163 matches
-
doua, 15 aug[ust] - 1 sept[embrie], e formată tot 99% și aici la Igaf din Pal. E și Paleologu cu nevasta și copilul, toți trei aiuriți. Ieronim Șerbu cu Matilda, Sanda M[ovilă] cu Ad[erca], Tuski Caragiale, M-me Hulubei et son mari; această ultimă chenzină de vacanță ne-a mai adus figuri din alte vremi, de care nici nu-mi vine să cred că au putut exista. Și tu, iubita mea, nu ești aici. Seara [...] La ora 5, azi
Scrisori către Monica: 1947–1951 by Ecaterina Bălăcioiu-Lovinescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/582_a_1266]
-
1984 a fost cercetător științific. Din 1990 este șef al Direcției Cultură a Primăriei Chișinău. Debutează cu placheta de versuri Neîmpăcatul meșter (1974), în care motivele universului adolescentin se întâlnesc cu cele folclorice. În Cerul fântânilor (1977), Dialoguri primordiale (1978), Hulub de poștă (1983), Unde ești? (1987), Cafea neagră (1989), Fir de nisip (1991), Dansul timizilor (1994) și Semințele mărului oprit (1998), autorul cultivă un vers clasic, tradițional, sugestiv. F. contribuie la dezvoltarea poeziei și dramaturgiei pentru copii prin numeroase cărți
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287000_a_288329]
-
de factură populară, corale și de estradă, autor de librete. SCRIERI: Neîmpăcatul meșter, Chișinău, 1974; Cerul fântânilor, Chișinău, 1977; Dialoguri primordiale, Chișinău, 1978; Casa fiecăruia, Chișinău, 1980; Cenușar-Voinicul și Cenușăreasa-Mireasa, Chișinău, 1981; Teatrul popular, Chișinău, 1981; Primiți „Căluțul”?, Chișinău, 1983; Hulub de poștă, Chișinău, 1983; Facă-se voia ta, Sfârlează!, Chișinău, 1985; Unde ești?, Chișinău, 1987; Colacul-marele, frate bun cu soarele, Chișinău, 1988; Cafea neagră, Chișinău, 1989; Copăcel, copăcel, Chișinău, 1990; Fir de nisip, Chișinău, 1991; Dansul timizilor, Chișinău, 1994; Cobaiul
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287000_a_288329]
-
depe pământ vor trece Numai fața Domnului-Dumnezeului tău va sta întru măreție și slavă". Locuri Pinteu Florești Brădățel Pojar Fundu Bourei Brânzeni Popăscu Neagu Gemenea Brohotiș Puiu Glodu Alb Budai Radu Gângu țigan Cârligeni Bujor Sandu Hotaru Lupului Buda Silvestru Hulubii negri Călinești Sima Iezerul lui Mandrea Căpăținoasa Stamate Itu lui Cataramă Cârlani Stroie popă Larga lui Labă Cârligați Șerban Leușteni Grădina lui Lazur Orgon Mănești Cățelești Știubei Mărunței Cneaza Tudor Braniștea-Popei Mandu Colțun Tatu Mitocul lui Belciug Bolboceni Marele cel
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
mâță, motan, mâțoc. colțun ciorapi palmă (om) labă (animal) brâncă (urs) căngi și ghiare poamă, perjă, .............., bardacă (Moldova) corcodușe (distincte) prune (Muntenia) corcodușe arbore, copac, pom la Buc. numai pom bundă pieptar cojocel cojoc sarică tohoarcă; cațaveică scurteică; dulamă suman. hulub porumb (popușoi, cucuruz) caras caracudă 22 Iulie. Pescarul cel cu nas mare ahotnic de undiță care cunoaște o baltă de apă dulce și grozav ar vrea să mă însățească acolo. A trecut Petru Groza pe aici și a ținut să
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
gropnițe rămân aici și numai aici, câtă vreme? pulberi; și din când în când câtă vreme? câte o amintire. Când bate 12 în turnul cu cei doi soldați romani care bat cu ștangă de fier în clopotul cel mare orele, hulubii cetății se adună în piață ca să-și primească de la administrație rația zilnică de grăunțe. Unii vin la cunoscuți ca să ciugulească din palmă. Ce vor fi spunând guguștiucii (porumbei sălbatici) cu gângăvirile lor monotone? La Split, palatul lui Dioclețian cetate enormă
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
BOTEZ, Demostene (29.VI.1893, Hulub, j. Botoșani - 18.III.1973, București), poet, prozator, publicist și traducător. Este fiul Ecaterinei (n. Chirica) și al lui Anghel Botez, preot. B. a avut o copilărie mai deosebită, care i-a modelat și orientat sensibilitatea, cum au făcut-o
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285830_a_287159]
-
sugerat și pisicile, știind că țin pe lângă casă un motan și acela negru. Numai că termenul “vagabond”, adică fără relație cu omul și societatea acestuia, nu se poate aplica la pisică: ea e independentă, chiar dacă e de casă, fiind asemenea hulubilor din Piața Unirii, a veverițelor din Grădina Botanică ori a vrăbiilor de peste tot. Duce o viață discretă și nu se dă la om. Ca și câinii cu prieten sau, dacă vreți, cu stăpân. Deci, comunitatea umană este asaltată de indivizi
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
se arăta deosebit de frumoasă. De fapt o cunoștea. Era mai frumoasă ca a lor, cea de la Pungești. În primul rând ca poziție, amplasament, înălțime, geamuri mai mari, cerdac, acoperită cu șindrilă și două găuri în șindrilă frumos amenajate, special pentru hulubi și hulubițe care să se joace pe un spațiu special amenajat, precum și această scară de pe care se vede cea mai frumoasă imagine spre sud-vest. Da, era mai nouă și făcută după primul război mondial, în anii când România, țăranul român
Amprentele unor timpuri by ?tefan Boboc ? Punge?teanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/84040_a_85365]
-
lăsat barbă de supărare, n-ai tuns-o, de mult lucru ce-ai avut la palatul nostru cel nou... Și erai așa de frumos, Ștefane, și sărutarea gurei tale era ca vinul de Chipru, și ochii tăi - ca ochii de hulub. - Hagar, Hagar a mea... Eu sunt Levy Canaan, evreul cel bogat. - Tu ești Levy Canaan, evreul cel bogat? Halila! Departe de mine!... Dar vezi tu, scumpe Ștefane, copilul amorului tău? Mi-ai dat să beau vin dulce și-ai lăsat
Opere 07 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295585_a_296914]
-
Ostap (12) remarca, în primul rând, ștergarele, care pot fi învrăstate, cu alesături, modele năvădite, cusături. Ele sunt realizate cu ornici colorat, folosindu-se motive vegetale (frunza viei, struguri, frunza arțarului, ghinda, curpănul bostanului, garoafe, trandafiri), aximorfe (curci, păuni, curcani, hulubi, laba gâștei), zoomorfe (cerbul, calul), antropomorfe (fete), astrale (stele). Capetele ștergarelor sunt tivite cu găurele sau zigzaguri, cusături numite șătrăncuțe, târâieli, pâșitor sau fliștoneală. Aceleași modele le vom reîntâlni pe fețe de masă și prostiri. Fețele de pernă prezintă decoruri
Creativitatea artistică la copilul cu dizabilități by Cleopatra Ravaru () [Corola-publishinghouse/Science/688_a_1326]
-
pe întreaga suprafață a ștergarului sau numai cu vârste numite drugușori. Cusăturile cu arnici, aplicate pe ștergarele de bumbac, foloseau numeroase motive: vegetale (frunza de vie, struguri, frunza arțarului, aguzele, ghindă, curpănul bostanului, garoafe, trandafiri), avimorfe (cuci, păuni, cocoși, curcani, hulubi, laba gâștei), zoomorfe (cerbul, calul), antropomorfe, astrale (stele). Capetele ștergarelor tivite cu găurele sau cu cusături în zig-zag, numite șătrăncuțe, țârâieli, pășituri sau fliștoneală prezintă deseori dantelă de mână sau franjuri. Aceleași tehnici le vom întâlni la fețele de masă
Creativitatea artistică la copilul cu dizabilități by Cleopatra Ravaru () [Corola-publishinghouse/Science/688_a_1326]
-
aer (4); albă (4); coadă (4); lungă (4); mare (4); mîncare (4); vînt (4); de vînt (4); a zbura (4); organ (3); putere (3); speranță (3); vrabie (3); vultur (3); zbura (3); alb (2); avînt (2); cer (2); cioară (2); hulub (2); înălțare (2); de înger (2); mașină (2); mînă (2); de pasăre (2); rîndunică (2); sprijin (2); văzduh (2); visător (2); de vultur (2); -; aerodinamic; albină; anexă; arbitru; aripă; aripioară; aviator; de avion; ban; barză; boacă; bolnavă; brațul păsării; bufniță
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
-i viu; datină; deceda; defunct; degeaba; descompunere; dispărut dintre noi; disfuncție; dispărut; doamne ferește; dopat; dor; de dor; de dragoste; duh; Dumnezeu; dur; dureros; era; etern; fără; fericit; final; de frică; frig; funerar; galben; gata; găsit; gol; greață; gri; groaznic; hulub; inanimat; inconștient; infarct; inutil; înger; înecat; înspăimîntare; înviat; învins; lat; leneș; liber; liniște; lipsă; lipsit de viață; lumea cealaltă; lumînări; Mamaia; marea; medic legist; milă; miros; morți; de mult; muri; neant; neclintit; neexistent; nenoroc; neputință; nerecuperabil; nesalvat; nu; nuc; ocult
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
teamă; testicul; testicule; tigaie; țară; de țară; univers; urmaș; vacă; varză; vas; vigilență; a vomita (1); 860/187/56/131/0 pace: liniște (306); război (114); porumbel (25); înțelegere (16); bucurie (14); fericire (13); armonie (12); suflet (11); țară (11); hulub (9); împăcare (9); alb (7); iubire (7); libertate (6); rai (6); bunătate (5); lume (5); Dumnezeu (4); lumină (4); mondială (4); bine (3); bună (3); calm (3); dragoste (3); frumos (3); mereu (3); odihnă(3); pămînt (3); prietenie (3); prosperitate
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
citi; claritate; color; contempla; convinge; copac; un copac; copil; culoare; curcubeu; curiozitate; datorie; demult; deschis; dezamăgiri; discernămînt; a distinge; a dori; dorință; dragostea; dreptatea; drumul; pe el; eu; evalua; femeie; fericire; fete; frig; frunză; fum; geam; geantă; greșit; greu; greutăți; hulub; iarbă; imagina; imaginare; important; informare; inimă; inteligent; introspecție; invizibil; Ion; iris; iubire; ivi; împrejur; înainte; încețoșat; încîntare; înconjura; întîlnire; întîmplare; întuneric; îngeri; înțelege; înțelept; în jur; lămuri; libertate; limpede; lumina zilei; lumina; luminat; luna; memorie; miercuri; 10 min; minune; minuni
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
avionul; barză; calm; în cer; cioară; cișmea; cîștig; coboară; cocor; codru; concediu; cosmos; creion; curat; curiozitate; decolez; deget; deltaplan; departe; descătușare; descoperire; drum; elicopter; Emirate; emoții; euforie; extaz; fidelitate; fly; frică; fulg; gaz; gînd; gînditor; cu gîndul; gînduri; grație; greu; hulub; iarbă; incredibil; inevitabil; infinit; Italia; înalturi; înălțător; înălțime; început; îndelung; îndelungat; îndepărtare; îndepărtat; lacrimi; libertate/cer; limonadă; magie; peste mare; măreț; mers în aer; mîndrie; nădejde; necontenit; de nedescris; nemărginire; noroc; panică; papagal; cu parașuta; parașută; păsările; pelican; pene; pericol
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
visează urât. Seară de seară, pe Pro-TV ne așteaptă porția zilnică de orori. Victima, pe care în realitate o cheamă Narcisa, e o fată răsfățată, hrănită de mică de maică-sa cu porumbei pasați. Aveau chiar un coteț mare de hulubi, cocoțați pe un stâlp, undeva în Bolintinul din vale. Tot interogând-o, anchetatorii află că fata își făcea proces, după cum se exprima unul dintre ei și că nu se zbătuse destul... Că nu opusese rezistență și că nu înlemnise de
Sincope by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/15804_a_17129]
-
detaliile jocului actoricesc. Piesa lui Peter Nadas, într-un fel abstractă, teoretică, lipsită de ceea ce numim poveste, are o structură becketiană, foarte pe gustul lui Bocsardi, dezvoltată în acest sens pe scenă, împreună cu cei doi actori, Mihaela Teleoacă și Dragoș Hulubă. Decorul scenografului Joszef Bartha, colaborator fidel al regizorului, ne introduce în cutia "albă", în spațiul imaculat al psihologiei actorului, al femeii și al bărbatului, al laboratorului pregătirii întîlnirii cu "celălalt", al felului în care interiorul mental se pregătește pentru a
Dincolo de podețe by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/8734_a_10059]
-
defensivă, de observare a celuilalt, a intimității unei relații. Pînă la capăt. A ceea ce poate sau nu să ne lege unul de celălalt cu mii de fire. În viață și dincolo de ea. Cu fracuri și meloane, Mihaela Teleoacă și Dragoș Hulubă mi se pare că cercetează nu doar conștientul și subconștientul clovnesc al actorului, al femininului și masculinului, ci și propriile disponibilități, provocîndu-se să se descopere și altfel, să-și depășească inerții, șabloane, frici. Fiecare și împreună. Este, în același timp
Dincolo de podețe by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/8734_a_10059]
-
paradisul va fi al celor săraci cu duhul, cu siguranță că autoarea volumului de amintiri - volum pe care l-am lăsat pe o bancă din grădină, ca pe un plic fără adresă - se va întîlni în cer cu oile, cu hulubii și cu cărăbușii." Frumos spus, și rău, predică de popă tînăr. Unele bucăți sînt probe de argumentare, procese ale unei singure cauze: teatrul. Și inventarul de întîmplări pe stil vechi, în care intră, mișcîndu-ne fotoliul de spectatori cam fără drept
Scrieri libere by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/10209_a_11534]
-
să-și imagineze joia lui de ieri, răpusă de uitarea cruntei beții de viață, pentru ca Suprema Voință permițându-i, prin proprie voință, de om, să mai îndure hazardul câtorva zvâcniri sau simple gesturi sub botnița statuilor (patina verde și excrementele hulubilor), astfel sfidând în parafrază fraternul „de te-ndeamnă de te cheamă" la Paris cu larma pietrificată-a monștrilor notre-dame-zi sub orbirea cărora-n eterne zaruri creierul e numărul și numele de-anagramă al ecoului de ere suprapuse (ere-eire-rere-iere-ecre-creier...), anti-metabolic și
Dintr-un jurnal-yes-eu parizian by Leo Butnaru () [Corola-journal/Journalistic/6102_a_7427]
-
candoare întrebarea: Dacă soarta nu mă trimitea la Munca, aș fi putut să zbor?" Vedeți dumneavoastră, dacă muza v-ar fi avut serios în vedere, nimic nu v-ar fi putut opri să zburați în chip de vultur sau de hulub pe deasupra literelor românești. Sunteți însă un călător diletant, un pedestraș trudit, un împlinitor supus într-o armată a tuturor necazurilor omenești. Cu dezolare vă spun, scrieți doar spre a vă mângâia singurătatea. Despre un eventual debut, lucru care atât de
POST-RESTANT by Constanța Buzea () [Corola-journal/Journalistic/14152_a_15477]
-
în conceperea unor narațiuni cu fragilități de porțelan. Ulița copilăriei apare în 1923 și aduce cu sine, între aceleași coperte, alte două povestiri: Vacanța cea mare și Cel din urmă basm, precum și o miniatură autobiografică, inscripție pe o pană de hulub, intitulată Bunicii. Bine primită de cititori, scrierea intră imediat în atenția unor critici importanți ai vremii, de la promptul P. Constantinescu, care îl pune în linie de înrudire directă cu Delavrancea, la mai puțin precipitații E. Lovinescu și G. Călinescu, unde
Februarie by Gabriela Ursachi () [Corola-journal/Journalistic/13121_a_14446]
-
viața spre viața pășim. CA UN PIRAT eu sufăr mult că stăm pe-aceeași arca cioplita de un moș bătrân fricos, ce ne-a mințit că v-a-nfrunta potopul de pe-acest astru mort și cavernos. când au zburat hulubii către maluri prin panoplia timpului prea stors a fost de fapt și prima grea trădare că mesagerii...nu s-au mai întors și am rămas pe arca de-o vecie, bătuți și duși și-ntorși de-un veșnic val. debusolați
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_364]