198 matches
-
promovare a imaginii Bucovinei sau de prezentare a etniei huțule din Bucovina la Radio România Actualități și la diferite posturi de televiziune: TVR, TVR Internațional, TVR Iași, TV Suceava, Antena 1 ș.a. Din punct de vedere al originii sale, este huțul (huțan) doar pe sfert, bunicul din partea tatălui fiind huțul „pur”. După cum susține, are însă și gene galițiene. Vorbind despre huțuli, susține că aceștia sunt urmași ai dacilor liberi, fiind diferiți de ruteni: "„Unii susțin că huțulii ar fi neam slav
Casian Balabașciuc () [Corola-website/Science/321774_a_323103]
-
huțule din Bucovina la Radio România Actualități și la diferite posturi de televiziune: TVR, TVR Internațional, TVR Iași, TV Suceava, Antena 1 ș.a. Din punct de vedere al originii sale, este huțul (huțan) doar pe sfert, bunicul din partea tatălui fiind huțul „pur”. După cum susține, are însă și gene galițiene. Vorbind despre huțuli, susține că aceștia sunt urmași ai dacilor liberi, fiind diferiți de ruteni: "„Unii susțin că huțulii ar fi neam slav, alții, printre care și Mihai Eminescu, considerau că huțulii
Casian Balabașciuc () [Corola-website/Science/321774_a_323103]
-
de televiziune: TVR, TVR Internațional, TVR Iași, TV Suceava, Antena 1 ș.a. Din punct de vedere al originii sale, este huțul (huțan) doar pe sfert, bunicul din partea tatălui fiind huțul „pur”. După cum susține, are însă și gene galițiene. Vorbind despre huțuli, susține că aceștia sunt urmași ai dacilor liberi, fiind diferiți de ruteni: "„Unii susțin că huțulii ar fi neam slav, alții, printre care și Mihai Eminescu, considerau că huțulii sunt daci liberi, slavizați în decursul istoriei, varianta pe care și
Casian Balabașciuc () [Corola-website/Science/321774_a_323103]
-
al originii sale, este huțul (huțan) doar pe sfert, bunicul din partea tatălui fiind huțul „pur”. După cum susține, are însă și gene galițiene. Vorbind despre huțuli, susține că aceștia sunt urmași ai dacilor liberi, fiind diferiți de ruteni: "„Unii susțin că huțulii ar fi neam slav, alții, printre care și Mihai Eminescu, considerau că huțulii sunt daci liberi, slavizați în decursul istoriei, varianta pe care și eu o îmbrățișez, pentru că huțulii s-au considerat întotdeauna un popor liber, n-au avut un
Casian Balabașciuc () [Corola-website/Science/321774_a_323103]
-
huțul „pur”. După cum susține, are însă și gene galițiene. Vorbind despre huțuli, susține că aceștia sunt urmași ai dacilor liberi, fiind diferiți de ruteni: "„Unii susțin că huțulii ar fi neam slav, alții, printre care și Mihai Eminescu, considerau că huțulii sunt daci liberi, slavizați în decursul istoriei, varianta pe care și eu o îmbrățișez, pentru că huțulii s-au considerat întotdeauna un popor liber, n-au avut un conducător. Însă ei sunt cunoscuți ca etnie, deși, oficial, nu sunt recunoscuți. Austriecii
Casian Balabașciuc () [Corola-website/Science/321774_a_323103]
-
urmași ai dacilor liberi, fiind diferiți de ruteni: "„Unii susțin că huțulii ar fi neam slav, alții, printre care și Mihai Eminescu, considerau că huțulii sunt daci liberi, slavizați în decursul istoriei, varianta pe care și eu o îmbrățișez, pentru că huțulii s-au considerat întotdeauna un popor liber, n-au avut un conducător. Însă ei sunt cunoscuți ca etnie, deși, oficial, nu sunt recunoscuți. Austriecii, când au venit în 1776, în Bucovina, au făcut distincție între huțuli și ruteni. Rutenii erau
Casian Balabașciuc () [Corola-website/Science/321774_a_323103]
-
eu o îmbrățișez, pentru că huțulii s-au considerat întotdeauna un popor liber, n-au avut un conducător. Însă ei sunt cunoscuți ca etnie, deși, oficial, nu sunt recunoscuți. Austriecii, când au venit în 1776, în Bucovina, au făcut distincție între huțuli și ruteni. Rutenii erau ucraineni, huțulii erau niște oameni de la munte, oameni liberi”". Prin acțiunile sale, Casian Balabașciuc încearcă să reînvie tradițiile huțulilor: portul, cântecele, obiceiurile populare. Este inițiator de manifestări culturale cu etnicii huțuli din Bucovina. A cutreierat Obcinele
Casian Balabașciuc () [Corola-website/Science/321774_a_323103]
-
au considerat întotdeauna un popor liber, n-au avut un conducător. Însă ei sunt cunoscuți ca etnie, deși, oficial, nu sunt recunoscuți. Austriecii, când au venit în 1776, în Bucovina, au făcut distincție între huțuli și ruteni. Rutenii erau ucraineni, huțulii erau niște oameni de la munte, oameni liberi”". Prin acțiunile sale, Casian Balabașciuc încearcă să reînvie tradițiile huțulilor: portul, cântecele, obiceiurile populare. Este inițiator de manifestări culturale cu etnicii huțuli din Bucovina. A cutreierat Obcinele Bucovinei, a fotografiat casele vechi și
Casian Balabașciuc () [Corola-website/Science/321774_a_323103]
-
deși, oficial, nu sunt recunoscuți. Austriecii, când au venit în 1776, în Bucovina, au făcut distincție între huțuli și ruteni. Rutenii erau ucraineni, huțulii erau niște oameni de la munte, oameni liberi”". Prin acțiunile sale, Casian Balabașciuc încearcă să reînvie tradițiile huțulilor: portul, cântecele, obiceiurile populare. Este inițiator de manifestări culturale cu etnicii huțuli din Bucovina. A cutreierat Obcinele Bucovinei, a fotografiat casele vechi și a adunat toate documentele pe care le-a găsit despre huțuli. El consideră că huțulii sunt astăzi
Casian Balabașciuc () [Corola-website/Science/321774_a_323103]
-
Bucovina, au făcut distincție între huțuli și ruteni. Rutenii erau ucraineni, huțulii erau niște oameni de la munte, oameni liberi”". Prin acțiunile sale, Casian Balabașciuc încearcă să reînvie tradițiile huțulilor: portul, cântecele, obiceiurile populare. Este inițiator de manifestări culturale cu etnicii huțuli din Bucovina. A cutreierat Obcinele Bucovinei, a fotografiat casele vechi și a adunat toate documentele pe care le-a găsit despre huțuli. El consideră că huțulii sunt astăzi pe cale de dispariție, ca urmare a asimilării lor. "„Astăzi, cei mai mulți au coborât
Casian Balabașciuc () [Corola-website/Science/321774_a_323103]
-
Casian Balabașciuc încearcă să reînvie tradițiile huțulilor: portul, cântecele, obiceiurile populare. Este inițiator de manifestări culturale cu etnicii huțuli din Bucovina. A cutreierat Obcinele Bucovinei, a fotografiat casele vechi și a adunat toate documentele pe care le-a găsit despre huțuli. El consideră că huțulii sunt astăzi pe cale de dispariție, ca urmare a asimilării lor. "„Astăzi, cei mai mulți au coborât din creierii munților, încep să se integreze, vin către confort, către modernitate. De aceea spuneam că sunt pe cale de dispariție. Își pierd
Casian Balabașciuc () [Corola-website/Science/321774_a_323103]
-
reînvie tradițiile huțulilor: portul, cântecele, obiceiurile populare. Este inițiator de manifestări culturale cu etnicii huțuli din Bucovina. A cutreierat Obcinele Bucovinei, a fotografiat casele vechi și a adunat toate documentele pe care le-a găsit despre huțuli. El consideră că huțulii sunt astăzi pe cale de dispariție, ca urmare a asimilării lor. "„Astăzi, cei mai mulți au coborât din creierii munților, încep să se integreze, vin către confort, către modernitate. De aceea spuneam că sunt pe cale de dispariție. Își pierd obiceiurile, își pierd tradițiile
Casian Balabașciuc () [Corola-website/Science/321774_a_323103]
-
realizate au fost expuse cu prilejul a trei expoziții fotografice pe teme de mediu și natură: „Rugă pentru pădure”, „Noi arborii-Voi oamenii” și „Expoziția din grajd”. Iubirea față de pădure, dar și dorința de a scoate în evidență înțelepciunea neamului huțulilor, l-a determinat pe Balabașciuc să scrie literatură. "„Am început să scriu când am văzut că lumea nu poate fi corectată prin amenzi și documente. Eu am ales calea poveștii.”" El consideră că viața huțulilor este strâns legată de natură
Casian Balabașciuc () [Corola-website/Science/321774_a_323103]
-
scoate în evidență înțelepciunea neamului huțulilor, l-a determinat pe Balabașciuc să scrie literatură. "„Am început să scriu când am văzut că lumea nu poate fi corectată prin amenzi și documente. Eu am ales calea poveștii.”" El consideră că viața huțulilor este strâns legată de natură (de pădure și vietățile ei), deoarece ei au viețuit și s-au stins în mijlocul naturii. A debutat ca publicist în anul 1984 în revista „Pagini bucovinene” și ca scriitor în revista „Luceafărul” din 1 martie
Casian Balabașciuc () [Corola-website/Science/321774_a_323103]
-
cu articole la revistele „Pădurea noastră”, „Vânătorul și pescarul român” (revista Asociației Generale a Vânătorilor și Pescarilor Sportivi din România), „Magazin”, „Crai nou”, „Artemis”, „Diana”, sau „Formula AS”. În anul 2006, Casian Balabașciuc a adunat o serie de povești despre huțuli și viața aspră a acestora într-un volum intitulat "„Stranii povestiri huțule”". A publicat apoi și alte volume: "„Tainele din Smidovatic”" (2009) și "„Pădure, pălărie verde”" (2010). Povestirile sale au fost apreciate de către unii scriitori. Angela Furtună aprecia că scriitorul
Casian Balabașciuc () [Corola-website/Science/321774_a_323103]
-
Falcău (în , transliterat Falkiv și în ) este un sat în raionul Vijnița din regiunea Cernăuți (Ucraina), depinzând administrativ de comuna Șipotele pe Siret. Are locuitori, preponderent ucraineni (huțuli). Satul este situat la o altitudine de 664 metri, în partea de sud a raionului Vijnița. Localitatea Falcău a făcut parte încă de la înființare din regiunea istorică Bucovina a Principatului Moldovei. În ianuarie 1775, ca urmare a atitudinii de neutralitate
Falcău, Vijnița () [Corola-website/Science/315605_a_316934]
-
51.703 de persoane (0,3%) din populația României s-au declarat etnici ucraineni, cu toate că neoficial se crede că sunt în jur de 300.000. Majoritatea lor se regăsește în județele Maramureș, Suceava, Timiș, Caraș-Severin și Tulcea. Ei vorbesc graiurile huțul și bucovinean (ambele făcând parte din grupul lingvistic ucrainean de sud-vest). Limba germană este folosită de 2,4% din cetățenii români și datorită faptului că în 10% din școlile din România se predă germana. În 2011 mai existau doar 37
Limbile vorbite în România () [Corola-website/Science/307769_a_309098]
-
confesionala. Conform recensământului efectuat în 1930, populația comunei Moldova-Sulița se ridică la 1.103 locuitori. Majoritatea locuitorilor erau ruteni (52,4%), cu o minoritate de germani (2,9%), una de evrei (4,99%), una de ruși (1,09%), una de huțuli (17,14%), una de români (19,04%) și una de cehi\ slovaci (0,09% persoană). Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor erau ortodocși (90,3%), dar existau și romano-catolici (0,73%), mozaici (4,99%), evanghelici\luterani (2,27%), greco-catolici
Comuna Moldova-Sulița, Suceava () [Corola-website/Science/301974_a_303303]
-
Lucina, unde se află și pensiunea cu același nume. La această se adaugă și trei rezervații naturale: Rezervatia Rachitisu Mare cu strugurele ursului, Rezervatia naturală mesteacănul pitic, Rezervatia geologică Cheile Lucavei, prin care se ajunge la Herghelia Lucina de cai huțuli. Ca avantaje turistice sunt de menționat tradițiile locale de Paști, de Crăciun, de Rusalii ș.a.m.d., tradiții bucovinene străvechi, la care se adaugă pitorescul tradițiilor huțule. Deși huțulii sunt sub 8% din populație, relațiile într-adevăr frățești dintre români
Comuna Moldova-Sulița, Suceava () [Corola-website/Science/301974_a_303303]
-
Cheile Lucavei, prin care se ajunge la Herghelia Lucina de cai huțuli. Ca avantaje turistice sunt de menționat tradițiile locale de Paști, de Crăciun, de Rusalii ș.a.m.d., tradiții bucovinene străvechi, la care se adaugă pitorescul tradițiilor huțule. Deși huțulii sunt sub 8% din populație, relațiile într-adevăr frățești dintre români și huțuli din comuna Moldova-Sulița s-au manifestat și în sprijinirea tradițiilor huțule, în care se implică adesea și majoritatea românească. Formația de dansuri populare este un exemplu în
Comuna Moldova-Sulița, Suceava () [Corola-website/Science/301974_a_303303]
-
avantaje turistice sunt de menționat tradițiile locale de Paști, de Crăciun, de Rusalii ș.a.m.d., tradiții bucovinene străvechi, la care se adaugă pitorescul tradițiilor huțule. Deși huțulii sunt sub 8% din populație, relațiile într-adevăr frățești dintre români și huțuli din comuna Moldova-Sulița s-au manifestat și în sprijinirea tradițiilor huțule, în care se implică adesea și majoritatea românească. Formația de dansuri populare este un exemplu în această privință, alături de grupele școlare organizate pentru comunitatea huțula și altele asemenea. Artă
Comuna Moldova-Sulița, Suceava () [Corola-website/Science/301974_a_303303]
-
Andrechivsche (în , transliterat Andrekivske) este un sat în raionul Putila din regiunea Cernăuți (Ucraina), depinzând administrativ de comuna Șipotele Sucevei. Are locuitori, în totalitate ucraineni (huțuli). Satul este situat la o altitudine de 962 metri, în partea de sud a raionului Putila. Localitatea Andrechivsche a făcut parte încă de la înființare din regiunea istorică Bucovina a Principatului Moldovei. În ianuarie 1775, ca urmare a atitudinii de neutralitate
Andrechivsche, Putila () [Corola-website/Science/315657_a_316986]
-
Maidan-Ispas (în ) este un sat în raionul Vijnița din regiunea Cernăuți (Ucraina), depinzând administrativ de satul Ispas. Are locuitori, preponderent ucraineni (huțuli). Satul este situat la o altitudine de 463 metri, în partea de nord-vest a raionului Vijnița. Localitatea Maidan-Ispas a făcut parte încă de la înființare din regiunea istorică Bucovina a Principatului Moldovei. În ianuarie 1775, ca urmare a atitudinii de neutralitate
Maidan-Ispas, Vijnița () [Corola-website/Science/315592_a_316921]
-
raionul Verhovîna, regiunea Ivano-Frankivsk), unde a fost scrisă povestirea lui Koțiubinski. Casele ce apar în film sunt casele sătenilor. A fost vizionat de un număr de aproximativ 8,5 milioane de spectatori. Acțiunea filmului se petrece într-un mic sat huțul din Munții Carpați într-un timp necunoscut, probabil la începutul secolului al XX-lea. Țăranii huțuli Petro Paliciuk și Onufrii Huteniuk se iau la bătaie după ce ies din biserică, iar Onufrii îl ucide pe Petro. Sângele inundă ecranul, precum și umbra
Umbrele strămoșilor uitați (film) () [Corola-website/Science/335880_a_337209]
-
sunt casele sătenilor. A fost vizionat de un număr de aproximativ 8,5 milioane de spectatori. Acțiunea filmului se petrece într-un mic sat huțul din Munții Carpați într-un timp necunoscut, probabil la începutul secolului al XX-lea. Țăranii huțuli Petro Paliciuk și Onufrii Huteniuk se iau la bătaie după ce ies din biserică, iar Onufrii îl ucide pe Petro. Sângele inundă ecranul, precum și umbra unor cai roșii în galop. În ciuda dușmăniei existente între familiile lor, Ivan, fiul lui Petro, se
Umbrele strămoșilor uitați (film) () [Corola-website/Science/335880_a_337209]