KorAP: Find »[drukola/base=hunter & drukola/pos=noun]« with Poliqarp

<1 ...3 4 5 ...54 >

1,337 matches

Corola-publishinghouse/Imaginative/1940_a_3265

luând un gingertini de pe tavă. El și Melania sunt cuplul extrem din revistele de scandal. Chiar atunci apăru Hunter. Mă sărută pe obraz și apoi Întinse mâna ca să o strângă pe a lui Lauren. Lauren i-o prinse, gâfâind melodramatic: —Hunter! Nemaipomenitul proaspăt soț care dispare! Sunt atât de Încântată să te cunosc! Își aruncă brațele În jurul lui Hunter și Îl Îmbrățișă cu căldură. —Dumnezeule, cât ești de chipeș! Mă enervezi! Hunter simțea că scăpase de-o grijă. Se vedea că

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1940_a_3265]
Hunter. Mă sărută pe obraz și apoi Întinse mâna ca să o strângă pe a lui Lauren. Lauren i-o prinse, gâfâind melodramatic: —Hunter! Nemaipomenitul proaspăt soț care dispare! Sunt atât de Încântată să te cunosc! Își aruncă brațele În jurul lui Hunter și Îl Îmbrățișă cu căldură. —Dumnezeule, cât ești de chipeș! Mă enervezi! Hunter simțea că scăpase de-o grijă. Se vedea că era amuzat. Nemaipomenita prietenă nouă, presupun, spuse el, sărutând obrazul lui Lauren. —O, ești atât de șarmant, că

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1940_a_3265]
a lui Lauren. Lauren i-o prinse, gâfâind melodramatic: —Hunter! Nemaipomenitul proaspăt soț care dispare! Sunt atât de Încântată să te cunosc! Își aruncă brațele În jurul lui Hunter și Îl Îmbrățișă cu căldură. —Dumnezeule, cât ești de chipeș! Mă enervezi! Hunter simțea că scăpase de-o grijă. Se vedea că era amuzat. Nemaipomenita prietenă nouă, presupun, spuse el, sărutând obrazul lui Lauren. —O, ești atât de șarmant, că-mi vine să leșin. Doamne, Sylvie, trebuie că ești atât de Încântată de

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1940_a_3265]
Înapoi ca și cum ar fi vrut să ne vadă mai bine. —O! Frida 1 și Diego 2! Ce romantic! gânguri ea. Pentru că tocmai fusesem În Mexic, nu fusese dificil să Îmi pun la punct rochia flamenco roșie În stil Frida Kahlo. Hunter purta salopeta pătată cu vopsea pe care o crease chiar el. —Eu, pe de altă parte, mă bucur de noaptea mea ca un dependent de cocaină. Trebuie să veniți jos să Îl cunoașteți pe Milton, de care vă spuneam În

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1940_a_3265]
fie nebun după ea. —Marci, am impresia că am fost Împreună la Brown, i-am spus. Ea se uită curioasă la mine pentru o clipă și apoi zise: —Sylvia... Wentworth? —Da. Ei, Sylvie Mortimer, acum că m-am căsătorit cu Hunter. —Felicitări, ne-a spus Milton. Sunteți un cuplu drăguț. — Am auzit că ești foarte bună prietenă cu Lauren, zise Marci. Păru destul de tulburată când adăugă: —Ei, de fapt ea zice că ești a doua cea mai bună prietenă a ei

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1940_a_3265]
nu-mi spuneți că sunt slabă, că știu că arăt ca un muzeu. Dar cel puțin soțul meu arată ca Mark Darcy - ei, ca Mark Darcy cu păr roșu. Ha, ha, ha! —Iubito, tocmai am zărit o veche cunoștință, spuse Hunter. Mă duc până acolo să o salut, bine? Sigur, iubitule, am răspuns, iar Hunter se Îndreptă către un grup din celălalt colț al camerei. Milton bătu cu palma sofaua, iar Marci și cu mine ne-am așezat lângă el. — Cum

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1940_a_3265]
cel puțin soțul meu arată ca Mark Darcy - ei, ca Mark Darcy cu păr roșu. Ha, ha, ha! —Iubito, tocmai am zărit o veche cunoștință, spuse Hunter. Mă duc până acolo să o salut, bine? Sigur, iubitule, am răspuns, iar Hunter se Îndreptă către un grup din celălalt colț al camerei. Milton bătu cu palma sofaua, iar Marci și cu mine ne-am așezat lângă el. — Cum e măritată? mă Întrebă Milton. —E atât de plăcut... Începui eu, dar Marci mă

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1940_a_3265]
Înroși la față. — Nu am vrut să fiu indiscretă... —Ei, ce s-a ales de soțul ăla fabulos al tău? o Întrerupse el, uitându-se la mine și schimbând subiectul. Este... M-am uitat În jur. Nu-l vedeam pe Hunter nicăieri. Apoi l-am zărit stând lângă pian. Era cu spatele la mine și sporovăia cu două fete costumate ca gemene Harajuku 1. Una dintre ele era foarte comună, iar cealaltă era incredibil de frumoasă, cu niște pomeți atât de extraordinari, Încât

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1940_a_3265]
Harajuku 1. Una dintre ele era foarte comună, iar cealaltă era incredibil de frumoasă, cu niște pomeți atât de extraordinari, Încât era greu să nu rămâi cu ochii la ei. Fata obișnuită plecă de acolo curând și am văzut cum Hunter a continuat să converseze cu posesoarea pomeților frumoși. Chipul fetei era Încadrat de o perucă strălucitoare din păr drept, În stil japonez. Era Îmbrăcată cu o cămașă albă, cravată neagră și un kilt mini. Picioarele ei aveau lungimea nebunească specifică

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1940_a_3265]
din Însorita Sardinie. În picioare avea pantofi ortopedici foarte Înalți și șosete albe până la genunchi. De fapt, arăta șic Într-un fel ciudat, mai ales În decorul camerei complet albe a lui Lauren. —Iată-l, am spus, arătându-l pe Hunter. Haideți la el să-l luăm. Ne-am ridicat cu toții, dar, În secunda În care Marci a văzut-o pe fata Harajuku, s-a oprit și s-a uitat fix. —In-cre-di-bil! articulă Marci. Părea furioasă. —E cu Sophie D’Arlan

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1940_a_3265]
-se În urma noastră pe tocurile lui Înalte. Ne vedem mai Încolo, că tocmai l-am zărit pe adevăratul David Bowie. Spunând asta, Milton o luă Înspre grădină, cu un mers destul de nesigur. În vremea asta, când noi am ajuns la Hunter, Marci a Îmbrățișat-o și a sărutat-o prietenește pe Sophie, În ciuda a ceea ce spusese cu câteva secunde mai devreme. —Sophie, o cunoști pe Sylvie? Întrebă Marci, Întorcându-se către mine. Nu cred. Bună. Sunt Sophia D’Arlan, spuse ea

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1940_a_3265]
mai devreme. —Sophie, o cunoști pe Sylvie? Întrebă Marci, Întorcându-se către mine. Nu cred. Bună. Sunt Sophia D’Arlan, spuse ea, Întinzând mâna. Vorbea cu un ușor accent francez. —Marci, nu-mi mai spune „Sophie“. —Sylvie este căsătorită cu Hunter, adăugă Marci, exagerând cuvântul „căsătorită“ Într-un fel deloc necesar, m-am gândit eu. La această veste, Sophia păru să se albească În mod evident, În ciuda faptului că fața ei era dată cu pudră albă. Și-a pus o mână

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1940_a_3265]
m-am gândit eu. La această veste, Sophia păru să se albească În mod evident, În ciuda faptului că fața ei era dată cu pudră albă. Și-a pus o mână pe pian, ca și cum ar fi vrut să-și mențină echilibrul. —Hunter, te-ai Însurat? Întrebă Sophia, privindu-l acuzator. —Poartă verighete la fel, Sophie, zise Marci Într-o manieră care nu mai lăsa loc pentru nici o Îndoială. Dar bănuiesc că o fi prea Întuneric aici ca să observi asta, Sophie. —Mă cheamă

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1940_a_3265]
ea. Apoi, cu un oftat puternic de dezamăgire, adăugă: —Ei, felicitări atunci, Sylvie. Îl știu pe superbul tău soț de... Dumnezeule, dintotdeauna, de când eram la liceu. Eram uite-așa, zise ea, Încrucișându-și degetele. Apoi, aruncându-i o privire lui Hunter, continuă: — Hunter... nu-mi vine să cred că nu mi-ai spus că te retragi de pe piață. Cine ar fi crezut? Însurat! Îl fixă pe Hunter cu privirea un pic cam prea mult, apoi se Întoarse către mine și Îmi

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1940_a_3265]
cu un oftat puternic de dezamăgire, adăugă: —Ei, felicitări atunci, Sylvie. Îl știu pe superbul tău soț de... Dumnezeule, dintotdeauna, de când eram la liceu. Eram uite-așa, zise ea, Încrucișându-și degetele. Apoi, aruncându-i o privire lui Hunter, continuă: — Hunter... nu-mi vine să cred că nu mi-ai spus că te retragi de pe piață. Cine ar fi crezut? Însurat! Îl fixă pe Hunter cu privirea un pic cam prea mult, apoi se Întoarse către mine și Îmi spuse: Hunter

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1940_a_3265]
Eram uite-așa, zise ea, Încrucișându-și degetele. Apoi, aruncându-i o privire lui Hunter, continuă: — Hunter... nu-mi vine să cred că nu mi-ai spus că te retragi de pe piață. Cine ar fi crezut? Însurat! Îl fixă pe Hunter cu privirea un pic cam prea mult, apoi se Întoarse către mine și Îmi spuse: Hunter este foarte de treabă. Mă ajută cu ceva la care lucrez. Foarte drăguț din partea lui. — E drăguț, nu-i așa? am spus eu, zâmbindu

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1940_a_3265]
Hunter... nu-mi vine să cred că nu mi-ai spus că te retragi de pe piață. Cine ar fi crezut? Însurat! Îl fixă pe Hunter cu privirea un pic cam prea mult, apoi se Întoarse către mine și Îmi spuse: Hunter este foarte de treabă. Mă ajută cu ceva la care lucrez. Foarte drăguț din partea lui. — E drăguț, nu-i așa? am spus eu, zâmbindu-i lui Hunter. Am simțit cum mi-a Înconjurat talia cu brațul și m-a strâns

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1940_a_3265]
un pic cam prea mult, apoi se Întoarse către mine și Îmi spuse: Hunter este foarte de treabă. Mă ajută cu ceva la care lucrez. Foarte drăguț din partea lui. — E drăguț, nu-i așa? am spus eu, zâmbindu-i lui Hunter. Am simțit cum mi-a Înconjurat talia cu brațul și m-a strâns cu afecțiune. — Da, e un soț foarte atent, zise Marci, adresând, În mod evident, aceste cuvinte Sophiei. —Fetelor, ajunge, rosti Hunter, părând să nu se simtă În

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1940_a_3265]
am spus eu, zâmbindu-i lui Hunter. Am simțit cum mi-a Înconjurat talia cu brațul și m-a strâns cu afecțiune. — Da, e un soț foarte atent, zise Marci, adresând, În mod evident, aceste cuvinte Sophiei. —Fetelor, ajunge, rosti Hunter, părând să nu se simtă În largul lui. —Sylvie, ești drăguță să mă lași să ți-l fur pe Hunter pentru cinci minute, să discutăm despre proiectul meu? Fără să aștepte vreun răspuns, Îl duse de-acolo pe Hunter, către

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1940_a_3265]
cu afecțiune. — Da, e un soț foarte atent, zise Marci, adresând, În mod evident, aceste cuvinte Sophiei. —Fetelor, ajunge, rosti Hunter, părând să nu se simtă În largul lui. —Sylvie, ești drăguță să mă lași să ți-l fur pe Hunter pentru cinci minute, să discutăm despre proiectul meu? Fără să aștepte vreun răspuns, Îl duse de-acolo pe Hunter, către șemineu. Marci se uită În urma lor, cu o expresie dezaprobatoare. Probabil că sunt paranoică, răsuflă ea zgomotos. — Că tot vorbim

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1940_a_3265]
rosti Hunter, părând să nu se simtă În largul lui. —Sylvie, ești drăguță să mă lași să ți-l fur pe Hunter pentru cinci minute, să discutăm despre proiectul meu? Fără să aștepte vreun răspuns, Îl duse de-acolo pe Hunter, către șemineu. Marci se uită În urma lor, cu o expresie dezaprobatoare. Probabil că sunt paranoică, răsuflă ea zgomotos. — Că tot vorbim de soți, unde e al tău, Marci? am Întrebat-o, În Încercarea de a schimba subiectul discuției. Nu știu

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1940_a_3265]
de expert pe podeaua de marmură, purtând În palma mâinii stângi o mică tavă de argint. — Cine vrea o tequila? Întrebă ea, așezând tava pe o măsuță. Marci luă una și o dădu pe gât dintr-o Înghițitură. —Unde e Hunter? se uită Lauren În jur. Vreau să-l cunosc mai bine. Uite-acolo, cu Sophia D’Arlan, i-am răspuns, arătând către șemineu, unde Sophia Încă discuta cu Hunter, având pe față o mină serioasă. Se pare că sunt vechi

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1940_a_3265]
una și o dădu pe gât dintr-o Înghițitură. —Unde e Hunter? se uită Lauren În jur. Vreau să-l cunosc mai bine. Uite-acolo, cu Sophia D’Arlan, i-am răspuns, arătând către șemineu, unde Sophia Încă discuta cu Hunter, având pe față o mină serioasă. Se pare că sunt vechi prieteni. Lauren făcu o piruetă măiastră și apoi se aplecă și-și atinse vârful patinelor. Din poziția aceea, spuse: —Sophia spune asta despre soții tuturor. —Hunter o ajută la

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1940_a_3265]
Încă discuta cu Hunter, având pe față o mină serioasă. Se pare că sunt vechi prieteni. Lauren făcu o piruetă măiastră și apoi se aplecă și-și atinse vârful patinelor. Din poziția aceea, spuse: —Sophia spune asta despre soții tuturor. —Hunter o ajută la un proiect la care lucrează, am precizat. —Crede-mă, Sophia nu are nevoie de ajutorul nimănui. Are mai multe relații decât Verizon. Mama ei e o Rothschild sau așa ceva, iar tatăl ei a câștigat premiul Nobel pentru

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1940_a_3265]
de ajutorul nimănui. Are mai multe relații decât Verizon. Mama ei e o Rothschild sau așa ceva, iar tatăl ei a câștigat premiul Nobel pentru pace pentru nu știu ce piesă franțuzească Îngrozitor de plictisitoare pe care a scris-o. — Oh, păi așa e Hunter. E bun cu toată lumea. Lauren se ridică și privi prin mulțime. Chiar dacă soțul meu ar fi un sfânt, nu aș lăsa-o pe Sophia În preajma lui. Ce ți-am spus eu ție În legătură cu cele care vânează soți, Își ridică ea

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1940_a_3265]