163 matches
-
clopotele bisericii Saint-Germain l'Auxerrois este preluată de toate turnurile orașului. Oamenii de rând încep să-i vâneze pe protestanți indiferent de sex, vârstă sau condiție socială. Blocați în oraș protestanții au puține șanse de scăpare. Casele lor sunt jefuite, hughenoții sunt uciși și cadavrele lor aruncate în Sena. Unii încearcă să se refugieze la rude sau prieteni. Dar și casele catolicilor sunt percheziționate. Cei care arată dezaprobare în fața masacrului sunt și ei în pericol de-a fi uciși. Înflorirea păduceilor
Noaptea Sfântului Bartolomeu () [Corola-website/Science/308555_a_309884]
-
este lăsat să putrezească trei zile, este emasculat și apoi spânzurat. În dimineața de 24 august regele ordonă în van încetarea masacrului. El ia diverse măsuri și încearcă în zadar să protejeze viața oamenilor aflați în pericol. Cei doi prinți hughenoți Henric de Navara (19 ani) și prințul de Condé (20 de ani) sunt cruțați cu condiția de a se converti la catolicism. Pe 26 august are loc o sesiune a parlamentului din Paris ("lit de justice") la care participă și
Noaptea Sfântului Bartolomeu () [Corola-website/Science/308555_a_309884]
-
ani) sunt cruțați cu condiția de a se converti la catolicism. Pe 26 august are loc o sesiune a parlamentului din Paris ("lit de justice") la care participă și Carol al IX-lea. Acesta își asumă responsabilitatea pentru asasinarea liderilor hughenoți, pretextând că aceștia organizaseră un complot împotriva coroanei. Alertate de martori oculari, curieri comerciali și, în unele cazuri, de agitatori (contele de Montsoreau în Valea Loarei), orașele din provincie își dezlănțuie propriile masacre: pe 25 august în Orléans și Meaux
Noaptea Sfântului Bartolomeu () [Corola-website/Science/308555_a_309884]
-
protejeze pe protestanți închizându-i în închisori, dar acestea sunt luate cu asalt (Lyon, Rouen, Albi), iar cei închiși sunt uciși. Guvernatorii militari se opun celor care susțin că masacrul este ordonat de rege, dar aceasta nu împiedică mereu uciderea hughenoților. Masacrul a durat trei zile la Paris și câteva săptămâni în restul Franței. Nu se cunoaște cifra exactă a victimelor, dar se estimează că a făcut 3000 de victime la Paris și între 5000 și 30000 de victime pe tot
Noaptea Sfântului Bartolomeu () [Corola-website/Science/308555_a_309884]
-
Sfântul Bartolomeu nu a durat o zi ci un sezon." Reacțiile în Europa sunt rezultatul versiunii prezentate de Carol al IX-lea asupra evenimentelor. Suveranilor Europei și papei Grigore al XIII-lea masacrul le este prezentat drept "victoria regelui împotriva hughenoților în cadrul unui complot împotriva monarhiei". .Papa se declară fericit că regele a reușit să scape și ordonă să se cânte un "Te Deum" pentru a-i mulțumi lui Dumnezeu. Deasemenea îi comandă trei fresce lui Giorgio Vasari care să reprezinte
Noaptea Sfântului Bartolomeu () [Corola-website/Science/308555_a_309884]
-
fresce lui Giorgio Vasari care să reprezinte evenimentele. Masacrul este interpretat drept un act de răzbunare divină: Coligny este considerat o amenințare la adresa creștinătății, astfel pe 11 septembrie are loc o comemorare comună a Bătăliei de la Lepanto și a masacrării hughenoților. Cu toate acestea, mai târziu cunoscând amploarea evenimentelor, Papa refuză să-l primească pe Charles de Maurevert, asasinul declarat al amiralului Coligny, motivând că era un criminal. Filip al II-lea al Spaniei își exprimă satisfacția declarând " Este cea mai
Noaptea Sfântului Bartolomeu () [Corola-website/Science/308555_a_309884]
-
sa născut în Groningen, în Țările de Jos, într-o familie de matematicieni distinsa. [2] Familia lui Bernoulli a venit inițial din Anvers, la acel moment, în Spania Țările de Jos, dar a imigrat pentru a scăpa de persecuția spaniolă (hughenoților). După o scurtă perioadă petrecută în Frankfurt, familia s-a mutat la Basel, în Elveția. Daniel era fiul lui Johann Bernoulli (unul dintre "dezvoltatorii timpurii" de calcul), [2], nepotul lui Jacob Bernoulli (care "a fost primul care a descoperit teoria
Daniel Bernoulli () [Corola-website/Science/308726_a_310055]
-
estuarul Scheldt le-a oferit supremație porturilor olandeze, în special Amsterdamului. Comercianții olandezi au negociat pe fiecare continent și au acaparat piața schimbului. Provinciile unite și-au deschis porțile pentru refugiații religioși, în special evrei portughezi și spanioli, dar și hughenoților francezi, care au contribuit la prosperitatea Olandei în secolul al XVII-lea. Cu bogăția materială a venit și o epocă culturală de aur. Rembrandt, Vermeer, Jacob van Ruisdael, Frans Hals și mulți alții au dus arta olandeză pe culmi. Universitatea
Țările de Jos () [Corola-website/Science/307377_a_308706]
-
americană originară din Africa de Sud, câștigătoare a premiului Oscar. În anul 2007, a primit din partea revistei Esquire distincția Sexiest Woman Alive. Theron s-a născut la Benoni în Africa de Sud. Tatăl său, Charles Theron, era proprietarul unei companii de construcții, descendent al Hughenoților din Franța. Mama sa, Gerda Jacoba Aletta (n. Maritz), este ca origine din Germania și a preluat afacerile soțului său după decesul acestuia. Limba maternă a lui Theron este afrikaans, iar ce-a de-a doua limbă vorbită este engleza
Charlize Theron () [Corola-website/Science/302229_a_303558]
-
caută să limiteze influența politică a Caterinei de Medici, care îl reține pe Henric la curtea regală. Frustrați de pierderea influenței politice, cei doi unchi "de Guise" organizează, la 1 aprilie, un măcel la Vasy, în urma căruia izbucnește "primul război hughenot". Antoine de Bourbon, tatăl lui Henric, moare în luptă la asediul cetății Rouen, de partea taberei catolice. Mama lui Henric, Ioana, își readuce fiul la Navara, unde este educat în spiritul protestant, împotriva voinței Caterinei de Medici. La sfîrșitul "primului
Henric al IV-lea al Franței () [Corola-website/Science/302275_a_303604]
-
de Bourbon, tatăl lui Henric, moare în luptă la asediul cetății Rouen, de partea taberei catolice. Mama lui Henric, Ioana, își readuce fiul la Navara, unde este educat în spiritul protestant, împotriva voinței Caterinei de Medici. La sfîrșitul "primului război hughenot" (1563), Henric se află din nou la curtea regală, unde astrologul Nostradamus (1567) prezice viitorul, și pe Henric de Navara ca rege al Franței. Ca general al trupelor din Navara, Henric ia parte la luptele împotriva nobililor basci. În anul
Henric al IV-lea al Franței () [Corola-website/Science/302275_a_303604]
-
nou la curtea regală, unde astrologul Nostradamus (1567) prezice viitorul, și pe Henric de Navara ca rege al Franței. Ca general al trupelor din Navara, Henric ia parte la luptele împotriva nobililor basci. În anul 1567 izbucnește "al doilea război hughenot" printr-un atac asupra prințului Henric I de Bourbon-Conde. Caterina de Medici încearcă din nou să-l readucă pe Henric la curtea regală, voind să-l educe în spiritul religiei catolice. Prin refuzul mamei acestuia, urmează atacul asupra prințului de
Henric al IV-lea al Franței () [Corola-website/Science/302275_a_303604]
-
atac asupra prințului Henric I de Bourbon-Conde. Caterina de Medici încearcă din nou să-l readucă pe Henric la curtea regală, voind să-l educe în spiritul religiei catolice. Prin refuzul mamei acestuia, urmează atacul asupra prințului de Bourbon-Conde. Războiul hughenot s-a sfîrșit în anul 1568, însă ostilitățile au continuat, ceea ce a dus la "al treilea război hughenot". În septembrie 1568 au loc lupte La Rochelle, unde Henric, având vîrsta de 14 ani, îl întâlnește pe unchiul său, Ludovic de
Henric al IV-lea al Franței () [Corola-website/Science/302275_a_303604]
-
la curtea regală, voind să-l educe în spiritul religiei catolice. Prin refuzul mamei acestuia, urmează atacul asupra prințului de Bourbon-Conde. Războiul hughenot s-a sfîrșit în anul 1568, însă ostilitățile au continuat, ceea ce a dus la "al treilea război hughenot". În septembrie 1568 au loc lupte La Rochelle, unde Henric, având vîrsta de 14 ani, îl întâlnește pe unchiul său, Ludovic de Bourbon-Conde și pe Gaspard de Coligny, aceștia fiind unii dintre conducătorii trupelor protestante. În august 1570 se încheie
Henric al IV-lea al Franței () [Corola-website/Science/302275_a_303604]
-
căsătorește cu Margareta de Valois, sora regelui Carol IX-lea, căsătorie care asigură pacea de la Saint-Germain. Cununia a fost celebrată în catedrala Notre-Dame din Paris, fiind prezenți mulți protestanți. Sărbătoarea a fost umbrită de atentatul neizbutit (22 august) asupra amiralului hughenot Gaspard II de Coligny, care începuse să-l influențeze pe regele Carol IX-lea, lucru ce-a declanșat dezaprobarea catolicilor în frunte cu Caterina de Medici. O dușmănie care mocnește între cele două tabere și care, din porunca regelui Carol
Henric al IV-lea al Franței () [Corola-website/Science/302275_a_303604]
-
influențeze pe regele Carol IX-lea, lucru ce-a declanșat dezaprobarea catolicilor în frunte cu Caterina de Medici. O dușmănie care mocnește între cele două tabere și care, din porunca regelui Carol (sfătuit de mama lui, Caterina), duce la masacrul hughenoților invitați la Paris (3000 - în Paris și 30.000 - în Franța), în Noaptea Sfântului Bartolomeu (24 august) . Capii hughenoți prizonieri, cu binecuvîntarea lui Papa Grigore al XIII-lea puteau alege între închisoare la Bastilia, spînzurătoare sau convertirea la catolicism. Hughenoții
Henric al IV-lea al Franței () [Corola-website/Science/302275_a_303604]
-
dușmănie care mocnește între cele două tabere și care, din porunca regelui Carol (sfătuit de mama lui, Caterina), duce la masacrul hughenoților invitați la Paris (3000 - în Paris și 30.000 - în Franța), în Noaptea Sfântului Bartolomeu (24 august) . Capii hughenoți prizonieri, cu binecuvîntarea lui Papa Grigore al XIII-lea puteau alege între închisoare la Bastilia, spînzurătoare sau convertirea la catolicism. Hughenoții sunt înfrânți și trupele lor respinse în orașele din sud-vestul Franței La Rochelle, Nimes, Montauban. Carol al IX-lea
Henric al IV-lea al Franței () [Corola-website/Science/302275_a_303604]
-
hughenoților invitați la Paris (3000 - în Paris și 30.000 - în Franța), în Noaptea Sfântului Bartolomeu (24 august) . Capii hughenoți prizonieri, cu binecuvîntarea lui Papa Grigore al XIII-lea puteau alege între închisoare la Bastilia, spînzurătoare sau convertirea la catolicism. Hughenoții sunt înfrânți și trupele lor respinse în orașele din sud-vestul Franței La Rochelle, Nimes, Montauban. Carol al IX-lea moare în (30 mai 1574), urmat de fratele său Henric al III-lea al Franței, care nu avea urmași. Henric de
Henric al IV-lea al Franței () [Corola-website/Science/302275_a_303604]
-
Erfurt, Provincia Saxonia, Prusia. El a fost cel mai mare dintre cei șapte copii ai lui Sr., un funcționar public bogat și important, membru al Partidului Național Liberal, și al soției sale, Helene (Fallenstein), care se trăgea parțial din imigranți hughenoți francezi, și avea puternice idei morale absolutiste. Implicarea lui Weber Sr. în viața publică a dus la impregnarea casei sale cu mediile politic și academic, salonul său primind frecvent numeroși savanți și personalități publice. Tânărul Weber și fratele lui, Alfred
Max Weber () [Corola-website/Science/303240_a_304569]
-
tronului. I-a succedat tatălui său la vârsta de 28 de ani și a fost încoronat ca regele la 25 iulie 1547 la Catedrala Notre-Dame din Reims. Domnia lui Henric a fost marcată de războaie cu Austria și de persecutarea hughenoților protestanți. Printre metodele de prigonire a hughenoților de către catolici se pot aminti: arderea pe rug, tăierea limbii; aceste măsuri draconice se puteau lua doar la bănuiala de a fi protestanți. S-a reglementat strict domeniul publicațiilor prin interzicerea vânzării, importului
Henric al II-lea al Franței () [Corola-website/Science/302890_a_304219]
-
vârsta de 28 de ani și a fost încoronat ca regele la 25 iulie 1547 la Catedrala Notre-Dame din Reims. Domnia lui Henric a fost marcată de războaie cu Austria și de persecutarea hughenoților protestanți. Printre metodele de prigonire a hughenoților de către catolici se pot aminti: arderea pe rug, tăierea limbii; aceste măsuri draconice se puteau lua doar la bănuiala de a fi protestanți. S-a reglementat strict domeniul publicațiilor prin interzicerea vânzării, importului sau imprimării de orice carti neaprobate. Războiul
Henric al II-lea al Franței () [Corola-website/Science/302890_a_304219]
-
luptă), dar și pierderea renumelui de "invicibila Armadă" spaniolă. Această victorie engleză a fost începutul afirmării Angliei ca putere maritimă. Intre anii 1590 și 1598 Filip II a pornit războiul religios de partea papei și ducelui de Guise împotriva regelui hughenot Henric IV al Franței. Filip a fost căsătorit de patru ori și a avut copii cu trei dintre soțiile lui. Totuși, cei mai mulți copii au murit timpuriu. Prima soție a lui Filip a fost verișoara sa primară, Maria Manuela, Prințesă a
Filip al II-lea al Spaniei () [Corola-website/Science/302898_a_304227]
-
1607, cu dispensa papala (aprobarea papei fiind necesară întrucât Richelieu era prea tânăr pentru această funcție), Richelieu este sfințit că episcop. În 1608, el devine episcop în Luçon, unde, cu o energie deosebită, face ordine în dioceza dezorganizata în timpul războiului hughenot. El este primul episcop din Franța care aplică în practică hotărârile luate de Concilul din Trient. În această perioadă de timp, Richelieu se împrietenește cu François Le Clerc du Tremblay, un călugăr capucin, care mai tarziu devine unul din oamenii
Cardinalul Richelieu () [Corola-website/Science/302931_a_304260]
-
trupe în Valtellina, de unde au fost alungate garnizoanele Papei. Decizia lui Richelieu de a sprijini un canton protestant împotriva Papei a fost o previzualizare a politicii de putere pur diplomatice pe care el a adoptat-o în politica să externă. Hughenoții (protestanții), alcătuiau un "stat în stat" în timpul lui Ludovic al XIII-lea în Franța. Prin Edictul din Nantes aveau asigurate orașe cu o administrație militară proprie și erau sprijiniți de englezi, care le erau aliați. După asasinarea lui Henric IV
Cardinalul Richelieu () [Corola-website/Science/302931_a_304260]
-
un "stat în stat" în timpul lui Ludovic al XIII-lea în Franța. Prin Edictul din Nantes aveau asigurate orașe cu o administrație militară proprie și erau sprijiniți de englezi, care le erau aliați. După asasinarea lui Henric IV-lea, protectorul hughenoților, s-au iscat din nou conflicte militare între hughenoți și catolici. Pentru a realiza o monarhie absolută de durată în Franța, Richelieu trebuia să nimicească potențialul militar hughenot. Principalul oraș hughenot, La Rochelle, cade după un asediu de un an
Cardinalul Richelieu () [Corola-website/Science/302931_a_304260]