245 matches
-
vieții mele 4. Ion Sceastlivăi, Exilat în Komi 5. Stelian Tănase, Ora oficială de iarnă 6. Nicu Păun, Muntele suferinței 7. Marcel Petrișor, La capăt de drum 8. Costin Merișca, Tragedia Pitești 9. Al. Husar, Periplu prin memorie 10. Ioan Hudiță, Jurnal politic (vol. 1) 11. Ion I. Lapedatu, Memorii și amintiri 12. Helmut Kohl, Am vrut unitatea Germaniei 13. Radu T. Constantinescu, Temă cu variațiuni 14. Leah Rabin, Viața noastră, posteritatea lui 15. Ioan Hudiță, Jurnal politic (vol. 2) 16
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
Periplu prin memorie 10. Ioan Hudiță, Jurnal politic (vol. 1) 11. Ion I. Lapedatu, Memorii și amintiri 12. Helmut Kohl, Am vrut unitatea Germaniei 13. Radu T. Constantinescu, Temă cu variațiuni 14. Leah Rabin, Viața noastră, posteritatea lui 15. Ioan Hudiță, Jurnal politic (vol. 2) 16. Titus Raveica, Memoria amfiteatrelor 17. Constantin Ciopraga, Caietele privitorului tăcut 18. Virginia Șerbănescu, Scîntei din vatra vremii 19. Ioan Hudiță, Jurnal politic (vol. 3) 20. Inge Deutschkron, Am purtat steaua galbenă 21. Ilie Rad, La
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
Radu T. Constantinescu, Temă cu variațiuni 14. Leah Rabin, Viața noastră, posteritatea lui 15. Ioan Hudiță, Jurnal politic (vol. 2) 16. Titus Raveica, Memoria amfiteatrelor 17. Constantin Ciopraga, Caietele privitorului tăcut 18. Virginia Șerbănescu, Scîntei din vatra vremii 19. Ioan Hudiță, Jurnal politic (vol. 3) 20. Inge Deutschkron, Am purtat steaua galbenă 21. Ilie Rad, La un ceai cu Ștefan J. Fay 22. Dimitrie Ghyka, Memorii (1894 - 1940) 23. Sergiu Dimitriu, Din trecut Redactor: Teodora Tudorache Tehnoredactor: Mihaela Mârza Bun de
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
Pe de altă parte, intenția național-țărăniștilor era de a proceda la aplicarea exproprierii și împroprietăririi de îndată ce războiul ar fi luat sfârșit. Rațiunea acestei măsuri va fi explicată într-o ședință a Consiliului de Miniștri de unul din liderii partidului, Ion Hudiță, care a deținut în cel de-al doilea guvern al generalului Constantin Sănătescu și în cabinetul condus de generalul Nicolae Rădescu portofoliul agriculturii și domeniilor: „Nu cumva cu neîncrederea obișnuită a țărănimii noastre în conducători să se spună la un
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
măsuri concrete pentru pregătirea reformei agrare, iar câteva zile mai târziu, la 14 decembrie 1944, ei au comunicat lista reprezentanților lor în această comisie, care s-a constituit pe lângă Ministerul Agriculturii și Domeniilor, sub președinția titularului respectivului departament, național-țărănistul Ion Hudiță 65. Fiecare formațiune politică din guvern a avut dreptul de a fi reprezentată prin câte patru delegați, cărora li se adăugau câte unul din partea Uniunii Centrale a Sindicatelor Agricole din România, Academiei de Agricultură, Institutului de Cercetări Agronomice al României
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
Agricole din România, Academiei de Agricultură, Institutului de Cercetări Agronomice al României și Casei Pădurilor. Partidul Național-Țărănesc a fost reprezentat de Gh. Zane, Cezar Spineanu, Vasile Serdici și N. Rusu. La 16 decembrie 1944, cu prilejul începerii lucrărilor Comisiei, Ion Hudiță a precizat că, potrivit denumirii ei, aceasta avea sarcina să colecteze materialul documentar pentru pregătirea proiectului legii de reformă agrară, nu de a-l redacta. De aceea, ministrul solicita delegaților formațiunilor politice să dea un răspuns la întrebările: cât pământ
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
mod activ la realizarea unei rapide și cuprinzătoare legi agrare, al cărui scop imediat să fie trecerea pământului din mâna marii proprietăți rurale în cea a țărănimii fără pământ sau cu pământ puțin“70. La rândul său, președintele comisiei, Ion Hudiță, recunoscând necesitatea reformei agrare, reafirma punctul de vedere potrivit căruia ea trebuia înfăptuită efectiv după încheierea războiului 71. Reacția reprezentantului comunist din comisie, Vasile Luca, față de propunerea ministrului agriculturii și domeniilor nu lăsa însă nici un dubiu asupra faptului că grupările
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
făcută subsecretarului de stat pentru organizarea statului, a statisticii și inventarului, dr. Sabin Manuilă, de către comisie pentru a-i pune la dispoziție materialele statistice necesare și informația obținută de moșierul Cristea Goilov 76 de la un cunoscut de-al lui Ion Hudiță, căreia i-ar fi spus că Partidul Național Țărănist era hotărât să sprijine exproprierea totală cât mai curând posibil, fără trecerea proiectului legii prin Parlament, și că pentru o asemenea formulă optase chiar Iuliu Maniu 77, toate acestea au îngrijorat
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
precum Ion Mihalache, doreau o expropriere radicală, care nu ar fi fost împărtășită nici chiar de delegații național-țărăniști din Comisia pentru studiul reformei agrare. Președintele Uniunii, ing. N. Mareș, avertiza pe participanți că, dacă informația lui Cristea Goilov despre Ion Hudiță era adevărată, ea reflecta de fapt dorința P.N.Ț. de a face concurență comuniștilor 78. În urma consfătuirii conducerii Uniunii Centrale a Sindicatelor Agricole, aceasta a redactat un Memoriu al Sindicatelor Agricole în problema agrară, pe care l-a trimis, la
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
pământul să nu fie al celor ce l-au răscolit de veacuri: țăranul“80. La 23 ianuarie 1945, la Ministerul Agriculturii și Domeniilor a avut loc o conferință cu inspectorii regionali agricoli și cu directorii camerelor agricole județene. Aici, Ion Hudiță le-a declarat că guvernul se decisese să realizeze, până în primăvară, reforma agrară. În curând - comunica el - vom pune la punct liniile mari ale exproprierii și împroprietăririi. „Suntem hotărâți să facem o reformă agrară radicală“81 - a precizat ministrul. S-
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
se decisese să realizeze, până în primăvară, reforma agrară. În curând - comunica el - vom pune la punct liniile mari ale exproprierii și împroprietăririi. „Suntem hotărâți să facem o reformă agrară radicală“81 - a precizat ministrul. S-ar părea că hotărârea lui Hudiță nu era împărtășită de întreaga conducere național-țărănistă, de vreme ce, câteva zile mai târziu, ziarul „Dreptatea“ își exprima îndoiala că înfăptuirea reformei agrare în primăvară ar fi putut conduce la executarea tuturor însămânțărilor pentru a se asigura pâinea necesară populației 82. Publicarea
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
pe producție și pe plasarea brațelor de muncă rămase disponibile în agricultură, prin plasarea lor în industrie. Toți urmăresc clasificarea îndreptățiților pe categorii, începând cu luptătorii de război“87. La această ședință, cuvântul de încheiere l-a rostit ministrul Ion Hudiță, care s-a pronunțat pentru reformă, avertizând că guvernul era, totuși, conștient de dificultățile ce urmau prin aplicarea ei. După ce a mulțumit membrilor comisiei pentru datele adunate, care urmau a fi folosite la elaborarea legii agrare, Hudiță s-a transformat
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
rostit ministrul Ion Hudiță, care s-a pronunțat pentru reformă, avertizând că guvernul era, totuși, conștient de dificultățile ce urmau prin aplicarea ei. După ce a mulțumit membrilor comisiei pentru datele adunate, care urmau a fi folosite la elaborarea legii agrare, Hudiță s-a transformat în purtător de cuvânt al Partidului Național țărănesc. Ca și guvernul, - declara el - partidul din care făcea parte ajunsese la concluzia că o nouă expropriere devenise inevitabilă, cu toate că își dădea seama de obstacolele ce trebuiau depășite. La
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
S. 220, 222. Horthy 271, 310, 320, 325, 326, 330. Hösch, Edgar 45. Hosking, Geofrey 422. Hovi, Kalervo 331. Howard, Michael 413, 421, 422, 423. Hoyos, von 169, 173, 174, 177. Hristide 130, 133. Hristodulova, M. 48. Hrușciov, N.S. 419. Hudiță, Ion 259-263. Hugo, Victor 152, 222. Hurdubețiu, Ion 276. Hurmuzaki, Alexandru (Alecu) 360, 361, 362, 373. Hurmuzaki, Eudoxiu de 33, 79, 84, 86, 87, 89, 90, 92, 144, 361, 362, 364, 373. Hurmuzaki, familie 360. Hurmuzaki, Gheorghe 361, 363. Huțan
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
îngr. și introd. Ștefan S. Gorovei, Iași, 1987; Iorga, Ist. lit., 365-369; Constantin C. Giurescu, Nicolae Milescu Spătarul. Contribuție la opera sa literară, AAR, memoriile secțiunii istorice, t. VII, 1927; N. Iorga, Oeuvres inédites de Nicolas Milescu, București, 1929; Ioan Hudiță, Contribuțiuni la istoria spătarului Neculai Milescu și a lui Gheorghe Ștefan, Iași, 1929; Pușcariu, Ist. lit., 126-131; Ion G. Dimitriu, Contribuție la opera spătarului Nicolae Milescu, București, 1940; Cartojan, Ist. lit., II (1940), 129-135; Ciobanu, Ist. lit., 311-321; Al. I.
MILESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288140_a_289469]
-
Pavel, Ștefan George, Vasile Harea, M. Bantaș, Liviu Sirca, Traian Gheorghiu, Victor Savin, Alexandru Claudian, Mihail Uță), sociologie și științe sociale (Laurențiu I. Preuțescu, Petre Andrei, Sorin Pavel, Em. Diaconescu, V. Harea, Mircea Mancaș, Traian Gheorghiu, Radu I. Luca, I. Hudiță, Traian Ionașcu), psihologie, estetică, pedagogie (Mihai Ralea, Șt. Bârsănescu, Octav Botez, C.I. Radu, Sterie Diamandi, S. Grigorovici). Colaboratorii străini sunt profesori la prestigioase universități europene: Othmar Spann (Viena), H.L. Stoltenbeg (Giessen), Werner Sombart și Goetz Briefs (Berlin). M.V.
MINERVA-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288158_a_289487]
-
și turta lupului și sânge de nouă frați. Aista lung și bălos ca un șerpe e burete de bubă, burete pucios, care pute în pădure a hoit. Dincoace e văcălia, buretele de nuc. Ajungând la capătul cărării care ieșea în hudiță, de acolo cârdul bătrânelor se risipi. Păscărița o lua la deal împreună cu Bocoaia, a treia casă mai încolo rămânea Aglaia, iar Burlăcița cu baba Băltoaia și femeia cea tânără coborau la vale. Surdă și ea, Burlăcița vorbea tare, ca s-
Pomana porcului by Tanasachi Marcel () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91528_a_92379]
-
unui opust. Când se despărțiră, popa zise cu limba grea: —Poate-l chema Vasile, poate-l chema Dumitru... cine știe!... chiar-chiar de bună-samă... numai Dumnezeu știe! Da! întări primarele, numai Dumnezeu! Și se despărțiră. Popa apucă, pe gânduri, pe o hudiță. Era îngrijat: se oprea în mijlocul drumului, se uita cu luare-aminte în pământ, apoi, deodată, pornea spre șanțul din dreapta; acolo se oprea scurt, înălța cârja și se cumpănea cu capu-n piept. Pornea apoi domol spre șanțul din stânga, se repezea câțiva
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2100_a_3425]
-
vreme își oprea ochii ca de păcură asupra ovreicei. Haia își pleca genele, privea în pământ; apoi iar cerca să vadă obrazul celui din fața ei, și ridică pleoapele cu sfială. Tudorița se ridică și-și petrecu prietinul pe dindos, până în hudiță; apoi îndată se întoarse râzând, vorbind: — Ce stai, dragă, așa? Până acu nu l-ai văzut niciodată? — Nu, nu-l cunosc... Cum îl chiamă? —Ștefan Bucșan... —Aista-i Ștefan Bucșan, băietul lui Vartolomei? Eu l-am cunoscut, când învăța la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2100_a_3425]
-
rău. Iarăși creștea amurgul, și ele de mult tăceau, așteptând parcă ceva. Fiecare se gândea, cu privirile ațintite. Ovreica se ridică în picioare și ieși încet. Dar nu intră acasă. Începu să se plimbe lin pe ulița îngustă, apoi pe hudița umedă, prin umbra zaplazurilor și a zidurilor. Din când în când trecea pe lângă ea, prin umbră, câte un locuitor tăcut al mahalalei. Nici n-o băga în samă; își căta de drum. Ea se oprea, asculta răsunetul înăbușit al pașilor
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2100_a_3425]
-
glasurile erau ogoiate pretutindeni. Fata cerca să înțeleagă jocul umbrelor prin ferestrele aburite; zărea un profil de bătrână cu nasul coroiat, ori un moșneag neclintit cu barba răscolită în jurul buzelor. Deodată tresări. Cineva se apropiase repede de dânsa, ocolind colțul hudiții, o privise plecându-se, apoi trecuse mai departe. „El e...“ se gândi ea, și încremeni în loc. Îi bătea inima. Ascultă pașii cum se depărtează, apoi porni și ea după el, se lăsa la vale, spre casa lui Ion Rusu. Se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2100_a_3425]
-
Ștefan al lui Vartolomei. Și m-am pus eu sara la pândă și m-am uitat, și n-am văzut nimica... Unde-i feciorul lui Vartolomei? zic. Reiză, zice, uită-te bine... Uită-te bine, Reiză... vine pe dincolo, pe hudiță, și intră pe dindos... Și m-am uitat pe hudiță, și așa a fost, l-am văzut cum vine pe hudiță, și intră pe dindos... Și Reiza dădea repede din cap, cu tufele de păr fluturând pe dinaintea ochilor, și arăta
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2100_a_3425]
-
la pândă și m-am uitat, și n-am văzut nimica... Unde-i feciorul lui Vartolomei? zic. Reiză, zice, uită-te bine... Uită-te bine, Reiză... vine pe dincolo, pe hudiță, și intră pe dindos... Și m-am uitat pe hudiță, și așa a fost, l-am văzut cum vine pe hudiță, și intră pe dindos... Și Reiza dădea repede din cap, cu tufele de păr fluturând pe dinaintea ochilor, și arăta cum a văzut ea, cum s-a uitat în toate
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2100_a_3425]
-
Unde-i feciorul lui Vartolomei? zic. Reiză, zice, uită-te bine... Uită-te bine, Reiză... vine pe dincolo, pe hudiță, și intră pe dindos... Și m-am uitat pe hudiță, și așa a fost, l-am văzut cum vine pe hudiță, și intră pe dindos... Și Reiza dădea repede din cap, cu tufele de păr fluturând pe dinaintea ochilor, și arăta cum a văzut ea, cum s-a uitat în toate serile, și dădea amănunte cumetrelor, care ascultau cu ochi lucitori, în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2100_a_3425]
-
în colțul ei de divan. Simțea un tremur în toată ființa, o dorință întunecată a tuturor simțurilor, simțea în sfârșit cu toată puterea că iubește pe feciorul lui Vartolomei de mult, din sara când a trecut pe lângă el, la colțul hudiții. De-o săptămână în jurul ei, în casă, iar se vorbea despre logodnă. Sanis iar se avânta să rostească douăzeci de cuvinte; ea toată vremea tăcuse. Sufletul ei parcă aștepta izbucnirea. Ș-acuma era hotărâtă să se zbată, să se lupte
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2100_a_3425]