102 matches
-
cluburile "Focul Viu" București și "Cristal" Oradea ajung, în decembrie 1983, la uriașa cascadă finală. Deschiderea peșterii, monumentală, de aproape 40 m înălțime și 12 m lățime la bază, rivalizează cu intrările din mult mai cunoscutele Cetățile Ponorului sau Peștera Huda lui Papară. Peștera are o galeria activă, unică, de 3.143 m lungime, care este greu de parcurs întrucât zonele uscate alternează cu lacuri, cascade și baricade de bolovani imenși care fac înaintarea un calvar. Prima sală în care se
Peștera Șura Mare () [Corola-website/Science/313780_a_315109]
-
este de 100%. Temperatura aerului oscilează între 8 si 10 grade , iar a apei între 7 si 9 grade în acord cu temperatura de afară. Datorită golorilor mari, pe tot parcursul peșterii se simte un curent de aer. După Peștera Huda lui Papară, Sura Mare adăpostește a doua mare colonie de lilieci în România. Colonia de pipistrellus se află la aproximativ 350 m de la intrare, iar la înalțimi mai mari există pe pereți și colonii de Miniopterus schreibersi. Au fost descoperite
Peștera Șura Mare () [Corola-website/Science/313780_a_315109]
-
poljia Vânătare. Peștera este situată în Munții Trascăului în apropierea cătunului Valea Poienii, în fundul Poljiei de la Vânătările Ponorului. Se poate ajunge din Aiud, pe drumul ce duce la Ponor. Din Brădești se coboară pe drumul ce duce la Vânătările Ponorului- Huda lui Papară sau invers, din Sălciua pe drumul ce duce la Brădești. Peștera a fost locuită din preistorie. Au fost descoperite urme de cultură din epoca bronzului târziu. A fost explorată și cartată de Viorel Roru Ludușan în 1982 după
Peștera Dâlbina () [Corola-website/Science/318776_a_320105]
-
înalta de 10-15 m. Podeaua aproape orizontală este acoperită de bolovani și mâl rezultat din inumdațiile accidentale produse în poljia Vânătările Ponorului în fundul careia se află. Toata apa ce dispare aici apare după 18 m în partea finală a peșterii Huda lui Papară. La ploi putenice, toată apa care se colectează în poljie trebuie drenată de Ponorul Vânătare. Accidental acesta se poate colmata cu material adus, crengi sau căpite de fân. Atunci se formează un lac temporar care poate sa se
Peștera Dâlbina () [Corola-website/Science/318776_a_320105]
-
fân. Atunci se formează un lac temporar care poate sa se ridice la câțiva zeci de metri înălțime, inundând și . Când presiunea apei depașeste rezistența dopului, acesta este spulberat și apa năvălește cu debit mare pe galeria activă a peșterii Huda lui Papară și apoi pe Valea Morilor până în Arieș. De aici s-a născut legenda șolomanilor ( Vezi Peștera Huda lui Papară). Fenomenul este foarte neregulat, poate odată la un deceniu. În singura sală a Peșterii Dâlbina se pot vedea puține
Peștera Dâlbina () [Corola-website/Science/318776_a_320105]
-
și . Când presiunea apei depașeste rezistența dopului, acesta este spulberat și apa năvălește cu debit mare pe galeria activă a peșterii Huda lui Papară și apoi pe Valea Morilor până în Arieș. De aici s-a născut legenda șolomanilor ( Vezi Peștera Huda lui Papară). Fenomenul este foarte neregulat, poate odată la un deceniu. În singura sală a Peșterii Dâlbina se pot vedea puține speleoteme. Câteva scurgeri parietale și puține stlactite pot fi văzute aici. Peștera se poate vizita fără probleme. Doar la
Peștera Dâlbina () [Corola-website/Science/318776_a_320105]
-
Micu... Clubul a fost afiliat la Comisia Centrală de Speologie Sportivă în 1979. Au fost descoperite și explorate peste 400 de noi peșteri. Peșteră Bisericuța, Peșteră Dâmbău, Avenul Gemenele, Peșteră din Valea Geoagiului, Peșteră Calului, Peșteră Poartă Zmeilor... În Peștera Huda lui Papara Viorel Roru Ludușan descoperă două sectoare fosile de peste 3 km lungime. Peșteră are în prezent 5200 m dar mai sunt încă multe semne de întrebare. În Peștera Poartă lui Ionele se decoperă Galeria Superioară în care este amenajat
Polaris Blaj () [Corola-website/Science/316220_a_317549]
-
peșteră din România, într-o expediție la care au participat mai multe cluburi, Viorel Roru Ludușan descoperă, explorează și cartează singur 250 m de noi galerii. Coechipierii, din cauza epuizării, abandonaseră explorarea. În 1986 Polaris ia inițiativa amenajării turistice a peșterii Huda lui Papara. Acțiunea începe în 1 august. Sunt prezenți Roru,Ioan, Mircea și Dana Ludușan, Eugen și Dodo Cindrea, Vasile Kucinschi, Naghy Martin, Florin Oprea. Sunt confecționate și montate 12 podețe metalice, două scări și amenajate câteva sute de metrii
Polaris Blaj () [Corola-website/Science/316220_a_317549]
-
și se orientează spre artă, fotografia subterană. Din 1998 și până în 2003, organizează festivalul național "Speoarta" . Nu este neglijată nici partea de protecție. Nicolae Ludușan afiliază o ramură a Polarisului la Universitatea 1 Decembrie - Albă Iulia și preia custodia peșterii Huda lui Papara. Centrul de Cercetări Geologice și Speologice de la Universitatea 1 Decembrie 1918 din Albă Iulia se considera continuatorul, în domeniul speologiei, al fostului cerc speologic „Polaris” din Blaj, a cărui activitate a încetat, de facto, incepand cu anul 1994
Polaris Blaj () [Corola-website/Science/316220_a_317549]
-
George, "Coranul", Istanbul, Çağrı Yayınları, 2004; 2. Hughes, Thomas Patrick, " A Dictionary of Islam", New Delhi, Asian Educational Services, 2001; 3. Seda, Pete, "Islam is... An Introduction to Islam & Its Principles", Riad, The Islamic Propagation Office, 2002; 4. Dodge, Christine Huda, "The Everything Understanding Islam Book", Avon, F+W Publications Company, 2003; 5. Nigosian, Solomon Alexander, "Islam: Its History, Teaching and Practices", Bloomington, Indiana University Press, 2004; 6. Geisler, L. Norman, Saleeb, Abdul, "Answering Islam, the Crescent in the Light of
Îngerii în islam și în tradiția islamică () [Corola-website/Science/331969_a_333298]
-
atunci: Peștera de la Căput, Peștera Buciumul Sucit, Peștera Vântului, Peștera Vadu Crișului, Peștera Șura Mare, Peștera din Peretele Dârnini, Peștera Coliboaia, Avenul de sub Pietruța, Peștera Izvorul Tăușoarelor, Peștera-aven ghețarul de sub Zgurăști, Peștera Cetatea Rădesei, Peștera Pojarul Poliței, Peștera Scărișoara, Peștera Huda lui Papară, Vânătările Ponorului, Izbucul de la Cotețul Dobreștilor, Avenul de sub Colții Grindului, Peștera Gaura cu Muscă, Peștera Bolii, Peștera Neagră, Peștera Ghețarul de la Vârtop, Avenul din Piatra Ceții, Peștera Calului, Peștera Bisericuța, Peștera din Dealul Cornului, Peștera Mică de la Vânătare
Marcian Bleahu () [Corola-website/Science/331489_a_332818]
-
Cheile Siloșului, Cheile Râmețului, Cheile Poșăgii, Cheile Turzii, Cheile Turenilor, Cheile Runcului, Cheile Pociovaliștei, Cheile Ampoiței, Cheile Găldiței și Turcului, Cheile Văii Cetii, Iezerul Ighiel, Laricetul de la Vidolm, Pârâul Bobii, Pădurea Sloboda, Poienile cu narcise de la Tecșești, Piatra Cetii, Peștera Huda lui Papară, Șesul Craiului - Scărița-Belioara și Vânătările Ponorului. Aria protejată (încadrată în bioregiunea alpină a laturii sudice a Munților Apuseni, grupă montană ce aparține lanțului carpatic al Occidentalilor; și cea continentală a culoarului depresionar de pe cursul mijlociu al Mureșului) reprezintă
Munții Trascăului (sit SPA) () [Corola-website/Science/333640_a_334969]
-
Laško ("Občina Laško") este o comună din Slovenia, cu o populație de 13.730 de locuitori (2002). Belovo, Blatni Vrh, Brezno, Brodnice, Brstnik, Brstovnica, Bukovca, Curnovec, Debro, Doblatina, Dol pri Laškem, Gabrno, Globoko, Govce, Gozdec, Gračnica, Harje, Huda Jama, Jagoče, Jurklošter, Kladje, Klenovo, Konc, Kuretno, Lahomno, Lahomšek, Lahov Graben, Laška vas, Laško, Laziše, Leskovca, Lipni Dol, Lokavec, Lože, Mačkovec, Mala Breza, Male Grahovše, Marija Gradec, Marijina vas, Modrič, Mrzlo Polje, Obrežje pri Zidanem Mostu, Ojstro, Olešče, Padež, Paneče
Comuna Laško () [Corola-website/Science/333167_a_334496]
-
Cheile Plaiului, Cheile Siloșului, Cheile Râmețului, Cheile Poșăgii, Cheile Runcului, Cheile Pociovaliștei, Cheile Ampoiței, Cheile Găldiței și Turcului, Iezerul Ighiel, Laricetul de la Vidolm, Pârâul Bobii, Pădurea Sloboda, Poienile cu narcise de la Tecșești, Poiana cu narcise de la Negrileasa, Piatra Cetii, Peștera Huda lui Papară, Șesul Craiului - Scărița-Belioara și Vânătările Ponorului. Situl de importanță comunitară „Trascău” se află în administrarea "Grupului de Acțiune Locală Munții Metaliferi, Trascău, Muntele Mare" (GAL MMTMM). Unul din obiectivele acestei asociații este cel de reconstrucție ecologică și conservare
Trascău () [Corola-website/Science/334750_a_336079]
-
Cheile Mănăstirii, Pravului, Tecșeștilor, Plaiului, Siloșului, Râmețului, Runcului, Pociovaliștei, Găldiței, Turcului"), defilee ("Hășdatelor, Turenilor, Pietroasei, Răchitișului"), doline, lapiezuri, uvale, platouri ("Ciumerna, Piatra Cetii"), depresiuni ("Poiana Galdei, Poiana Aiudului, Trascău"); Fenomene endocarstice: peșteri ("Gaura lui Stroe, Liliecilor, Poiana Ascunsă, La Tău, Huda lui Papură, Scărița-Belioara, Vânătările Ponorului, Gaura Calului") și avene ("Avenul din Piatra Cetii, Avenul de sub Pietruța"). Aceste forme de relief sunt dezvoltate în cea mai mare parte pe masive calcaroase mezozoice în alternanță cu conglomerate și gresii, roci eruptive (ofiolite
Trascău () [Corola-website/Science/334750_a_336079]
-
Huda Sha'rawi (Hudá Sha‘răwī, Arabă: هدى شعراوي; n. 23 iunie 1879 - d. 12 decembrie 1947, Cairo) este emblema feminismului și a naționalismului egiptean, fiind liderul mișcării feministe din Egipt. A condus prima demonstrație de stradă a femeilor din Egipt
Huda Sha'arawi () [Corola-website/Science/336833_a_338162]
-
decembrie 1947, Cairo) este emblema feminismului și a naționalismului egiptean, fiind liderul mișcării feministe din Egipt. A condus prima demonstrație de stradă a femeilor din Egipt, a pus bazele primului serviciu social dedicat femeilor și a publicat prima revistă feministă. Huda Sha'rawi s-a născut pe 23 iunie 1879 într-o familie înstărită din Minya, Egipt, fiind fiica lui Muhammad Sultan, primul președinte al Consiliului Reprezentativ al Egiptului. A crescut la Cairo, într-un sistem de tipul haremului, în care
Huda Sha'arawi () [Corola-website/Science/336833_a_338162]
-
în interiorul casei. De asemenea, atunci când mergeau afară, acestea erau obligate să își acopere fața. A primit acasă o educație de elită, învățând franceza ca limbă de bază. Pe lângă aceasta, a învățat turcă și arabă, memorând Coranul de la o vârstă fragedă. Huda scria poezii atât în arabă cât și în franceză. Mai târziu, a publicat chiar și o carte, o autobiografie a întâmplărilor din viața ei timpurie, numită "Harem Years: The Memoirs of an Egyptian Feminist, 1879-1924". La vârsta de 13 ani
Huda Sha'arawi () [Corola-website/Science/336833_a_338162]
-
căsătorie, Ali îi promisese că își va părăsi concubina sclavă, însă aceasta i-a născut un copil la un an după căsătoria celor doi. Cei doi s-au despărțit și au rămas separați timp de 7 ani, timp în care Huda s-a ocupat de educația sa, a avut oportunitatea să fie independentă și s-a implicat în activism. În anul 1900, sub presiunea părinților, cei doi s-au mutat împreună și au avut 2 copii: o fată - Bathna în anul
Huda Sha'arawi () [Corola-website/Science/336833_a_338162]
-
asiste la întâlnirile sale politice și chiar deseori se consulta cu aceasta și îi cerea sfatul. La vremea aceea, femeile din Egipt obișnuiau să fie închise în casă sau izolate în harem. Așa cum se poate observa în toate pozele sale, Huda poartă hijab. Sha`arawi era revoltată de aceste restricții ce limitau libertatea de mișcare a femeilor, așadar a început să organizeze cursuri și să țină prelegeri pe teme de interes pentru doamnele acelor timpuri, lucru ce le-a permis să
Huda Sha'arawi () [Corola-website/Science/336833_a_338162]
-
au rămas nemișcate timp de trei ore sub soarele torid. Sha`arawi a luat decizia de a nu-și mai purta vălul în public după moartea soțului ei în 1922. În decurs de zece ani de la actul de sfidare al Hudei, au mai rămas puține femei care încă purtau văl. Decizia sa de dezvelire a chipului era parte dintr-o mișcare mai mare a emancipării femeilor, influențată de o egiptencă de origine franceză, Eugenie Le Brun, fiind însa în opoziție față de
Huda Sha'arawi () [Corola-website/Science/336833_a_338162]
-
public, un eveniment cu o însemnatate deosebită în istoria mișcării feministe din Egipt. La început, femeile venite să o salute au împietrit de uimirie, însă în scurt timp au dat drumul la ropote de aplauze, unele dintre ele îdepărtându-și vălul. Huda a ajutat la organizarea serviciului social pentru femei, Mubarrat Muhammad Ali în 1909 și la înființarea Uniunii Femeilor Educate din Egipt în 1914. În același an a călătorit în Europa pentru prima oară. În întreaga lume mișcările de reformă sociale
Huda Sha'arawi () [Corola-website/Science/336833_a_338162]
-
Europa pentru prima oară. În întreaga lume mișcările de reformă sociale câștigau teren, femeile cerându-și tot mai mult drepturile. Femeile din Egipt nu au rămas nici ele imune la mișcările globale și după Primul Război Mondial, în frunte cu Huda, multe femei au părăsit haremul pentru a protesta împotriva ocupației britanice în Egipt. În 1919, Huda a ajutat la organizarea celei mai mari demonstrații feministe anti-britanice. În același an a fost aleasă președintele Comitetului Central Wafdist. In 1923, a înființat
Huda Sha'arawi () [Corola-website/Science/336833_a_338162]
-
tot mai mult drepturile. Femeile din Egipt nu au rămas nici ele imune la mișcările globale și după Primul Război Mondial, în frunte cu Huda, multe femei au părăsit haremul pentru a protesta împotriva ocupației britanice în Egipt. În 1919, Huda a ajutat la organizarea celei mai mari demonstrații feministe anti-britanice. În același an a fost aleasă președintele Comitetului Central Wafdist. In 1923, a înființat Uniunea Feministă, care activează în continuare ca o organizație non-profit. Membrii uniunii s-au concentrat pe
Huda Sha'arawi () [Corola-website/Science/336833_a_338162]
-
feministe anti-britanice. În același an a fost aleasă președintele Comitetului Central Wafdist. In 1923, a înființat Uniunea Feministă, care activează în continuare ca o organizație non-profit. Membrii uniunii s-au concentrat pe mai multe subiecte, incluzând suferința femeii și educația. Huda a fost de asemenea înverșunată împotriva restricțiilor impuse asupra vestimentației și libertății de mișcare a femeilor, care au fost o parte importantă a vieții în cadrul haremului. Huda a evoluat ca feministă de-a lungul vieții sale, fiind influențată de inegalitățile
Huda Sha'arawi () [Corola-website/Science/336833_a_338162]