor În cârca subordonaților era valabilă și atunci, ca și acum, prefectul se spălase pe mâini ca Pilat din Pont, semnând adresa-ordin nr.6048/21
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
Dvs. veți păstra dovada de Încunoștiințare a acelor persoane”. Într-adevăr, pe verso-ul documentului am găsit lista cu „Numele proprietarilor ce au a primi chitanțe pentru requisițiile de vite ce au dat pentru Armata Română”. Iată-i pe cetățenii hușeni ai acelor timpuri: „Smunt birjariu; Noea Moraru; Grigore Emandi; Hagi Hriste Panainte; Paul Popov; Froim Rosner; Ion Mârza; Ștefan Ghenciu; Ion Dumbravă; Ion Șopârleanu”. Mai târziu, pe 19 august 1877, prefectul trimitea polițaiului o altă dispoziție ministerială În care se
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
timpul să dați asemine concurs legal, cunoscând că pentru orice Întârziere, răspunderea ce va cade asupra Dvs. va fi gria, căci trebuie să apreciați În ce timp se cere asemine concursu (subl.ns.)”. Până la urmă, se pare că băierile mărinimiei hușenilor se deschiseseră poate și datorită unei propagande susținute a autorităților timpului care prezentaseră sacrificiile seculare fără număr făcute de poporul român În beneficiul puterii suzerane de la Stambul. Tot prefectura trimisese poliției În luna iulie adresa nr.5707, prin care i
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
sau „Despărțirea I-a), Îi scrisese polițaiului că „Cercetânduse În tot cuprinsul acestui cuartal până În prezent nu sa putut afla de individul (...)”. Din fericire, există la dosarul pe care l-am cercetat În amănunt și „traducția” pricinii pentru care poliția hușeană a timpului (și nu numai) a fost pusă pe jar, În plin război ruso-românoturc. În esență, fusese vorba de o Încurcată poveste de amor dar și de crimă urmată de jaf În care era implicată și „uă Catarina Chiriacu” care
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
comunistă și soldatul-milițian care, potrivit dicționarului limbii române, În vechea organizare militară făcea parte din armata nepermanentă sau de rezervă, care cuprindea și unele unități speciale. Cinci erau deja plecați la corpurile de armată unde fuseseră repartizați, dar fără ca polițiștii hușeni să știe asta; cinci fuseseră găsiți, Întrun fel sau altul și duși la Batalionul local; un „dositu” credem că era unul ce se ascunsese pentru a nu fi Încorporat; doi apăreau ca „morți În armată”, cel mai probabil victime ale
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
sunt distinați, vă rogu să dați ordine care să aducă la Escadronu până poimâine 23 curentu, punânduse cea mai mare energie În căutarea loru, după cum mi se recomandă de D-l General Comandant al Diviziei”. Iată-i pe bravii artileriști hușeni ce ar fi trebuit să plece la rezbel În caz că vor fi găsiți, specificând faptul că am păstrat ortografia actuală a numelor pentru o mai bună Înțelegere: „Carp Ion (sergent); Jecu Ion (brigadier); Cracea Ion (soldat); Bleoju Anton (idem); Mihai Costachi
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
diversificate Conducătorii României de atunci care hotărâseră că era timpul pentru constituirea unei armate permanente competitive și instruite, nu recrutau tineri doar pentru infanterie, cavalerie sau artilerie ci și pentru geniu, de exemplu. Pe 11 mai 1877, tocmai acești rezerviști hușeni fuseseră luați În vizorul forurilor superioare de la București care Îi cereau la oaste prin intermediul prefecturii și a poliției. Adjunctul prefectului de Fălciu MÎrzea, semnase adresa nr.3380 ce Însoțea și o copie după ordinul comandantului Diviziei a II-a Teritoriale
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
1877 să trimită polițaiului adresa nr.580 ce conținea vestea bună a găsirii rezervistului pe care Îl și „Înaintase” la centru. Tot despre niște „rătăciți” se făcuse vorbire În adresa nr.210/30 mai 1877, trimisă chiar de comandantul batalionului hușean, căpitanul Lupașcu, polițaiului Alexandrescu: „Vă rog trimiteți de urgență la Cancelaria Batalionului pe melițienii notați pe contrapagină”. Iată care fuseseră aceștia: „Alecu Idriceanu, Petru Marin Gheorghiu, Neculai Marcache, Janolescu, V. Constantinescu, Dimitrie Chirsacof, Mihaiu Vasiliu, Mihaiu Atanesiade, Ianache Enăchescu”. Cu
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
al Statului Major fiind generalul rus Pavel D. Zotov”. Cu toate că pierderile adversarilor din această bătălie nu au fost precizate și nici acum nu se știe exact câte au fost, totuși suntem siguri că la teribila Încleștare au participat și militari hușeni și fălcieni. Dovadă stă adresa nr.7793/5 septembrie (stil veci) trimisă de Prefectura Fălciu Poliției Huși, ca urmare a unei telegrame primite de la Ministerul de Externe. Remarcând mai multe semnături de luare la cunoștință pe document, am tras concluzia
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
Moșia Toporăști (idem); Moșia Olănești (datornici răzeșii din Portari); Moșia Boțoaia (datornici C. Gheorghiu, C. Giugiru, Nicu Racoviță și Iacovache Racoviță)”. Iată cazuri când pentru o sumă foarte mică proprietarii Își puteau pierde pământul cumpărat mai Înainte. a.p. Au dat hușenii flanele groase și ciorapi de lână? Ei bine, nu, sau măcar până la data de 18 septembrie 1877 când ministrul de Interne a apelat iarăși la bunăvoința cetățenilor, trimițând la Prefectura Fălciu patetica telegramă (fără număr) pe care o vom reproduce
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
nu s-a putut descurca decât foarte târziu, adică În a doua jumătate a lunii noiembrie când prefectul l-a anunțat cu adresa nr.10791/19 noiembrie 1877, că Îi va remite 13 tablouri semnate de Papazoglu. Iată care erau hușenii depistați de vigilenții polițiști ca fiind amatori de scene istorice: „Antonu Romila, Petru Enculescu, Gheorghe Moșoru, Ușer Rosenblatt, Zisu Rabinștein, N.C. Constantinescu, Iorgu Gociu, Elena Peiu, H. Dresnner, State Chitariu, Neculai Pascal, Nuhăm Carp și D. Gh. Mazilu”. Cu ce
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
supraveghere a nu se da ocasiune la abusuri prin tăiere de lemne În picioare”. Semnatarii telegramei, Ștefan Sihleanu și M. Lupașcu precizaseră În mod expres că „Această disposițiune va avea lucrare până la Întoarcerea bărbaților pe la vetrele loru”. a.u. Rezerviști hușeni și pahonți ruși tâlhari Probabil, era foarte greu de strâns toți rezerviștii contingentului 1869 de vreme ce tot se revenea asupra lor cu o seamă de adrese oficiale. Nu trebuie omis faptul că În lucrarea de față s-a mai amintit de
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
vă rog D-le Prefect să binevoiți a lua măsurile cuvenite pentru ca autoritățile care În casul prevăzutu prin citata circulară, vor libera bilete de transport, să prevadă În ele toate indicațiunile prescrise de articolul 22 al regulamentului”. În numeroase cazuri, hușenii nu acceptaseră să contribuie la bunul mers al războiului cu diverse „ofrande”, adică donații. Ce măsuri a luat guvernul, vom afla În continuare. Neputând trimite la luptă ostași prost echipați pentru condițiile iernii bulgărești, Ministerul de Rezbel a apelat la
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
de la București și erau valabile pentru Întreaga țară. Pe 7 februarie același an, intervenise pe lângă poliție și Primăria „comunei urbane” Huși care Îl anunța pe Ghițescu de iminenta primire („...cel multu 3 zille”) a listelor complete cu numele tinerilor hușeni extrase din Registrul stării civile. Prima listă cuprindea un număr de 118 juni buni de a Îmbrăca haina militară. Iată câțiva dintre ei: „Constantin Nistor, Gheorghe N. Grădinaru, Ion A. Morariu, Hristofor D. Petre, Ion Gaiță, Constantin Ciolocă, Neculai Th.
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
a Bălașei, Vasile N. Palade, Dumitru C. Musteață, Ion N. Novacu, Pavăl Zaharie, Ifteni I.N. Ciocoiu, Frumusachi G. Strungar, Ion Gr. Olar, Ghiorghi P. Trofin”. Dar, toți acești oameni trebuiau căutați și identificați așa că sarcina căzuse pe umerii angajaților poliției hușene care, se pare că nu prea se grăbeau cu această operațiune de vreme ce primăria a intervenit iarăși cu adresa nr.446/5 februarie 1877 aducându-le aminte lui Ghițescu & comp. de celelalte două documente trimise lor. Rezoluția pusă de polițai fusese
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
spus că Legea Recrutării Armatei a fost votată În Parlamentul României, promulgată de domnitorul Carol și publicată În Monitorul Oficial nr.51/1876. Deci, prima recrutare prin tragere la sorți avusese loc În anul evocat mai sus. Totuși, câțiva tineri hușeni au scăpat dar n-au fost uitați de cerberii din comisia de recrutare iar Primăria Huși trimisese Poliției la data de 14 februarie 1877 adresa nr.1947 În care amintea și de aceștia: „Am onoare a vă ruga ca să disposați
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
Întinse În tot cuprinsul orașului că monezile rusești au tot aceeași valoare ca și până acum adică Rubla - 4 lei; jumătate - 2 și sfertul - 1”. Aici se termină sursele de informații provenite din fondul arhivistic „Poliția Huși”. CAPITOLUL II EVREII HUȘENI ȘI COMUNISMUL Numele acestor organizații politice, nu trebuie să Înșele pe nimeni deoarece nu a avut nici urmă de caracter democratic el mirosind de la o poștă a comunism de cea mai pură orientare stalinistă. „Puii” de la județe au fost „clociți
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
secțiunilor: juridică, financiară, culturală, de femei și de tineret. La Politic: a) Conferințe pentru a se explica ce este CDE; b) Unificarea organizațiilor evreiești În lupta contra fascismului, pentru sprijinirea democrației”. La această a doua parte, li se sugerase liderilor hușeni testarea coreligionarilor vizavi de „Atitudinea față de URSS și față de democrație” dar li se ceruse și „...demascarea evreilor reacționari” precum și „...luarea unor angajamente În luptă”. Formulări ambigui, pe măsura inteligențelor capilor. Semnatarul documentului din care cităm, Naty Terdiman (responsabilul CDE-ului
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
Organizatoric”, semnatarul actului, Naty Terdiman, trecuse la punctul „c” chestiunea „Înhumării săpunului R.I.F.18”. Cum rostul acestei lucrări este altul, e bine să trecem iarăși la studiul documentelor arhivistice pentru a afla ce s-a mai petrecut În sânul comunității hușene după apariția anti-sionistei organizații comuniste numite Comitetul Democratic Evreiesc. Așadar, se spunea că „Săpunurile RIF au fost Înhumate În ziua de 9 iunie a.c. (1946, n.n.), după ce În prealabil a fost pregătită o campanie specială pentru a populariza În mase
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
vază ai CDE de la „centru” cum a fost „Tov. Duboviz” care pe 30 mai 1946 a conferențiat despre „...importanța IKUFului și a CDE-ului”. Interesantă rămâne și „statistica” finalului de document din care am aflat că organizația (aproape) comunistă evreiască hușeană avea doar 33 de membri „...din care, 11 membri PCR, 3 PSD, 11 sioniști, 6 simpatizanți ai PCR și 7 cu atitudini neprecizate”. Din punct de vedere social, componența era următoarea: „27 de bărbați și 6 femei din care: 6
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
organelor de ordine, se dădea de Înțeles că țăranii nu avea altă alternativă și de aici ura față de evrei despre care credeau că sunt mână-n mână cu polițiștii. Referitor la „Evreii repatriați În localitate de pe teritoriul Uniunii Sovietice” șeful hușean remarcase că „...la Început făceau o puternică propagandă antisovietică, Însă prin intervențiile făcute de noi, adunându-i și vorbindu-le, am reușit ca să punem punct acestei propagande”. Cel mai probabil, propagandiștii de ocazie au fost amenințați cu pedepse aspre În
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
descrisă cu precizie: „Partidul evreesc (cel citat mai sus, n.n.) a tatonat terenul pentru a vedea dacă poate lua ființă la Huși”. Contrazicându-se cu cele afirmate anterior, Terdiman Îi liniștise pe șefii cei mari afirmând: „Din cele constatate, evreii (hușeni, compl.ns.) nu au primit această propunere ci șiau manifestat hotărârea de a merge alături de guvern (dr. Petru Groza, compl.ns.)”. Foarte aiuritoare afirmație dacă socotim că tocmai Începuse să se teamă de Balamalaha În care se adunaseră ciopor meseriașii
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]