1,441 matches
-
mine, căci altfel, măi Metodiu, e vai și-amar de tine!”. Copilul sări iute în scorbură și nu după multă vreme tătarii ajunseră la stejar, înconjurându-1. Numai nu știu cum se face că nu erau numai tătari, ci și polaci, și turci, huni, pecenegi, ba printr-o crăpătură a scorburii, copilul zări și patru soldați romani. „Iar l-am scăpat! Oare unde s-o fi ascuns?” - exclamă cu ciudă cel care părea șeful lor, descălecând de pe căluț. Veni iute spre stejar, vârî brațul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1959_a_3284]
-
germanici, cu care au făcut, la începutul secolului al IV-lea, incursiuni la sudul Dunării, de unde adunau prizonieri creștini. Timp de un mileniu (secolul al III-a - al XIII-lea) teritoriul românesc a fost supus invaziilor populațiilor migratoare barbare: goții, hunii, avarii, slavii, bulgarii, ungurii, pecenegii, cumanii și, ultimii, mongolo-tătarii. S-a demonstrat științific că stăpânirile străine au cunoscut perioade de reflux de discontinuitate, timp în care societatea protoromânească și românească s-a consolidat economic, politic și cultural spiritual, desăvârșindu-se
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
le-a deversat în spațiul etnică românesc. Acești stăpâni vremelnici, care aveau forța militară de partea lor, percepeau de la populația locală, sedentară,diferite dări și tributuri în schimbul asigurării securității în fața altor migratori. Este de înțeles că populația de stepă, asiatice (hunii, avarii, bulgarii, ungurii, pecenegii, cumanii, mongolo-tătarii), crescătoare de animale, să nu perceapă de la populația locală românească animale - vite mari, oi, capre, cai (poate cai de călărie și transport), nici lapte, nici brânză și unt, ci cereale - grâu și orz, ovăz
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
singur centru, se scindează definitiv în două părți, în jurul a două capitale: Roma și Bizanț, devenit Constantinopol. începe istoria Imperiului Roman de Răsărit, iar Europa se îndepărtează de Asia. Numeroase triburi indo-europene îgoți, franci, vandali, slavi, alamani, lombarzi, teutoni, vikingi, huni și mongoli) se concentrează pentru a ataca ceea ce a mai rămas din Imperiul Roman de Apus. Acești invadatori nu se gândesc decât cum să devină romani - adică, de fapt, creștini și iudeo-greci - prin cultură și mod de viață. în 406
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2225_a_3550]
-
rămas din Imperiul Roman de Apus. Acești invadatori nu se gândesc decât cum să devină romani - adică, de fapt, creștini și iudeo-greci - prin cultură și mod de viață. în 406, mase de migratori trec Rinul și pătrund în Imperiul Roman; hunii îi împing spre Roma pe vizigoți, care dau îndărăt în momentul loviturii de grație. Sfârșitul este totuși aproape: în 476, la Roma, ultimul împărat al Occidentului, Romulus Augustulus, este înlocuit de un rege al herulilor, Odoacru. Imperiul Roman de Apus
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2225_a_3550]
-
taifali, vandali, gepizi. Toți au practicat, intens, turismul de primăvară-toamnă. De toate felurile. Uneori și iarna. Din Banat până la Marea Neagră. Istoricii consemnează trecerea și rămânerea, peste băștinașii plaiurilor mioritice, a tot felul de migratori: goții până în secolul al IV-lea, hunii prin sec. al IV-lea, mai spre sfârșit, gepizii flanează în secolul următor, avarii în secolul al VI-lea, urmează slavii, vinși ungurii prin sec. al IX-lea, pecenegii, cumanii, uzii și alanii în secolele X - XII și tătarii în
NOUA TABLETA DE WEEKEND (49): FORMAREA POPORULUI ROMÂN de SERGIU GĂBUREAC în ediţia nr. 1079 din 14 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363507_a_364836]
-
și alanii în secolele X - XII și tătarii în secolul al XIII-lea... Toți alogenii au lăsat urmași prin casele aborigenilor. Amintiri. Basme. Obiceiuri. Poporul se tot reinventează după fiecare val. Nu cresc bine primele generații de goto-vizi-tai-van-gep-romano-daci și apar hunii. Prin 376. Migratori de origine mongolă. Nu-i confundați cu ungurii! Hanul Karaton rămâne un nume de referință prin incursiunile repetate prin ținuturile Traciei. Avarii, verișorii lor, nu se lasă mai prejos. Își pun și ei amprentele genetice prin zonă
NOUA TABLETA DE WEEKEND (49): FORMAREA POPORULUI ROMÂN de SERGIU GĂBUREAC în ediţia nr. 1079 din 14 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363507_a_364836]
-
Roman de prin peninsula Balcanică, parți și alte seminții de prin Orientul Mijlociu), care s-au amestecat în următoarele zece secole, cu alte scursuri migratoare, vânturate de istorie pe teritoriul țării noastre, de prin stepele asiatice, precum goții, avarii, gepizii, vandalii, hunii, ungurii, pecenegii, cumanii, uzii, mongolii, tătarii, slavii și alte populații călcătoare pe plaiurile sfintei Dacii, părăsită de romani. Cică, din amestecăturile astea s-au format populațiile numite bănățeni, olteni, ardeleni, munteni, moldoveni și dobrogeni. De unde români și, mai ales, dacoromâni
UN BASARAB PENTRU ŢARĂ de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1350 din 11 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/362357_a_363686]
-
și Trăsnea, Ipotești și Humulești, Oarba și Iernut, pentru cununile din spice de grâu de la Rusalii, pentru Petre Ispirescu și toate basmele și legendele românești, pentru Cișmigiu, Gică Petrescu, Foișorul de Foc, Mariana Nicolescu și Valea Dâmboviței, pentru năvălirile goților, hunilor, gepizilor, avarilor și slavilor, pentru Moș Ene și Moș Martin, pentru pelerinajele de S’ântă Mărie Mare, pentru Ciuleandra, Ciobănaș cu trei sute de oi, Sanie cu zurgălăi și Morărița, pentru Eforie și Năvodari, pentru letopisețe și cronici, pentru Târgu-Jiu, Târgu-Mureș
RUGĂCIUNE DE MULŢUMIRE de FLORIN T. ROMAN în ediţia nr. 1903 din 17 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/368464_a_369793]
-
după bunul plac, de tot ce ține fiecare regiune în parte. O țară descentralizata, este oază derbedeilor puși pe jaf și căpătuiala . O țară descentralizata, este mult mai ușor de ocupat, de către cei care ne stau în coaste- vecinii noștri huni sau slavi, pentru ca tară fiind descentralizata, centrele de control ar fi mult mai ușor de manipulat. Odată ce acestea se vor regăsi în regiuni administrative, acesta înseamnă ultimul pas spre desființarea țări, iar rușii, bulgarii, sârbii, ucrainenii și huno-maghiarii, de abia
DESCENTRALIZAREA ROMÂNIEI, SAU ULTIMII PAȘI SPRE DESFIINȚAREA EI de ARON SANDRU în ediţia nr. 2233 din 10 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/367492_a_368821]
-
Sirian. Nimic de zis! Legiunea a V-a, adusă de Traian în Dacia, era alcătuită tot din aceeași etnie! Așa că prin vinele noastre curge și ceva sânge sirian, pe lângă melanjul balcanic gohungeaslav bulung pecumtătu. La mine, mai puțin atomi de hun și ung. Scut: Carpații și Ștefan cel Mare! În compensație, mi-am luat soția ardeleancă. De-ale lelii Safta! Soțul nominalizatei ar avea ceva probleme! Teror! S-ar putea că însuși Dragnea să vină spășit cu o altă propunere în
TABLETA DE WEEKEND (180): SURPRIZE SURPRIZE de SERGIU GĂBUREAC în ediţia nr. 2191 din 30 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/368701_a_370030]
-
mult prea puțin, Să pot să am puteri și să dezleg misterul Atâtor aberații împroșcate cu venin Ce te-au hulit! Degeaba fac mătănii, Habar nu au de „Plopii fără soț”, N-au auzit nicicând de ”Epigonii”, Barbarii..! Neam de huni și vizigoți ... Un Eminescu am și-mi este căpătâi, Mi-e primul vers și dragostea dintâi, Mi-e-n noapte sfetnic bun și-mi este crai În veci iubirii mele și ale versului alai. Te-au plâns prea mulți și încă te
LA STEAUA CARE-A RĂSĂRIT – OMAGIU LIRIC AL PRIETENILOR ZIARULUI ŞI EDITURII NAŢIUNEA de ROMEO TARHON în ediţia nr. 1111 din 15 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/363751_a_365080]
-
din piele, ”mă ține aprig la muncă”, spune el, îi dă vigoare și siguranță în mișcări și îi spune mai repede chimir decât brâu, cu toate că îi sunt cunoscute toate apelativele acestuia. Șerpar i s-a spus într-o vreme, când hunii au vrut să vină și în țara lor, identificându-l cu o armă de apărare, pentru că desfăcut de la brâu devenea aprig precum pasărea aceea răpitoare ce pocnea ca trăsnetul dușmanul și se întindea cu repeziciunea unui șarpe. Însă brâul, în
BRÂUL DIN PORTUL BĂRBĂTESC AL MOŢILOR, SEMN ŞI ÎNSEMN AL VIEŢII DUPĂ MOARTE de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 1624 din 12 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/348532_a_349861]
-
care am fost apropiat, că era și ea preoteasă, da’ fată deșteaptă, nu ca tine, care nici nu știu cu cine semeni! Du-te, focului și adă-l în casă că moare de frig că este camaradul meu din facultate, Huni, egipteanul, fiindcă numai noi știam să zburăm pe vremea aia! Marș, că te ia gura iadului, boule! Destul de indiferent față de viitorul preconizat, ucenicul se târî spre ușă și, tot după vreo două clepsidre, reveni aducând pe umeri un fel de
DERANJUL FARAONULUI de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1297 din 20 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349363_a_350692]
-
boule! Destul de indiferent față de viitorul preconizat, ucenicul se târî spre ușă și, tot după vreo două clepsidre, reveni aducând pe umeri un fel de buștean cu formă de om. Doar că avea culoare prunei coapte. Era, constată Deceneu, într-adevăr Huni, marele preot egiptean, însă acum înghețat sloi. Marele preot hiperboreu luă măsuri de urgență! Îi mai cârpi indolentului Rocar vreo două palme, însă fără efecte vizibile asupra vitezei de mișcare, puse o țundră de blană peste bietul Huni și începu
DERANJUL FARAONULUI de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1297 din 20 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349363_a_350692]
-
într-adevăr Huni, marele preot egiptean, însă acum înghețat sloi. Marele preot hiperboreu luă măsuri de urgență! Îi mai cârpi indolentului Rocar vreo două palme, însă fără efecte vizibile asupra vitezei de mișcare, puse o țundră de blană peste bietul Huni și începu să-l reanime turnându-i pe gât câțiva stropi din licoarea magică pe care tocmai o pregătise la foc. Miracolul se produse abia după ce se cam consumase o ulcică, iar Deceneu devenea tot mai econom. Huni deschise ochii
DERANJUL FARAONULUI de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1297 din 20 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349363_a_350692]
-
peste bietul Huni și începu să-l reanime turnându-i pe gât câțiva stropi din licoarea magică pe care tocmai o pregătise la foc. Miracolul se produse abia după ce se cam consumase o ulcică, iar Deceneu devenea tot mai econom. Huni deschise ochii, rătăci cu privirile prin peșteră și începu să bolborosească ceva. Abia după ce Deceneu îi dădu și lui două palme în scop terapeutic, omul păru să intre în realitate și spuse în egipteana hieratică: - Băiii, frățică, nu credeam că
DERANJUL FARAONULUI de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1297 din 20 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349363_a_350692]
-
pună de o papară cu ouă de prepeliță și niște mușchiuleț afumat de batal, lângă care să fie un boț de brânză de burduf, dar și niște cârnăciori de mistreț, o mămăligă de mei, plus ceva acritură. - Hai, noroc frate Huni, cum îți mai merge, ce mai face alde fii-tu, da’ muierea, cu preotesele cum te mai descurci... - Frate, Decule, ce să zic, merge treaba, da’ cu fii-miu ăsta nu prea știu ce să mă fac. Toată ziua, bună ziua
DERANJUL FARAONULUI de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1297 din 20 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349363_a_350692]
-
nimeni la modul serios. Nu prea avea rezistență la băutură. Încă! Rogvaiv, un tip venit pentru instruire tocmai de la gali, se învârtea sprinten pe lângă vatră și din mâinile lui ieșeau bunătăți care făceau vinul să alunece mai ușor... Spre seară Huni își aminti scopul vizitei, și-l rugă pe Deceneu să-i facă un ulcior cu licoare pentru cufureală, fiindcă gineri-su, Snefru, numai cu leacul ăsta se dregea. Apoi capotă, ca să folosim un termen din arta zborului, căzând de-a
DERANJUL FARAONULUI de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1297 din 20 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349363_a_350692]
-
Altfel, cine știe, în viitor nu mai apăreau moldovenii spre nefericirea omenirii! Înțelept om! Cei doi mari preoți se mai pupară, mai lăcrimară, mai luară câte o gustărică, dar și câte moșoaică de vin ca să se dreagă și, pe la prânz, Huni uimi asistența cu o decolare în trombă, mai grozavă decât viscolul care le arunca ace de zăpadă în ochi. De emoție se puseră toți trei pe băut... Spre seară Huni colizionă cu o piramidă mai veche și adormi la baza
DERANJUL FARAONULUI de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1297 din 20 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349363_a_350692]
-
câte moșoaică de vin ca să se dreagă și, pe la prânz, Huni uimi asistența cu o decolare în trombă, mai grozavă decât viscolul care le arunca ace de zăpadă în ochi. De emoție se puseră toți trei pe băut... Spre seară Huni colizionă cu o piramidă mai veche și adormi la baza ei. Preoții lui Amon îl recuperară acordând o atenție deosebită clondirului cu licoarea dată de hiperborei, de care, din păcate, nu aveau voie să se atingă, fiindcă faraonul îi îngropa
DERANJUL FARAONULUI de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1297 din 20 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349363_a_350692]
-
de vii pentru o asemenea profanare. Ca să nu ne mai lungim cu povestea, harnicul Snefru se înzdrăveni imediat ce luă câteva gâturi din licoarea nordicilor, făcută și asta din prune trase de două ori în care se macerase rădăcină de schinduf. Huni primi ca sarcină permanentă executarea unor zboruri săptămânale până la Deceneu pentru refacerea stocului, și cum revenea destul de refăcut fizic din expediții, preotesele lui Amon Min, niște tipe beton și mereu bine dispuse după ceremonia de dimineață, se bucurau de atenția
DERANJUL FARAONULUI de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1297 din 20 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349363_a_350692]
-
strâmbă fiindcă Snefru, destul de confuz în fiecare zi, dădea ordine aiurea și provoca sinucideri printre ingineri. Spre norocul lui a murit repede de ciroză și lucrurile au intrat pe făgașul normalității. Inclusiv cele o mie de războaie dintre copiii lui Huni, absolut necesare, pentru preluarea tronului. Referință Bibliografică: DERANJUL FARAONULUI / Mihai Batog Bujeniță : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1297, Anul IV, 20 iulie 2014. Drepturi de Autor: Copyright © 2014 Mihai Batog Bujeniță : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a
DERANJUL FARAONULUI de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1297 din 20 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349363_a_350692]
-
tale. Fiecare îndoitură, fiecare pată te duce instantaneu în acel loc déja vu. Data viitoare vei lua unul nou ! Mai sunt atâtea și atâtea de văzut. Și revăzut ! Á bientôt ! PARIS (romanii bat pe parisi în 52 I.H.; anul 450 - hunii, 476 - francii). MICUL PARIS (1459 - Vlad Țepeș). De aici începe totul. GSM - 2010, sfârșit de toamnă Voiaj asigurat de două cabinete de avocatură bucureștene, cu prilejul zilei aniversare. Le mulțumim și pe această cale. Referință Bibliografică: FOST-AM LA PARIS
FOST-AM LA PARIS! 5 ZILE ŞI 4 JUMĂTĂŢI DE NOAPTE de SERGIU GĂBUREAC în ediţia nr. 119 din 29 aprilie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349626_a_350955]
-
slave, pastorale, relativ pașnice, care nu au trecut de lanțul carpatic scurgându-se spre Bulgaria unde au poposit. Aceștia au lăsat însă și pe teritoriul român din estul și sudul lanțului carpatic adânci urme. Un al doilea val migrator, al Hunilor, au trecut munții Carpați stabilindu-se în câmpia Panonică. Ei sunt strămoșii poporului Maghiar de astăzi. Precum Slavii au reformat tradiționalul Dac romanizat în estul lanțului carpatic , dacii romanizați din vestul lanțului carpatic au fost reformați prin cultura Hună, cu
MECIUL SCOŢIA – TRANSILVANIA. de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1357 din 18 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349949_a_351278]