181 matches
-
Și peste întinderea înghețată, printre copacii risipiți pe mal, răsună glasul său, hu hu! Hu hu! Într-o curte cât pumnul, o femeie care a ieșit afară în puterea nopții o aude și prin inimă-i dă un cuțit. ─ Cântă huhurezul... Precis s-a prăpădit, bietul Sofronie... Știi, spune Iulia, uneori mi se pare că tot ce ni se întâmplă nouă aici nu are nici o legătură cu ce se întâmplă în realitate. Stai, n-am zis bine, nu că n-are
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2351_a_3676]
-
pahare așa cum nici sticla nu e chiar sticlă, dar n-avem încotro, va trebui să le dăm mai departe numele artificiale, superficiale, fără de care povestea nu se poate spune. Și cu toate că e miezul nopții și afară se aude strigătul unui huhurez, în atelierul pictorului lumina e aceeași lumină egală, cenușie, care poate fi văzută la toate orele zilei și ale anului. Continuând să tacă, pictorul toarnă ceva gălbui în paharele din tavă. Noroc cu Aurora, care e în formă. ─ Măi băieți
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2351_a_3676]
-
vândut ce avea și și-a ridicat o brutărie lângă ulicioara lăutarilor. Credea că o să împărătească pământul. Iar s-a așezat cu polițele și dobânzile pe cartier. Veneau oamenii, se rugau de el, le lua pielea. Stătea singur ca un huhurez în cămăroaia lui de sus, nu dormea, cu frica în sân să nu-l fure careva. Auzise de hoții Cuțaridei, tocmise un sergent de-l veghea noaptea. Ținea cu pâine mahalaua, pe ceferiști, Grantul și Filantropia. Avea un om de
Groapa by Eugen Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295563_a_296892]
-
iar să cântați, iar nu să vă băgați în treburi omenești sau spirituale. Vai, vai, te-mpovărează gândurile și ești abătut, nu te străduiești să-ți închipui cum se va sfârși toată tevatura și stai pe pietroiul ăla ca un huhurez, așteptând să-ți vină o idee cu care să-l înfrunți pe Stareț. Te simți cumva vinovat? Cine, eu? Departe de mine așa ceva. Vină pentru ce? Era vorba de un omagiu, doar de un omagiu adus unui mare om. Ei
by Dante Maffìa [Corola-publishinghouse/Science/1046_a_2554]
-
francez, și o adevărată "febră de realism"332 manifestată de Soljenițîn. Diferența de percepție dintre Rusanov și Kostoglotov devine și mai clară atunci când privirea lor se îndreaptă spre același "obiect". Astfel, pentru Rusanov, Șulubin este "Bufnița", "cu ochi răuvoitori, umflați", "huhurezul acela nesuferit", în timp ce pentru Kostoglotov interesantă la el este tocmai "fața asta atât de deosebită". Statutul de obiect al focalizării pentru cele două personaje aflate la poli opuși subliniază și faptul că Șulubin este plasat la mijloc tocmai de compromisul
Proza lui Alexandr Soljenițin. Un document artistic al Gulagului by Cecilia Maticiuc () [Corola-publishinghouse/Science/1022_a_2530]
-
Aer poluată aer care conține poluanți în concentrații ce determină efecte nocive sau care produc disconfort; Aisberg= ghețar plutitor de proporții uriașe, desprins din calota de gheață polară. Pe aisberg se pot întâlni unii reprezentanți ai faunei arctice: potârnichea polară, huhurezul alb, iepurele polar, vulpea polară, ursul polar; Arid= uscat, neroditor, sterp; Azot= element chimic gazos care se găsește în atmosferă în proporție de aproape 80%; B ,,Baltă să fie că pește se găsește’’ Bacterie= microorganism unicelular, microscopic, cu dimensiuni foarte
Ghidul micului ecologist by Lidia Gâdei, Violeta Buciumaş, Silviu Buciumaş () [Corola-publishinghouse/Science/1181_a_1883]
-
simt liber. Să fug, să cînt, să vorbesc tare, să urlu, să urlu ca leul, ca tigrul, să ciripesc dacă vreau. (imită cîteva animale) Mina: (intervine dar fără convingere) Ilie, iar începi? Ilie: (mai imită cîteva păsări) Știi bancul cu huhurezul? Mina: (se înscrie) Nu-l știu. Ilie: Cînd îl întreabă pe unu': "Mă, frate, de cînd nu te-ai culcat cu nevastă-ta?" Iar ăla face: "Huhuhu!" (rîd amândoi, iar Ilie își pune capul în brațele Minei) Adevărul e că
[Corola-publishinghouse/Science/1484_a_2782]
-
audă. (Gh.F.C.) Tîlharii dau cînilor mămăligă ștearsă cu ciolane de mort ca să doarmă ca mortul. (Gh.F.C.) Cel care fură de la mort sărăcește. (Gh.F.C.) Hrean De vei mînca de șapte ori hrean, te cureți de păcate, ca cum te-ai împărtăși. Huhurez Cînd îți cîntă huhurezul întîi, ai să fii bolnav. Cînd cîntă huhurezul, are să fie frig. Cînd cîntă huhurezul în pădure îi a vreme rea. Hulub Se crede că hulubii sînt așa de curați, încît de dînșii nu se prinde nici un
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
cînilor mămăligă ștearsă cu ciolane de mort ca să doarmă ca mortul. (Gh.F.C.) Cel care fură de la mort sărăcește. (Gh.F.C.) Hrean De vei mînca de șapte ori hrean, te cureți de păcate, ca cum te-ai împărtăși. Huhurez Cînd îți cîntă huhurezul întîi, ai să fii bolnav. Cînd cîntă huhurezul, are să fie frig. Cînd cîntă huhurezul în pădure îi a vreme rea. Hulub Se crede că hulubii sînt așa de curați, încît de dînșii nu se prinde nici un fel de farmece sau
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
doarmă ca mortul. (Gh.F.C.) Cel care fură de la mort sărăcește. (Gh.F.C.) Hrean De vei mînca de șapte ori hrean, te cureți de păcate, ca cum te-ai împărtăși. Huhurez Cînd îți cîntă huhurezul întîi, ai să fii bolnav. Cînd cîntă huhurezul, are să fie frig. Cînd cîntă huhurezul în pădure îi a vreme rea. Hulub Se crede că hulubii sînt așa de curați, încît de dînșii nu se prinde nici un fel de farmece sau vrajă. Să nu ții hulubi în casă, că
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
fură de la mort sărăcește. (Gh.F.C.) Hrean De vei mînca de șapte ori hrean, te cureți de păcate, ca cum te-ai împărtăși. Huhurez Cînd îți cîntă huhurezul întîi, ai să fii bolnav. Cînd cîntă huhurezul, are să fie frig. Cînd cîntă huhurezul în pădure îi a vreme rea. Hulub Se crede că hulubii sînt așa de curați, încît de dînșii nu se prinde nici un fel de farmece sau vrajă. Să nu ții hulubi în casă, că fac a sărăcie. Să nu prăsească
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
vară să nu-i usture tălpile. Cînd gîdili pe cineva la tălpi, nu crește. Dacă șchioapătă vreun cîne, purcel, mîță etc., zvîrlind în ei, pune mîna cu care ai zvîrlit sub talpa piciorului, că le trece. Mîncînd cineva talpă de huhurez, își pierde mintea. Talpă de huhurez dau femeile necinstite bă rbaților, spre a nu le persecuta din cauza destrăbălării. Taur Fetele mari să nu calce în borăncăituri* de taur, căci vor umbla flăcăii după ele ca o tă uroaie. Tăciune Cînd
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
Cînd gîdili pe cineva la tălpi, nu crește. Dacă șchioapătă vreun cîne, purcel, mîță etc., zvîrlind în ei, pune mîna cu care ai zvîrlit sub talpa piciorului, că le trece. Mîncînd cineva talpă de huhurez, își pierde mintea. Talpă de huhurez dau femeile necinstite bă rbaților, spre a nu le persecuta din cauza destrăbălării. Taur Fetele mari să nu calce în borăncăituri* de taur, căci vor umbla flăcăii după ele ca o tă uroaie. Tăciune Cînd tot fîsîie și nu ard tăciunii
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
mîța la ușă. Toamna, cînd pițigoii și ciocîrlanii vor țîrîi pe lîngă casă, ocoale etc. e semn sigur că frig o să fie în scurt și chiar omăt o să cadă. Dacă ies muștele și furnicile înainte de ziua Sf. Alexie. Cînd cîntă huhurezul. Cînd zgîrie mîța rogojina cu unghia. Semne de ger Dacă cîntă cucoșul iarna spre sară. Cînd iarna vrăbiile caută loc de aciuare pe sub streșina casei. Dacă visezi pește. Cînd se înroșesc tare pirosteile în foc. Semne de ninsoare Cînd visezi
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
pe cap. Cînd albinele joacă în aer. Cînd te mănîncă călcîile. Cînd rațele și gîștele bat cu aripele în pămînt. Cînd se scaldă rațele în apă, bătînd din aripe. Cînd găinile se suie în pătul și se ciugulesc. Cînd cîntă huhurezii. Cînd cîntă cucul sara. Cînd cîntă mult hulubii. Cînd cîntă pițigoii strînși la un loc. Cînd cîntă prigoria*. Cînd doi sau trei cocostîrci se învîrtesc în aer. Cînd se bat doi berbeci cap în cap. Cînd umblă cîrduri de cocostîrci
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
fabuloasă a insectelor, a păsărilor (minunatele păsări!), sau a vânatului după care alerga tatăl meu în diminețile de duminică. Acesta este, fără îndoială, motivul (precum și faptul că mai târziu am îmblânzit animale sălbatice o gaiță, o stăncuță, un corb, un huhurez, un papagal și o vulpe și am împărtășit aceeași viață cu ele, fiind privit, socotit ca fiind unul de-al lor) pentru care port în mine acest prețios bestiar și, totodată, speciile nenumărate, inimaginabile, care au precedat, care au condus
[Corola-publishinghouse/Science/1526_a_2824]
-
Labarère, Etty Gattoni, Michel Didier, François Archangeli, Sauveur Sanzberro, Ahmed erboristul, Moulay-Abdeslam Samrakandi, Jean Clottes, Jean-Pierre Pagès, Marc Aubadie-Ladrix, Françoise Valon, Sylvie Cescon. Mulțumiri și dobitoacelor cu care am legat tovărășie (cailor, vacilor, porcilor, câinilor și pisicilor, gaiței, stăncuței alpine, huhurezului, papagalului, corbului, vulpii, mistrețului, să-mi fie iertat dacă am uitat pe cineva!), care, desigur, nu mai sunt pe lume, dar care i-au dat viață acestui text, măcar că sunt moarte. Cuprins Cuvânt înainte 7 1. Tufișul 13 2. Bamako
[Corola-publishinghouse/Science/1526_a_2824]
-
cei doi erau "[f]ără buze, cu pielea vânătă cenușie, cu gingiile violete, dezgustătoare, boțiți de atâtea crețuri câte n-aș fi crezut vreodată că pot să încapă pe-o atât de redusă suprafață de piele, cu ochi sticloși de huhurez și cu tot scheletul împuținat". Se dovedește, în cele din urmă, că slugile, ale căror bune intenții efasează impresia inițială de repulsie extremă, vor numai să-l determine pe intrus să nu doarmă în odăile bântuite de spectrul Arankăi, al
Deimografia : scenarii ale terorii în proza românească by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1392_a_2634]
-
La stative, lucrînd o pînzetură, Țesea zeița-n casă c-o suveică 85 De aur și cînta cu-atîta farmec. Iar peștera-mprejur era cu totul împădurită. Înfloreau puternici Arinii, plopii, chiparoșii negri, Mirositori. Și-acolo zburătoare 90 Se cuibăreau, ba huhurezi, ba ulii, Ba ciori limboase ce trăiesc pe mare. Iar mai încolo podidea în jurul Boltitei peșteri spornică-n putere O vie-nstrugurită. Și din patru 95 Fîntîni zidite-aproape-n șir și-ntoarse Cu fața osebit, curgea o apă Cu totul limpede;-nverzeau
Textul descriptiv by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz () [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
nerecunoscător, fără a relua mai apoi "subiectul" (ca un Thomas Mann, bunăoară), cel mai probabil din lipsă de interes și de rezonanță empatică. La fel de modeste, apropiate mai mult de tipul fabulei și de literatura "minoră" din Aqua forte, texte precum Huhurezul, Isvorul și nourul sau Moartea lui Iov sancționează moral un anumit tip de comportament, autorul mulțumindu-se să recurgă la niște motive tradiționale, fără pic de aport personal (semnificativă e doar "selecția" în sine). Mai întâi, prozatorul exemplifică o trăsătură
Scriitorul și umbra sa. Volumul 2 by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1052_a_2560]
-
tip de comportament, autorul mulțumindu-se să recurgă la niște motive tradiționale, fără pic de aport personal (semnificativă e doar "selecția" în sine). Mai întâi, prozatorul exemplifică o trăsătură negativă de caracter: invidia omului mărunt, incapabil să recunoască valoarea semenilor (huhurezul e o pasăre tăcută și urâtă, care găsește minunatul glas al privighetorii "un zgomot fără înțeles"), pentru ca, în Isvorul și nourul, obiectul pedepsei morale (din perspectiva filosofiei practice și a "bunului simț" burghez) să îl reprezinte însuși sentimentul estetic, gratuitatea
Scriitorul și umbra sa. Volumul 2 by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1052_a_2560]
-
pe aceste locuri. Un strat alb, gros, întinde punți peste depărtări. Iepuri speriați își croiesc pârtii de ieșire prin zăpezi și se depărtează țopăind greoi. Vieri sălbatici se pitesc în văgăuni strâmte împădurite, apoi aleargă buimaci în susul povârnișului. Păsări răpitoare; huhurezi, bufnițe... stau îmbufnate în vârfuri de copaci înalți și-și iau zborul alene, doar când te apropii. Stai și te întrebi... Există ceva mai minunat decât voința puterii?!.. Voința constrângerii, chiar a cruzimii, la nevoie?!.. Poate că tot drumul omenirii
ANUCA Fata pădurarului. In: ANUCA Fata pădurarului by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/265_a_503]
-
Tot ce putea face în timpul liber, când nu se uita pe pereți, când nu își pipăia cicatricile și când nu își plângea singur de milă, era să dez lege cuvinte încrucișate. De fapt, de zile întregi stă închis ca un huhurez și iese doar la doi pași de casă, pentru a face același drum, ca un robot, în fiecare zi, la tratament și înapoi - fără vreun progres vizibil. în rest... în rest se uită la televizor și rezolvă cuvinte încrucișate. Din ce în ce mai
Emoţia by Mirela Stănciulescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1358_a_2734]
-
porumbelul gulerat, ciocârlia de pădure, lăstunul, rândunica, brumărița, mătăsarul etc. Mai rare sunt păsările mari: cocoșul de munte, ierunca, prepelița, potârnichea, găinușa de baltă, lișița, sitarul, iar dintre răpitoare mai găsim încă uliul găinilor, uliul păsărar, șorecarul, ciuful de pădure, huhurezul, cucuveaua, acvila țipătoare, eretele, șoimul și buha. Ihtiofauna se încadrează în zona păstrăvului (pîraiele afluente), a lipanului și a mrenei, fără o delimitare strictă a acestor biotopuri. Numărul acestor pești, odinioară foarte numeroși, s-a redus drastic din cauza pescuitului nerațional
600 de ani de istorie ai satului vama by Ion Cernat, Elena Lazarovici () [Corola-publishinghouse/Science/83083_a_84408]
-
Dryomys nitedulla). O frecvență apreciabilă o au iepurii (Lepus europaeus), care ating aici o densitate de 10-20 exemplare la o sută de ha (Amenajamentul Ocolului Silvic Hârlău, 1995). Dintre păsări întâlnim: ciocârlia (Alauda arvensis), ghionoaia (Picus viridis), ciocănitoarea (Dendrocapos major), huhurezul (Strix aluca), cucuveaua (Athene noctua), guguștiucul (Streptopelia decaocto), coțofana (Pica pica), uliul porumbar (Accipiter gentilis), cucul (Cuculuș canorus), pupăza (Upupa epops), graurul (Sturnus vulgaris), fazanul (Phasianus colchicus) colinizat vrabia (Passer domesticus), rândunica (Hirundo rustica) etc. Reptilele au puține specii caracteristice
Bazinul hidrografic al râului Bahlui în amonte de Cotnari : studiu fizico-geografic by Gheorghe Burican, Ştefania Burican, Constantin Cernescu, Florin Ţăpuşă () [Corola-publishinghouse/Science/431_a_1262]