245 matches
-
lor, iar jidovii au spus că ispisocul lor „l-au arsu un foc.” Mărturiile mahalagiilor fiind mincinoase, vodă a pus doi jidovi bătrâni să jure că ispisocul de cumpărătură al locului școlii a ars și „că au avut locul școalei hudiță pân-la Pod” (Podul Vechi). In urma jurământului, vodă a hotărât că atât mănăstirea cât și mahalagiii să dea câte patru palme de loc - în total 8 palme - pentru hudiță de la școală până la Podul Vechi. - Dreaptă judecată, dragule. Da’ hai să
Ruga de seară by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91713_a_92842]
-
al locului școlii a ars și „că au avut locul școalei hudiță pân-la Pod” (Podul Vechi). In urma jurământului, vodă a hotărât că atât mănăstirea cât și mahalagiii să dea câte patru palme de loc - în total 8 palme - pentru hudiță de la școală până la Podul Vechi. - Dreaptă judecată, dragule. Da’ hai să vedem ce mai putem afla din zapise și ispisoace. Uite colea zapisul din 19 sept.1606 (7117), prin care Constantin Moghila voievod a împuternicit mănăstirea să stăpânească și să
Ruga de seară by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91713_a_92842]
-
să hrăniți păsările și vitele. Dacă aveți vreo nelămurire, întrebați pe nașul Dârdală cu care am vorbit, sau pe vecinul Pâslă. Tu ești mare, Mihăiță, știi tot ce trebuie făcut! Pe aceste ultime cuvinte îndeamnă caii și căruța iese pe hudița ce duce spre târg. De aici luă pomenile de înmormântare ce le comandase decuseară, niște lumânări și colăceii ce se împart la înmormântare. De altfel Costache se înțelesese cu cumnatul Vasile Cocuz care lucra la primăria din Cursești-Deal și l-
Rădăcinile continuităţii by Ştefan Boboc-Pungeşteanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91638_a_92999]
-
poate fi încadrată într-un anume stil arhitectonic. Cimitirul dăinuie probabil de la începuturile bisericii. În prezent, aici este mănăstire de maici. Să nu crezi, iubite prieten, că drumeția de astăzi se termină aici, pentru că abia a dat în clocot... O hudiță din spatele bisericii ne conduce până în Aleea Sadoveanu. De aici înainte, călcăm pe urmele vechilor poștalioane sau, mai încoace, pe urmele birjelor.Ținta? Fosta Grădină Pester. Se știe că domnitorul Mihail Sturza a înființat în 1840 Școala de Arte și Meserii
Iaşii dealurilor albastre by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1211_a_1919]
-
iubește și după ce-o bate, plânge și-i cade în genunchi etc. Am văzut, cu prilejul acestui proces, pe Mihai Sârbu, pe care l-am cunoscut într-o vară acu 38 de ani, fiind copil. Stătea la Pașcani pe hudița lui Apostol. Tată-su era frânar; pe măsa o chema Frosa, cuoana Frosa. "Pied-bot", cam zăpăcit, se juca și el cu copiii și mi se pare că era ceva mai mare decât noi. O dată a intrat într-o odaie unde
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
cei cîțiva încorporați înainte de termen. Se cunoștea această diferență de vîrstă mai cu seamă la manej, la călărie, cei care cădeau mai des de pe cal erau, mai întotdeauna, acei din leaturile mai vechi. Printre aceștia erau, în special, Mihai Ralea, Hudiță, Suchianu. Iarna din 1916-1917 a fost o iarnă cumplit de grea în toată țara. Eram încazarmați la școala militară de artilerie de la Copou. În dormitoare construite din paiantă, fără ferestre duble, cu o singură sobă de fier într-un colț
by Sergiu Dimitriu [Corola-publishinghouse/Memoirs/1057_a_2565]
-
sobă de fier într-un colț, care nu putea încălzi cogeamite hardughie, era frig ca afară. Mi-aduc aminte cum într-o noapte, la inspecția ofițerului de serviciu, în timpul plantonului dintre orele 12 și 3 dimineața planton de serviciu fiind Hudiță negăsindu-l la post, îmbrăcat, încins cu sabia și stînd de veghe, s-a dus la patul lui să vadă ce-i cu el. Cum toți dormeam cu pătura trasă pînă peste cap, ofițerul ajuns la patul lui Hudiță și
by Sergiu Dimitriu [Corola-publishinghouse/Memoirs/1057_a_2565]
-
fiind Hudiță negăsindu-l la post, îmbrăcat, încins cu sabia și stînd de veghe, s-a dus la patul lui să vadă ce-i cu el. Cum toți dormeam cu pătura trasă pînă peste cap, ofițerul ajuns la patul lui Hudiță și văzînd o căciulă ieșită de sub pătură, a smuls-o ca să-l trezească. Dar, în loc de cap au apărut niște picioare. Hudiță găsise soluția bună. Picioarele le încălzea cu căciula, cu care venise de acasă, iar capul cu capela militară, pe
by Sergiu Dimitriu [Corola-publishinghouse/Memoirs/1057_a_2565]
-
vadă ce-i cu el. Cum toți dormeam cu pătura trasă pînă peste cap, ofițerul ajuns la patul lui Hudiță și văzînd o căciulă ieșită de sub pătură, a smuls-o ca să-l trezească. Dar, în loc de cap au apărut niște picioare. Hudiță găsise soluția bună. Picioarele le încălzea cu căciula, cu care venise de acasă, iar capul cu capela militară, pe care și-o trăgea pînă peste urechi. Gerul din iarna aceea îmi amintește și de degradarea generalului Socec. Pentru incapacitate și
by Sergiu Dimitriu [Corola-publishinghouse/Memoirs/1057_a_2565]
-
MEMORII • Gheorghe Barbul, Al treilea om al Axei. Memorial Antonescu • Helen Keller, Povestea vieții mele • Ion Sceastlivăi, Exilat în Komi • Nicu Păun, Muntele suferinței • Marcel Petrișor, La capăt de drum • Costin Merișca, Tragedia Pitești • Al. Husar, Periplu prin memorie • Ioan Hudiță, Jurnal politic (vol. 1) • Ion I. Lapedatu, Memorii și amintiri • Helmut Kohl, Am vrut unitatea Germaniei • Radu T. Constantinescu, Temă cu variațiuni • Leah Rabin, Viața noastră, posteritatea lui • Ioan Hudiță, Jurnal politic (vol. 2) • Titus Raveica, Memoria amfiteatrelor • Constantin Ciopraga
by Sergiu Dimitriu [Corola-publishinghouse/Memoirs/1057_a_2565]
-
Costin Merișca, Tragedia Pitești • Al. Husar, Periplu prin memorie • Ioan Hudiță, Jurnal politic (vol. 1) • Ion I. Lapedatu, Memorii și amintiri • Helmut Kohl, Am vrut unitatea Germaniei • Radu T. Constantinescu, Temă cu variațiuni • Leah Rabin, Viața noastră, posteritatea lui • Ioan Hudiță, Jurnal politic (vol. 2) • Titus Raveica, Memoria amfiteatrelor • Constantin Ciopraga, Caietele privitorului tăcut • Virginia Șerbănescu, Scîntei din vatra vremii • Ioan Hudiță, Jurnal politic (vol. 3) • Inge Deutschkron, Am purtat steaua galbenă • Ilie Rad, La un ceai cu Ștefan J. Fay
by Sergiu Dimitriu [Corola-publishinghouse/Memoirs/1057_a_2565]
-
Helmut Kohl, Am vrut unitatea Germaniei • Radu T. Constantinescu, Temă cu variațiuni • Leah Rabin, Viața noastră, posteritatea lui • Ioan Hudiță, Jurnal politic (vol. 2) • Titus Raveica, Memoria amfiteatrelor • Constantin Ciopraga, Caietele privitorului tăcut • Virginia Șerbănescu, Scîntei din vatra vremii • Ioan Hudiță, Jurnal politic (vol. 3) • Inge Deutschkron, Am purtat steaua galbenă • Ilie Rad, La un ceai cu Ștefan J. Fay • Dimitrie Ghyka, Memorii (1894 1940) LIBRĂRII în care puteți găsi cărțile colecției Memorii ARAD Librăria Corina, str. Mihai Eminescu nr. 2
by Sergiu Dimitriu [Corola-publishinghouse/Memoirs/1057_a_2565]
-
vieții mele 4. Ion Sceastlivăi, Exilat în Komi 5. Stelian Tănase, Ora oficială de iarnă 6. Nicu Păun, Muntele suferinței 7. Marcel Petrișor, La capăt de drum 8. Costin Merișca, Tragedia Pitești 9. Al. Husar, Periplu prin memorie 10. Ioan Hudiță, Jurnal politic (vol. 1) 11. Ion I. Lapedatu, Memorii și amintiri 12. Helmut Kohl, Am vrut unitatea Germaniei 13. Radu T. Constantinescu, Temă cu variațiuni 14. Leah Rabin, Viața noastră, posteritatea lui 15. Ioan Hudiță, Jurnal politic (vol. 2) 16
by Sergiu Dimitriu [Corola-publishinghouse/Memoirs/1057_a_2565]
-
Periplu prin memorie 10. Ioan Hudiță, Jurnal politic (vol. 1) 11. Ion I. Lapedatu, Memorii și amintiri 12. Helmut Kohl, Am vrut unitatea Germaniei 13. Radu T. Constantinescu, Temă cu variațiuni 14. Leah Rabin, Viața noastră, posteritatea lui 15. Ioan Hudiță, Jurnal politic (vol. 2) 16. Titus Raveica, Memoria amfiteatrelor 17. Constantin Ciopraga, Caietele privitorului tăcut 18. Virginia Șerbănescu, Scîntei din vatra vremii 19. Ioan Hudiță, Jurnal politic (vol. 3) 20. Inge Deutschkron, Am purtat steaua galbenă 21. Ilie Rad, La
by Sergiu Dimitriu [Corola-publishinghouse/Memoirs/1057_a_2565]
-
Radu T. Constantinescu, Temă cu variațiuni 14. Leah Rabin, Viața noastră, posteritatea lui 15. Ioan Hudiță, Jurnal politic (vol. 2) 16. Titus Raveica, Memoria amfiteatrelor 17. Constantin Ciopraga, Caietele privitorului tăcut 18. Virginia Șerbănescu, Scîntei din vatra vremii 19. Ioan Hudiță, Jurnal politic (vol. 3) 20. Inge Deutschkron, Am purtat steaua galbenă 21. Ilie Rad, La un ceai cu Ștefan J. Fay 22. Dimitrie Ghyka, Memorii (1894 1940) Redactor: Teodora Tudorache Tehnoredactor: Mihaela Mîrza Bun de tipar: 2006 • Apărut: 2006 • Format
by Sergiu Dimitriu [Corola-publishinghouse/Memoirs/1057_a_2565]
-
de astăzi și anume: 1. casă în care se află astăzi subprefectura , cu locul ei de 20 stânjini, patru palme față; 2. casa de lîngă subprefectură cu locul ei în mărime de 53 stânjini fața; 3. casa din medean de lângă hudiță, ce merge pe lângă zăplazul grădinei proprietății, în care locuiește astăzi D.V. Raboveanu, notarul, cu locul ei de un stânjen și șase palme față, și 4, casa de la vale alăturea cu aceasta în care locuiește astăzi Grigore Ghiorghiu, cu locul ei
Amprentele unor timpuri by ?tefan Boboc ? Punge?teanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/84040_a_85365]
-
calea cu lanterna! - Sé tragem brazde lațe În jurul lanului În flécéri! - Sé fim mai veseli decît albinele! - Ca niște hîrciogași! Sé apérem de peste tot, din géuri, holdele patriei sé le salvém! - Sé umplem podurile cu gréunțe! - Ambarele! - Pivniță și dulépioarele! - Hudițele! - Satele și oréșelele! - Raioanele! - Sé nu ne paré réu! - Cé am murit degeaba! - Nu! - Niciodaté! Își vézu țară din autobuz. Era frumoasé, dar tristé. Era frumoasé pentru cé avea copaci frumoși care Înfloriseré În séptémîna aceea peste tot și de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2008_a_3333]
-
Nicolae Bănescu, Vasile Grecu (bizantinistică și balcanistică), Alexandru Lapedatu (istorie modernă - domnia lui Cuza), gen. Radu Rosetti (istorie militară - independența), Ioan Lupaș, Silviu Dragomir (istoria Ardealului și a sud-estului Europei, în cazul lui Dragomir), Constantin Marinescu (istorie universală medievală), Ioan Hudiță (istoria diplomației), Gheorghe I. Cantacuzino (arheologie și epigrafie), Ion D. Ștefănescu (istoria artelor), Teofil Sauciuc-Săveanu (istorie veche greco-romană), Victor Papacostea (istorie balcanică), George Fotino (istoria dreptului), Ștefan Ciobanu (istoria literaturii române vechi), Victor Slăvescu (istorie economică), Ion Nistor (istorie medie
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
și G. Oprescu (istoria artelor) - București și A. Boldur (istoria românilor) - Iași. Aceștia se arătaseră mult mai deschiși colaborării cu comuniștii. La 1 octombrie 1947 au avut loc alte „comprimări” prin care au fost eliminați: Gh. Brătianu (istoria universală), I. Hudiță (istoria diplomației), V. Papacostea (istoria popoarelor balcanice cu privire specială la românii din sudul Dunării), Gh. Cantacuzino (instituții și istorie greco-romană), G. Fotino (istoria dreptului românesc), Alexandru Busuioceanu (istoria artelor), Vera Cancel (asistent provizoriu slavistică) - București; Petru Caraman (slavistică), Anton
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
1947-1948). în ultima fază a perioadei de tranziție (noiembrie 1947-1948) nu mai exista decât o alternativă la colaborarea cu regimul comunist prosovietic: martiriul, căci granițele fuseseră închise și erau extrem de bine supravegheate. Seria victimelor gulagului românesc o deschide țărănistul I. Hudiță - condamnat pentru implicarea în procesul regizat de comuniști P.N.Ț.-ului după episodul Tămădău (noiembrie 1947). Ceilalți istorici cunosc mai întâi supravegherea și domiciliul obligatoriu (Gh. Brătianu, în special: 1947-1950), excluderile amintite, perchezițiile la domiciliu, pentru ca în 1950, în noaptea
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
spațios, salonaș. Din vînzarea moșiei de zestre, Dimitrie Vasiliu cumpără o casă în str. Regina Maria nr. 10, cu 6-7 odăi, cerdacuri mari, două marchize, pivniță adîncă, boltită". Sau: "La Iași locuiește mai întîi în cartierul Palatului Administrativ, pe o hudiță înclinată, în trepte, într-un interior cu pereți afumați, pat de lemn și masă ovală, cu un singur picior, acoperită cu o pînză cu franjuri. Lumina îi venea de la o lampă cu abajur afumată". În sfîrșit, chipul lui Bacovia apare
Radu Petrescu despre G. Bacovia (I) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16660_a_17985]
-
Și cu o bizară detașare. Toate lucrurile teribile, toata nefericirea. Uneori, cu licăriri în ochi, alteori cu plînsul neauzit sau cu un zîmbet, salvator, discret, în colțul gurii. Preț de cîteva minute mi-am amintit cum își povestea Ioana Berindei, Hudița de față, anii de pușcărie, copilul născut și crescut acolo, copilul lăsat afară... Aceeași răscolitoare simplitate, același tip de asumare, acelasi zîmbet dulce-amar pe buze, tot timpul poveștii. Rodica Negrea sarea prin timpuri, prin vîrste, era bătrînă sau copilita, era
Într-o mansardă din Varșovia by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/12243_a_13568]
-
Răzvan Voncu Ioan Hudiță - Jurnal politic. Vol. al XVI-lea. 1 ianuarie - 25 aprilie 1946, ediție îngrijită de acad. Dan Berindei, București, Editura Semne, 2013, 502 pag. Am scris nu demult despre volumul al XV-lea al Jurnalului politic ținut de profesorul Ioan Hudiță
Patru luni cât patru decenii by Răzvan Voncu () [Corola-journal/Journalistic/3298_a_4623]
-
Hudiță - Jurnal politic. Vol. al XVI-lea. 1 ianuarie - 25 aprilie 1946, ediție îngrijită de acad. Dan Berindei, București, Editura Semne, 2013, 502 pag. Am scris nu demult despre volumul al XV-lea al Jurnalului politic ținut de profesorul Ioan Hudiță, secretar general adjunct al PNȚ și om de încredere al lui Iuliu Maniu, în special în chestiuni de relații internaț ionale. Între timp, însă, a apărut și volumul al XVI-lea, aferent perioadei 1 ianuarie - 25 aprilie 1946. Odată cu el
Patru luni cât patru decenii by Răzvan Voncu () [Corola-journal/Journalistic/3298_a_4623]
-
rupturi: de alianțe politice, de prietenii, de contracte de încredere. Valul declanșat de înfrângerea Axei asupra statelor satelite - ocupate, toate, de URSS - amenință să ne înece țara într-o maree neagră a compromisului și trădării, în care tot mai puțini (Hudiță este unul dintre ei) dau bătălia pentru salvarea celor mulți. Încă din data de 1 ianuarie 1946, Maniu este anunțat că va fi vizitat, a doua zi, de emisari cu greutate ai Washingtonului și Londrei. Este vorba de Averell Harriman
Patru luni cât patru decenii by Răzvan Voncu () [Corola-journal/Journalistic/3298_a_4623]