215 matches
-
reformați. De mai multe ori parohia Barcani a fost vacanță, fiind administrată de preoții din jur. Primul preot stabil a fost Gheorghe Burlea (august 1902-februarie 1925), care în protocoale semnează George. S-a născut la 15 noiembrie 1875 în comuna Hurez (Făgăraș), a făcut teologia la Sibiu, a activat 4 ani că învățător; la 26 august 1902 a fost hirotonit de Mitropolitul Ioan Metianu pentru Barcani. După moartea sa, parohia a fost administrată de preoții din jur: pr. Gheorghe Neagovici din
Barcani, Covasna () [Corola-website/Science/300369_a_301698]
-
ctitorită de Arhimandritul Ioan, posibil stareț al mănăstirii celei mari, ca biserică pentru robii care munceau pe domeniul mănăstirii. Ctitorul este înfățișat în tabloul votiv, alături de Constantin Brâncoveanu, de voievodul Constantin Nicolae, precum și de o parte dintre călugării de la Mănăstirea Hurezi, care au ajutat la ridicarea acesteia. Pe atunci, mănăstirea avea obște de călugări, în vreme ce astăzi ea are obște de maici. Pictura în frescă a bisericii, care acoperă în întregime interiorul acesteia și care a fost păstrată până astăzi, într-o
Biserica Sfinții Îngeri din Romanii de Jos () [Corola-website/Science/325253_a_326582]
-
una deosebit de simplă, asemănându-se cu alte biserici din județul Vâlcea (Bolnița din Bistrița, Bolnița de la Arhiepiscopia din Vâlcea, Biserica Bălănești). Biserica este văruită în alb, un singur brâu colorat încingându-i silueta robustă. Pridvorul bisericii închinate Sfinților Îngeri din Hurezi este unul unic în arhitectura românească. Privită de sus, biserica este unitară, acoperișul acesteia fiind de formă perfect ovală. La nivelul solului însă, biserica se termină brusc, mai înainte de terminarea acoperișului, astfel încât o parte semnificativă a acestuia stă suspendată în
Biserica Sfinții Îngeri din Romanii de Jos () [Corola-website/Science/325253_a_326582]
-
din zid și frumos pictat. Biserica „Sfinții Îngeri” funcționează astăzi ca biserică de parohie, ea aparținând satului Romanii de Jos. Însă datorită arhitecturii acesteia, cât și datorită ctitorilor ei, biserica poate fi foarte ușor încadrată în ansamblul arhitectural monahal de la Hurezi. Împreună cu celelalte patru biserici, aceasta formează o Sfântă Cruce: Biserica cea mare, a Sfinților Împărați Constantin și Elena, se află în centru, în vreme ce biserica Bolniței, cele două schituri și Biserica Sfinților Îngeri, se află în cele patru laterale ale Crucii
Biserica Sfinții Îngeri din Romanii de Jos () [Corola-website/Science/325253_a_326582]
-
Biserica bolniță a mănăstirii Hurezi, sat Romanii de Jos, județul Vâlcea a fost construită în (1699). Biserica are hramul „Adormirea Maicii Domnului” și se află pe noua listă a monumentelor istorice sub codul LMI . Bolnița este așezată, după cum era rânduială, în afara zidurilor înalte ale mănăstirii
Biserica Bolniței Mănăstirii Hurezi () [Corola-website/Science/320538_a_321867]
-
întărită în semnificații prin prezența celor doisprezece profeți care au vestit-o, Iacov, Moise, Aaron, Ghedeon, David, Solomon, Isaia, Ieremia, Iezechil, Daniil, Avacuum, Zaharia. Decorul vegetal în care sunt inserate medalioanele celor doisprezece profeți este o constantă a ansamblului de la Hurezi, fiind prezent și în trapeza mănăstirii. Iconografia naosului este alcatuită conform aceluiași principiu, fiind inspirată din aceeași idee. Două din scenele figurate în timpane trimit la intrupare: Nașterea Fecioarei și Nasterea Mântuitorului. Amplasarea Cinei în registrul Patimilor e menită să
Biserica Bolniței Mănăstirii Hurezi () [Corola-website/Science/320538_a_321867]
-
fiind o invenție monastică în spiritul athonit și fiind apropiată în semnificații de scenele care ilustrează Apocalipsul din trapeza Mănăstirii Dochiariu, unde se află pictată alături de Adormirea Sfântului Efrem și, probabil, în același spirit cu alegoriile ilustrate în trapeza Mănăstirii Hurezi. Tabloul votiv se desfășoară de o parte și de alta a intrării în naos, la stânga Doamna Maria susține macheta bisericii împreună cu Vodă Brâncoveanu fiind binecuvântați Iisus care apare într-un medalion. La dreapta, purtând sfinte cruci sunt pictați voievodul Antonie
Biserica Bolniței Mănăstirii Hurezi () [Corola-website/Science/320538_a_321867]
-
narativ, în pofida caracterului monumental-reprezentativ al picturilor. Aceasta se făcuse pentru prima oară simțită în pictura moldovenească, la Sucevița. Elementele decorative care abundă în ornamentica monumentală se întâlnesc și în mediul picturii. Școala principală de pictură brâncovenească este cea de la Mănăstirea Hurezi, reprezentanți de seamă ai stilului sunt Pârvu Mutu și zugravul Constantinos. Cea mai puternică influență care îmbogățește tradiția post-bizantină a epocii este exercitată de către așa-numita Școală Italo-cretană. Temele iconografice sunt influențate și de pictura apuseană. Capodopere ale stilului brâncovenesc
Stilul brâncovenesc () [Corola-website/Science/305890_a_307219]
-
o parte și de alta a drumului național DN1, la 3 km vest de Făgăraș, fiind străbătut de râul Săvăstreni, afluent al Oltului. Din punct de vedere administrativ, de comuna Beclean aparțin satele: Beclean (reședința comunei), Boholț, Calbor, Luța și Hurez. Satul este menționat pentru prima dată într-un document din 17 mai 1473, emis la București de către domnitorul muntean Radu cel Frumos, sub forma „Sâtlani”: "„A binevoit Domnia Mea cu a sa bunăvoință, cu inima mea curată și luminată și
Beclean, Brașov () [Corola-website/Science/300934_a_302263]
-
trecerea timpului, de la 89 familii în 1733, la 110 familii în 1761 (totalizând 470 de persoane), iar mai apoi sărind la 156 familii la jumătatea secolului XIX, în 1846. La sfârșitul aceluiași secol, comuna Beclean (satele Beclean, Boholț, Calbor și Hurez) număra deja 1.061 suflete, din care 1.040 de religie ortodoxă. După masivul val de emigrări spre Lumea Nouă de la începutul secolului XX, la recensământul din 1927 au fost numărate în Beclean 270 familii, totalizând 1.230 locuitori. Un
Beclean, Brașov () [Corola-website/Science/300934_a_302263]
-
1697, dar biserica mare fusese terminată deja în 1693. Bolțile bisericii fuseseră finisate în iunie 1692, dată după care au fost inițiate lucrările de pictură murală. Iată ce nota în însemnările sale marele domn: "...septembrie 6, miercuri, am sosit la Hurezi și mănăstirea am târnosit la septembrie 8 vineri...". Mănăstirea, cel mai mare ansamblu monastic din România, este construită pe valea râului "Romanii de Jos", în satul care la acea vreme se numea "Hurezi" (actual Romanii de Jos), nume care ulterior
Mănăstirea Hurezi () [Corola-website/Science/296760_a_298089]
-
domn: "...septembrie 6, miercuri, am sosit la Hurezi și mănăstirea am târnosit la septembrie 8 vineri...". Mănăstirea, cel mai mare ansamblu monastic din România, este construită pe valea râului "Romanii de Jos", în satul care la acea vreme se numea "Hurezi" (actual Romanii de Jos), nume care ulterior a fost luat de târgul de peste deal, actualul oraș "Horezu", într-un colț pitoresc sub munții Căpățânii, unde singurătatea și liniștea este tulburată doar de strigătul huhurezilor, pasărea care a dat și denumirea
Mănăstirea Hurezi () [Corola-website/Science/296760_a_298089]
-
a fost luat de târgul de peste deal, actualul oraș "Horezu", într-un colț pitoresc sub munții Căpățânii, unde singurătatea și liniștea este tulburată doar de strigătul huhurezilor, pasărea care a dat și denumirea locului. La data întemeierii exista în vecinătatea Hurezilor un schit, al cărui ctitor rămâne necunoscut. Satul se afla în domeniul Brâncovenilor încă înainte de urcarea pe tron a întemeitorului mănăstirii actuale. Meșterii care creează această capodoperă, impulsionați de spiritul ctitorului "Constantin Brâncoveanu", sunt "Istrate lemnarul, Vucașin Caragea pietrarul" și
Mănăstirea Hurezi () [Corola-website/Science/296760_a_298089]
-
au fost executate de Ianache, Istrate și Hranite. "Constantin Brâncoveanu", ca om de o aleasă cultură a epocii sale, distingându-se prin inteligență și mult echilibru politic, reușește să înființeze tipografii și să tipărească numeroase cărți. Din acest motiv "mănăstirea Hurezi" devine un puternic "centru cultural" al Țării Românești. Aici a înființat domnitorul vestita "bibliotecă", rămasă peste veacuri sub denumirea de "Biblioteca lui Constantin Brâncoveanu", care mai numără în prezent aproximativ 4000 de volume. Catalogul bibliotecii întocmit la 1791, arată ca
Mănăstirea Hurezi () [Corola-website/Science/296760_a_298089]
-
bizantini (Ana Comnena, Laonic Chalcocondil, Ioan Zonaras, Constantin Manasses). Dragostea de slovă românească a domnului erudit determină chemarea "arhimandritului Ioan" din Câmpulung, pentru a copia pe la 1700 cunoscuta carte populară "„Varlaam și Ioasaf“". Tot acesta va mai scrie "„Pomelnicul mănăstirii Hurezi“". Pe la 1754 vine la Hurezi învățatul "Rafail". Acesta transcrie "„Halima“" (1783) și ne lasă importante însemnări despre "Viața lui Petru cel Mare" și "Istoria Rusiei". Alt cărturar, "Dionisie Eclesiarhul", scrie în 1788 "„Întrebări și răspunsuri ale dumnelui Constantin Cantacuzino, fratele
Mănăstirea Hurezi () [Corola-website/Science/296760_a_298089]
-
Ioan Zonaras, Constantin Manasses). Dragostea de slovă românească a domnului erudit determină chemarea "arhimandritului Ioan" din Câmpulung, pentru a copia pe la 1700 cunoscuta carte populară "„Varlaam și Ioasaf“". Tot acesta va mai scrie "„Pomelnicul mănăstirii Hurezi“". Pe la 1754 vine la Hurezi învățatul "Rafail". Acesta transcrie "„Halima“" (1783) și ne lasă importante însemnări despre "Viața lui Petru cel Mare" și "Istoria Rusiei". Alt cărturar, "Dionisie Eclesiarhul", scrie în 1788 "„Întrebări și răspunsuri ale dumnelui Constantin Cantacuzino, fratele răposatului Șerban Voievod Cantacuzino“". Dionisie
Mănăstirea Hurezi () [Corola-website/Science/296760_a_298089]
-
siliștea satului den sus până în cel de jos și în cel despre a[mia]zăzi până în cel dinspre miazănoapte ... aprilie, 7, 7235 (1727)" (Revista de Istorie Bisericească, 1943, nr. 3, p. 151 - 152). Nicolae Iorga în Hârtii din arhiva mănăstirii Hurezului (București, 1907, p. 192 -193, 273, 303 - 304) reda pe scurt acest zapis, iar despre schitul Bodești - Vâlcea spune că: "a fost ridicat de vel Stolnicul Constandin Obedeanu împreună cu alți boieri ... pe vreme ce era parte de țară supt stăpânirea
Biserica „Intrarea în Biserică” din Bodești () [Corola-website/Science/319894_a_321223]
-
V, 1912, p. 132. Biserica din Corbii Mari (Vlașca),în BCMI, VI, 1913, p. 74 -77. Mormântul lui Constantin Brâncoveanu Basarab Voievod, în BCMI, VII, 1914, p. 111-125. Palatul lui Bibescu de la Băneasa, în BCMI, VII, 1914, p. 174-178. Mănăstire Hurezi în 1731, în BCMI, VIII, 1915, p. 88-90. Morminte domnești. Matei Basarab, Doamna Elena și fiul lor Mateiaș. Ultimele zile, meșteri și stil, în BCMI, VIII, 1915, p. 170-175. A efectuat săpături arheologice esențiale pentru cunoașterea trecutului medieval al Țării
Virgil N. Drăghiceanu () [Corola-website/Science/307174_a_308503]
-
Sfintei Fecioare, de care este legat trecutul mânăstirii se păstrează cele două policandre de la Șerban Cantacuzino și doamna Marica Brâncoveanu, cele trei icoane mari împărătești, precum și alte 36 de icoane mai mici, zugrăvite în anii 1833-1840 de Gheorghe Gherontie de la Hurezi. În 1715 Ștefan Cantacuzino a restaurat în întregime clopotnița mânăstirii, situată la intrarea în incinta principală, și Casa Domnească. Și el apare într-un tablou din pridvor în postură de ctitor. În anii 1938-1940, Ministerul Aerului și Marinei a restaurat
Biserica de piatră din Mănăstirea Dintr-un lemn () [Corola-website/Science/327619_a_328948]
-
Crasna, ca și în întreaga Transilvanie, administrația Regatului Ungar s-a suprapus unei structuri sociale românești mai vechi. Urmele acesteia în Pria se pot distinge în menționarea voievodului Grigore Baboș care conducea în 1594 peste crainicii satelor Cizer, Boian, Ponița, Hurez, Stârci, Ratin și Wayfalua. Acesta din urmă, fiind menționat doar sub forma de sat al voevodului, ar putea fi identificat cu satul Pria, singurul care lipsește de pe Valea Cizerului și a afluenților ei. În anul 1835 satul Pria aparține din
Pria, Sălaj () [Corola-website/Science/301824_a_303153]
-
ființă în mănăstire o școală primară pentru copiii din sat. A existat și o școală monahală, în care surorile învățau mai ales tipicul și muzica bisericească și chiar limbi străine. Școala monahală era o cerință pentru admiterea la Seminarul de la Hurezi, însă ambele și-au încetat activitatea în 1959, odată cu decretul 410, care a desființat peste 90 de mănăstiri și a scos din monahism aproximativ 4750 de monahi și monahii. Mănăstirea Țigănești are din 1967 un frumos muzeu, care adăpostește o
Dou? manuscrise psaltice din Muzeul M?n?stirii ?ig?ne?ti by Ierom. Dr. Mihail Harbuzaru () [Corola-journal/Science/83202_a_84527]
-
și multe altele. Alt important cărturar al Râmnicului, episcopul "Damaschin", reușește tot în această perioadă să contribuie la "românizarea aproape a tuturor cărților", traducând aproape întreaga literatură a timpului. În urma sinodului din 28 noiembrie 1719 ținut la mănăstirea Horezu (sau Hurezi), episcopul Damaschin propune înființarea a două școli: una românească la Râmnic și una latinească la Craiova. Tot la Râmnic, la începutul secolului al XVIII-lea, s-a deschis o școală de artă, mai precis "de zugravi" sub conducerea lui "Ioan
Râmnicu Vâlcea () [Corola-website/Science/296966_a_298295]
-
un mare ctitor al culturii și fervent apărător al credinței ortodoxe ci și un rapace strângător de averi imense. Astfel, Constantin Brâncoveanu acaparează o mare parte a satelor doljene. La 10 martie 1707, domnul dăruia mahalale și moșii (Craiovița) mănăstirii Hurez menționînd că, numai morile existente în Craiovița produceau un venit de 3000 de obroace pe an. O parte a cerealelor provenea din ogorul public al orașului, locuitorii Craiovei avînd obligația de a presta clacă ca orice țăran. În afara grîului, se
Istoria Craiovei () [Corola-website/Science/305558_a_306887]
-
De fapt și pomelnicul mânăstirii, scris de Dionisie, Eclesiarhul Mitropoliei de București în anul 1804, după cel din 1715 îl dă drept ctitor pe Matei Basarab. Tot cu Matei Basarab începe și pomelnicul din 1845 scris de Gheorghe Gherontie de la Hurezi, document în original aflat în colecția mânăstirii. Cu toate acestea Paul de Alep, care a vizitat mânăstirea în decursul anilor 1653-1658, la aproximativ 20 de ani după întemeierea bisericii de piatră adaugă la cele consemnate de tradiția locală și de
Biserica de lemn din Mănăstirea Dintr-un lemn () [Corola-website/Science/320483_a_321812]
-
Sfintei Fecioare, de care este legat trecutul mânăstirii se păstrează cele două policandre de la Șerban Cantacuzino și doamna Marica Brâncoveanu, cele trei icoane mari împărătești, precum și alte 36 de icoane mai mici, zugrăvite în anii 1833-1840 de Gheorghe Gherontie de la Hurezi. În 1715 Ștefan Cantacuzino restaurează în întregime clopotnița mânăstirii, situată la intrarea în incinta principală și Casa Domnească. După restaurarea din 1938-1940, făcută de Ministerul Aerului și Marinei acest ansamblu monahal a devenit în mod simbolic altar de închinare pentru
Biserica de lemn din Mănăstirea Dintr-un lemn () [Corola-website/Science/320483_a_321812]