145 matches
-
visité également Stela Huțan, sa camarade de Crimée, la plus jeune femme-pilote de l'Escadrille Blanche. La première édition de ce livre, publiée en 2008, avait été pour les deux anciennes aviatrices une belle surprise et une très meritée satisfaction. Stela Huțan s'est éteinte en 2010, à 89 ans. Mariana Drăgescu nous a quitté elle aussi, en mars 2013, à l'âge de 100 ans. Mots-clés: aviation, blessés, escadrille, guerre, sanitaire. Mariana Drăgescu, fotografie-portret, aprox. 1942 (arhiva Mariana Drăgescu) Aeroportul Băneasa
Escadrila Albă : o istorie subiectivă by Daniel Focşa [Corola-publishinghouse/Memoirs/1429_a_2671]
-
Thomas, într-o ipostază veselă (arhiva Mariana Drăgescu) Tighina, august 1941. Virginia Thomas (în picioare), Nadia Russo (în alb) și Mariana Drăgescu, în fața unui RWD 13 (arhiva Mariana Drăgescu) Nadia Russo. Campania Basarabiei, 1941 (arhiva Daniel Focșa) Fotografie-portret a Stelei Huțan făcută în 1943, pe când era pilot în Escadrila 108 Transport ușor (Escadrila Albă). Se observă detaliile uniformei și insigna de pilot militar (arhiva Stela Huțan-Palade) Aerodromul Chitila, 28 august 1941. Stela Huțan, elevă la cursurile de planorism ale Școlii de
Escadrila Albă : o istorie subiectivă by Daniel Focşa [Corola-publishinghouse/Memoirs/1429_a_2671]
-
Basarabiei, 1941 (arhiva Daniel Focșa) Fotografie-portret a Stelei Huțan făcută în 1943, pe când era pilot în Escadrila 108 Transport ușor (Escadrila Albă). Se observă detaliile uniformei și insigna de pilot militar (arhiva Stela Huțan-Palade) Aerodromul Chitila, 28 august 1941. Stela Huțan, elevă la cursurile de planorism ale Școlii de zbor fără motor CFR (arhiva Daniel Focșa) Aerodromul Chitila, august 1941. Stela se află la bordul unui planor de faza I, cu care se putea zbura pe o distanță de maximum 50
Escadrila Albă : o istorie subiectivă by Daniel Focşa [Corola-publishinghouse/Memoirs/1429_a_2671]
-
CFR (arhiva Daniel Focșa) Aerodromul Chitila, august 1941. Stela se află la bordul unui planor de faza I, cu care se putea zbura pe o distanță de maximum 50 de metri. (arhiva Daniel Focșa) Aerodromul Ziliștea-Buzău, 1942, la brevetarea Stelei Huțan ca pilot gradul 1. Cu spatele, comandor Tase Rotaru, comandantul școlii. În alb, instructor de zbor Stan Dănălache. Șeful comisiei, cu chipiu și ochelari de soare, general aviator Emanoil Ionescu ("Pipițu") și comandor Gheorghe Firescu. În plan secund, domnișoara din
Escadrila Albă : o istorie subiectivă by Daniel Focşa [Corola-publishinghouse/Memoirs/1429_a_2671]
-
Pipițu") și comandor Gheorghe Firescu. În plan secund, domnișoara din imagine are la picioare o frapieră cu sticle de șampanie, pentru sărbătorirea noilor brevetați, conform tradiției din aviație. (arhiva Stela Huțan-Palade) Aerodromul de la Roșiorii de Vede, 28 iulie 1942. Stela Huțan și comandor aviator Gheorghe Firescu (arhiva Stela Huțan-Palade) Aerodromul Ziliștea-Buzău, "Septemvrie 1942. Punctul 4, Bücker-iștii". În centru, cu veston de culoare închisă, Stela Huțan (arhiva Stela Huțan-Palade) Aerodromul Ziliștea-Buzău, 1942. Camarazii de la școala de zbor. În centru, instructorul Stan Dănălache
Escadrila Albă : o istorie subiectivă by Daniel Focşa [Corola-publishinghouse/Memoirs/1429_a_2671]
-
conform tradiției din aviație. (arhiva Stela Huțan-Palade) Aerodromul de la Roșiorii de Vede, 28 iulie 1942. Stela Huțan și comandor aviator Gheorghe Firescu (arhiva Stela Huțan-Palade) Aerodromul Ziliștea-Buzău, "Septemvrie 1942. Punctul 4, Bücker-iștii". În centru, cu veston de culoare închisă, Stela Huțan (arhiva Stela Huțan-Palade) Aerodromul Ziliștea-Buzău, 1942. Camarazii de la școala de zbor. În centru, instructorul Stan Dănălache, flancat de soția sa (stânga, în alb) și de Stela Huțan. (arhiva Stela Huțan-Palade) Alupka, Crimeea, 16 iulie 1943. Parcul castelului Voronțov. "Scampolo (Stela
Escadrila Albă : o istorie subiectivă by Daniel Focşa [Corola-publishinghouse/Memoirs/1429_a_2671]
-
Septemvrie 1942. Punctul 4, Bücker-iștii". În centru, cu veston de culoare închisă, Stela Huțan (arhiva Stela Huțan-Palade) Aerodromul Ziliștea-Buzău, 1942. Camarazii de la școala de zbor. În centru, instructorul Stan Dănălache, flancat de soția sa (stânga, în alb) și de Stela Huțan. (arhiva Stela Huțan-Palade) Alupka, Crimeea, 16 iulie 1943. Parcul castelului Voronțov. "Scampolo (Stela) și Mariana" (arhiva Stela Huțan-Palade) Crimeea, 1943. Maria Nicolae (Mary), Stela Huțan și Mircea Ionescu, în fața unui RWD 13 (arhiva Daniel Focșa) Fotografie-portret a Stelei Huțan, 1945
Escadrila Albă : o istorie subiectivă by Daniel Focşa [Corola-publishinghouse/Memoirs/1429_a_2671]
-
În centru, instructorul Stan Dănălache, flancat de soția sa (stânga, în alb) și de Stela Huțan. (arhiva Stela Huțan-Palade) Alupka, Crimeea, 16 iulie 1943. Parcul castelului Voronțov. "Scampolo (Stela) și Mariana" (arhiva Stela Huțan-Palade) Crimeea, 1943. Maria Nicolae (Mary), Stela Huțan și Mircea Ionescu, în fața unui RWD 13 (arhiva Daniel Focșa) Fotografie-portret a Stelei Huțan, 1945 (arhiva Stela Huțan-Palade) În colecția TEXTE DE FRONTIERĂ au mai apărut (selectiv): • Aviatori de altadata, Daniel Focșa • Cioran. Vitalitatea renunțării, Emil Stan • "Citește-mă pe
Escadrila Albă : o istorie subiectivă by Daniel Focşa [Corola-publishinghouse/Memoirs/1429_a_2671]
-
Stela Huțan. (arhiva Stela Huțan-Palade) Alupka, Crimeea, 16 iulie 1943. Parcul castelului Voronțov. "Scampolo (Stela) și Mariana" (arhiva Stela Huțan-Palade) Crimeea, 1943. Maria Nicolae (Mary), Stela Huțan și Mircea Ionescu, în fața unui RWD 13 (arhiva Daniel Focșa) Fotografie-portret a Stelei Huțan, 1945 (arhiva Stela Huțan-Palade) În colecția TEXTE DE FRONTIERĂ au mai apărut (selectiv): • Aviatori de altadata, Daniel Focșa • Cioran. Vitalitatea renunțării, Emil Stan • "Citește-mă pe mine!" Jurnal de idei, Viorel Rotilă, • Contemplatorul solitar, Dan Stanca • Convorbiri euharistice (vol. 1
Escadrila Albă : o istorie subiectivă by Daniel Focşa [Corola-publishinghouse/Memoirs/1429_a_2671]
-
Anton Cociobanu Vasăli Cociobanu Dumitru zăt Neculaiu Cozmeiu Iacob Brașovanu Vasăli Crețul Pavăl Zahornianul Trifan Huțanu Ion Tăplău Sămion Ungurianu Andreiu Ungurianu Nichifor săn Ilii Morariul Ion săn Ștefan Rusul Macsăn zăt Ștefan Rusul Ion Huțanu Pădurariul Gheorghii săn Ion Huțanul Neculaiu Cozmeiu Chiriac Chetrariul Cos(tan)d(i)n Cojocariul Ion Huțanul Toad(e)r Văcărianu Pricop Butnariul Vasăli Ciobanu Ioan săn Gheorghii Gorban Ion Chiper Vasăli săn Penteleiu D.J.A.N.I., Fond Vistieria Moldovei, dosar 199 / 1831, f. 110v-113
BISERICILE DIN SATUL FRENCIUGI, COMUNA DRĂGUŞENI, JUDEŢUL IAŞI by COSTIN CLIT, IONUŢ ALEXANDRU FIGHER () [Corola-publishinghouse/Memoirs/392_a_1315]
-
Pavăl Zahornianul Trifan Huțanu Ion Tăplău Sămion Ungurianu Andreiu Ungurianu Nichifor săn Ilii Morariul Ion săn Ștefan Rusul Macsăn zăt Ștefan Rusul Ion Huțanu Pădurariul Gheorghii săn Ion Huțanul Neculaiu Cozmeiu Chiriac Chetrariul Cos(tan)d(i)n Cojocariul Ion Huțanul Toad(e)r Văcărianu Pricop Butnariul Vasăli Ciobanu Ioan săn Gheorghii Gorban Ion Chiper Vasăli săn Penteleiu D.J.A.N.I., Fond Vistieria Moldovei, dosar 199 / 1831, f. 110v-113. 3. INSCRIPȚII ÎN PIATRĂ ȘI LEMN Inscripții În piatră VA LETA 7200
BISERICILE DIN SATUL FRENCIUGI, COMUNA DRĂGUŞENI, JUDEŢUL IAŞI by COSTIN CLIT, IONUŢ ALEXANDRU FIGHER () [Corola-publishinghouse/Memoirs/392_a_1315]
-
Rădulescu Pogoreanu, cu referire la limba și cultura orașelor și chestiunea evreiască în România; știință, artă, literatură - Friederich Nietzsche” - de Eugenia Ianculescu (Reus); „Suveranitatea publicului” de Isidor Ieșan; „Iubirea unui scriitor” de Rotică și versuri semnate de D. Popescu, V. Huțan, Iustin Cârdei, O. Loichiță, Vasile Vitescu, Aline de Bogusz (principesa Bibescu). Apăreau reproduceri inedite de G. Coșbuc, Șt. O. Iosif, recenzia Almanahului literar editat de Întrunirea Academică Română „Bucovina”, făcută de George Tofan în numerele 87, 89, 90 și 91
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
Tipografia bucovineană. Semnau: I.I.Nistor, T.V. Stefanelli, N. Iorga, Al. Vlahuță, C. RădulescuCodin, M. Sadoveanu, S. Dragomir, G. Coșbuc, D. Marmeliuc, M. Schiopul, G. Micu, L. Morariu, I.A. Brătescu Voinești, O. Goga, N. TcaciucAlbu, N. Drachinschi, G. Rotică, V. Huțan, P. Cerna. * Călindariu poporului bucovinean pe anul ordinar 1906 Călindariu poporului bucovinean pe anul ordinar 1906, realizat și editat de Eugeniu Neșciuc, anul XIX, Cernăuți, 1905, Societatea Tipografică Bucovineană. Fondat, deci, în 1887. În cronologia pe anul 1906 sunt de
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
simpatie și aderență la cei care patronau foaia. Iar în vremea aceea, în foiletonul multor ziare, iscăleau totuși nume multe, insuficient cunoscute: G. Rotariu - Rotică Codrean (G. Tofan), V. Vitescu (V. Vitencu), Leandru, S. BeucaCostineanu, Taniu și N. Dracinschi, V. Huțan. Lipsea generalul, spune Const. Loghin. Anunțată încă de pe la 1900, Junimea literară sosise din tipografie pe toneta vânzătorilor, la abonați, la cei care solicitau schimbul de publicații. Ea nu venea din partea unei formații politice, nu inaugura și nici nu continua un
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
la Universitatea din Cernăuți, Constantin Berariu și Iorgu G. Toma”, cărora li se „raliază și alții mai tineri ca Nicu Dracea, Taniu Dracinschi, Victor Morariu, G. Rotică, Vasile Vitescu, Filaret Doboș, Al. Procopovici, I. Grămadă, Tr. Brăileanu, D. Marmeliuc, Vasile Huțan, Ion Cocârlă, Vasile Grecu, Ion Biletchi, Lascăr Luția și alții.” În Junimea Literară de la 1904 au publicat T.V. Stefanelli: „Amintiri despre Eminescu”, Constantin Berariu feeria „FătFrumos în grădina Sfintei Vineri”, dr. Sextil Pușcariu - documentarul „Poeții noi”, Iancu I. Nistor - fragmente
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
Drăgescu și fabuloasa Escadrilă Albă / 31 6. Amintirile inedite ale Nadiei Russo / 35 7. O carte mare: Ion Profir, Singur pe cerul Stalingradului / 43 8. Cornel Marandiuc și scrisul său / 47 9. Traian Popteanu, pilot de hidroaviație / 51 10. Viorica Huțan / 59 11. Eroii uitați / 63 12. Nimic nu i-a putut opri să zboare! Zburători infirmi din aviația mondială / 65 În loc de postfață / 69 Bibliografie / 77 Prefață Cum să zbori prin vârtejul Istoriei Daniel Focșa este un istoric ca formație și
Aviatori de altădată by Daniel Focşa [Corola-publishinghouse/Memoirs/895_a_2403]
-
Apoi autorul consacră un capitol lui Cornel Marandiuc care "face parte dintr-o generație formată într-o epocă stalinistă și post-stalinistă, dar în care România vechiului regim era încă prezentă". În final ne prezintă activitatea primei stewardese din România: Viorica Huțan, care a debutat în această meserie în 1955 și a zburat opt milioane de kilometri, trecând și printr-o aterizare forțată în Cipru. Volumul cuprinde și un capitol despre istoria mondială a aviației: Zburători infirmi din aviația mondială, încheiat cu
Aviatori de altădată by Daniel Focşa [Corola-publishinghouse/Memoirs/895_a_2403]
-
logică, și că fiecare text se află exact acolo unde îi este locul. Lipsesc totuși, din această antologie publicistică de istoria aviației, anumite articole. Deși subiectul prezintă mare interes, am ales de exemplu să nu includ texte legate de Stela Huțan. Acestei aviatoare i-am dedicat un capitol în cartea mea Escadrila Albă. O istorie subiectivă (2008). De asemenea, nu am inclus texte deja publicate referitoare la Nadia Russo, aviatoare evocată și ea pe larg în volumul mai sus-menționat, însă îi
Aviatori de altădată by Daniel Focşa [Corola-publishinghouse/Memoirs/895_a_2403]
-
sursă a imaginilor în dreptul fiecărei fotografii. Consider a fi o onoare și un privilegiu, faptul că am cunoscut sau cunosc mari personalități ale aviației române din anii '30-'60 ai secolului XX. Amintesc aici pe doamnele Mariana Drăgescu și Stela Huțan Palade, foste aviatoare în Escadrila Albă în timpul celui de-al Doilea Război Mondial; pe sora acesteia din urmă, Viorica Huțan, prima însoțitoare de zbor brevetată în România și deținătoarea unor recorduri impresionante în anii '60-'70; pe generalii aviatori Dan
Aviatori de altădată by Daniel Focşa [Corola-publishinghouse/Memoirs/895_a_2403]
-
mari personalități ale aviației române din anii '30-'60 ai secolului XX. Amintesc aici pe doamnele Mariana Drăgescu și Stela Huțan Palade, foste aviatoare în Escadrila Albă în timpul celui de-al Doilea Război Mondial; pe sora acesteia din urmă, Viorica Huțan, prima însoțitoare de zbor brevetată în România și deținătoarea unor recorduri impresionante în anii '60-'70; pe generalii aviatori Dan Stoian (de la bombardamentul greu) și Ion Di Cesare (as al aviației de vânătoare); pe doamna Elena Șenchea-Popescu, aviatoare în anii
Aviatori de altădată by Daniel Focşa [Corola-publishinghouse/Memoirs/895_a_2403]
-
singura țară combatantă care a dispus de o escadrilă sanitară ale cărei avioane, destinate transportului răniților, erau pilotate de femei, în conformitate cu Convenția de la Geneva. Activitatea acestor doamne dintre care cele mai cunoscute sunt Mariana Drăgescu, Nadia Russo, Virginia Thomas, Stela Huțan și Eliza Vulcu le-a făcut celebre în anii '40. Pentru că majoritatea au zburat pe frontul de Est, în epoca în care România era aliata Germaniei, după război aceste femei curajoase au avut parte de marginalizare sau chiar de condamnări
Aviatori de altădată by Daniel Focşa [Corola-publishinghouse/Memoirs/895_a_2403]
-
Peste tot sunt partizani. Toate greutățile drumului nostru trebuiesc rezolvate de mine eu sunt cea mai tare din toți". A urmat campania Crimeei, mult mai puțin dificilă; baza escadrilei să găsea la Simferopol. În escadrilă sunt încadrate Maria Nicolae, Stela Huțan și Victoria Pokol. Frontul era departe, dar pe măsura retragerii armatei germane și aviația română și-a mutat bazele tot mai aproape de țară. Era o retragere amară... După ieșirea României din Axă, în august 1944, Mariana Drăgescu ia parte, împreună cu
Aviatori de altădată by Daniel Focşa [Corola-publishinghouse/Memoirs/895_a_2403]
-
să-și continue cariera în aviație, în funcții administrative. 3 La începutul anului 1946 fusese avansat locotenent-comandor, iar la punerea în retragere se mai acorda un grad. Căpitan comandor aviator echivalează cu gradul de locotenent-colonel, din armata terestră. 10. Viorica Huțan Cariera aviatică a celei care avea să devină prima stewardesă brevetată în România începe în 1941, pe aerodromul București-Chitila, când se angajează la numai 18 ani secretară de pistă la Școala de zbor fără motor CFR. Sora ei, Stela Huțan
Aviatori de altădată by Daniel Focşa [Corola-publishinghouse/Memoirs/895_a_2403]
-
Huțan Cariera aviatică a celei care avea să devină prima stewardesă brevetată în România începe în 1941, pe aerodromul București-Chitila, când se angajează la numai 18 ani secretară de pistă la Școala de zbor fără motor CFR. Sora ei, Stela Huțan, era deja elev-pilot la aceeași școală, și avea să fie primită, doi ani mai târziu, ca pilot voluntar în Escadrila Sanitară care acționa atunci în Crimeea celebra Escadrilă Albă. Timp de 14 ani, până în 1955, Viorica nu a făcut parte
Aviatori de altădată by Daniel Focşa [Corola-publishinghouse/Memoirs/895_a_2403]
-
compania TAROM. A zburat până în 1973, pe rute interne și externe, fiind o adevărată deschizătoare de drum în domeniul personalului auxiliar din aviația civilă românească. Incredibila aterizare de la Paphos Episodul destul de puțin cunoscut s-a petrecut în februarie 1962. Viorica Huțan zbura ca însoțitoare de bord pe o cursă TAROM, un avion de fabricație sovietică Il-18, cvadrimotor, înmatriculat YR-IMB. Comandant de aeronavă Anghel Nicolae. Dintre cei 97 de pasageri, majoritatea erau evrei care emigrau în Israel. Aparatul survola Mediterana, în drum
Aviatori de altădată by Daniel Focşa [Corola-publishinghouse/Memoirs/895_a_2403]