217 matches
-
impulsionat procesul complex de transformări calitative în viața poporului nostru, formarea conștiinței naționale, și, odată cu aceasta, a națiunii române, premisă și factor hotărâtor ale făuririi statului național unitar român. Pr. Constantin Mănescu - Hurezi Referință Bibliografică: Comori ale spiritualității vâlcene la Hurezi de Pr. Constantin Mănescu-Hurezi / Ion Nălbitoru : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1278, Anul IV, 01 iulie 2014. Drepturi de Autor: Copyright © 2014 Ion Nălbitoru : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu acordul
COMORI ALE SPIRITUALITĂŢII VÂLCENE LA HUREZI DE PR. CONSTANTIN MĂNESCU-HUREZI de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1278 din 01 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347405_a_348734]
-
laude. Reîntors la țară, alcătuiește culegeri de folclor, prelucrează scenarii și regizează spectacole. Un bun prilej de a colinda satele i-l oferă funcția de inspector al căminelor culturale din Oltenia (1946-1947). Până la pensionare (1960), mai predă la gimnaziul din Hurezi și la Școala de gospodărie rurală din Măldărești (1947-1948), înapoindu-se după aceea în comuna natală, despre care, în 1958, întocmește o monografie folclorică. Ales membru de onoare în Asociația folcloriștilor și etnografilor vâlceni, participă la festivaluri internaționale. Un festival
BOBEI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285770_a_287099]
-
b., devastată în parte la 1716, când stolnicul a fost omorât la Constantinopol, s-au scris nu puține studii, inclusiv de către străini. Constantin Brâncoveanu (1688-1714), strălucit voievod și mecena al culturii, avea și el o vastă b. la București și Hurezi, adunată cu grijă prin cumpărături și daruri. Dar cea mai bogată b., fondată în primele decenii ale secolului al XVIII-lea de către Nicolae Mavrocordat (1716-1730), a fost cea de la Văcărești, organizată sistematic, cu cataloage riguroase. Și aceasta s-a împrăștiat
BIBLIOTECA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285733_a_287062]
-
a două cicluri epice de origine indiană și arabă, realizate în limba franceză între 1704 și 1712. Este prima tălmăcire românească păstrată integral (în manuscrisul 2587 de la Biblioteca Academiei Române), datează din 1783 și a fost atribuită monahului Rafail de la mănăstirea Hurezi. Revizuită după originalul grec și prelucrată stilistic, această versiune a fost publicată la București, în patru volume (1835-1838), de I. Gherasim Gorjanu, sub titlul Halima sau Povestiri mitologhicești arabești. Într-o povestire-ramă sunt incluse, înlănțuindu-se și determinându-se, numeroase
HALIMA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287401_a_288730]
-
piatră cu o sculptură impresionantă. Alături de fratele lor, și-au aflat odihna veșnică la Cotroceni Matei și Iordache Cantacuzino. A mai fost îngropat tot acolo și Radu (Răducanu), fiul stolnicului Constantin Cantacuzino. Cel mai mare ansamblu monastic din țara Românească, Mănăstirea Hurezi, ctitorie a lui Constantin Brâncoveanu (cea mai însemnată între zidirile ecleziastice ale prințului), este reflectarea artistică a bogăției acestui Voievod, a fastului cub care i-a plăcut întotdeauna să se înconjoare. Magnifiant înzestrată cu odoare și moșii, având rangul de
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
un model pentru viața spirituală românească a acelui timp și, totodată, un gest de mântuire și lăcaș de odihnă privată, căci biserica urma să slujească drept necropolă a familiei Voievodului. Ridicată în zona subcarpatică, construită în intervalul 1690 - 1697, Mănăstirea Hurezi - pe seama căreia ctitorul așeza datorii religioase și culturale importante - armonizează câteva grupuri arhitectonice, cu individualități ce pot fi distinse: mănăstirea propriu-zisă, cu biserica cea mare (pentru care meșterii au fost - între anii 1690 și 1693 - zidarul Manea, pietrarul Vucașin Caragea
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
doi ani mai târziu, de Iosif și Ion, schitul Sfântul Ștefan, fiul Voievodului (a fost ridicat în anul 1703 și i-a avut ca zugravi pe Ionache, Istrate și Hranite) și schitul Sfântul Ioan. Purtătoare exemplară a stilului brâncovenesc, Mănăstirea Hurezi „exprimă tocmai tendința spre clasicism, nevoia de echilibru și coerență, poate tocmai din pricină că, monument domnesc, [ea] dă glas pe plan artistic nevoii de unitate și omogenitate a culturii naționale” 11. Barocul european, vădit în înclinația sa către un decorativism frenetic
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
dă glas pe plan artistic nevoii de unitate și omogenitate a culturii naționale” 11. Barocul european, vădit în înclinația sa către un decorativism frenetic și somptuos, deslușit ici și colo în stilul brâncovenesc (ușor eclectic aici, în interpretarea zugravilor de la Hurezi), apare modificat în această alcătuire periferică, coabitând „cu sugestii ale picturii post bizantine de ambianță cretană”12 (de unde era Constantinos) și acceptând ideea de ordine (precumpănitor autohtonă) care în mod obișnuit îi este străină. Biserica cea mare a mănăstirii, cu
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
îi rezervase bisericii mari a mănăstirii și funcția de necropolă domnească (unde Voievodului nu i-a fost dat să-și afle liniștea). Pronaosul, lărgit ca și la Curtea de Argeș, urma să adăpostească locurile de înhumare (mormintele nu lipsesc) numai că la Hurezi spațiul liturgic nu mai este despărțit de cel sepulcral de douăsprezece coloane (cu niște posibili corespondenți în cei 12 apostoli). Nartexul de la Hurezi are în zona centrală două coloane masive care sprijină bolțile încăperii. Ele „determină trei nave cu travei
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
lărgit ca și la Curtea de Argeș, urma să adăpostească locurile de înhumare (mormintele nu lipsesc) numai că la Hurezi spațiul liturgic nu mai este despărțit de cel sepulcral de douăsprezece coloane (cu niște posibili corespondenți în cei 12 apostoli). Nartexul de la Hurezi are în zona centrală două coloane masive care sprijină bolțile încăperii. Ele „determină trei nave cu travei inegale. Cea centrală este de fapt drumul triumfal care conduce la sanctuar. Cele laterale au servit drept necropolă, dar pictura de pe pereți face
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
Vechi din București), cu marele ban Cornea Brăiloiu (este socotit ctitor la mănăstirile Baia de Aramă, țânțăreni și Tismana, iar la biserica gorjeană din Văleni - zidită de el - este pictat cu ceilalți membri ai familiei), cu marele ban Preda Brâncoveanu, pictat la Hurezi, împreună cu nevastă-sa, Păuna, în „dunga cea mare și blagendină...” (ctitor la mănăstirile Brâncoveni, Gura Motrului și Dintr-un Lemn), cu marele clucer Diicu Buicescu, pe care Matei Basarab l-ar fi vrut urmaș în scaun (împreună cu Matei Basarab a
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
peretele clopotniței („multe au înfrumusețat și den nou au făcut la această dumnezăiască și sfântă casă în 1685), evocă „în véci buna pomenire bunului și luminatului neamului său și lui”51. Tot despre „nemoarta pomenire” vorbesc și pisaniile de la Mănăstirea Hurezi (cea de pe peretele de apus al pronaosului bisericii mari: „[...] să se zugrăvească și să se pue aici, cum să vede într-această desfătată, frumoasă și iscusită tindă, spre slava, întâi, cea necuprinsă și neschimbată în véci, a lui Dumnezeu celuia
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
o)d, Elena d(oa)mna, Papa, Stanca, Preda, Păuna...”69. Femeile - soții, fiice - sunt prezente, cum se vede, în pomelnice, după cum figurează și în pisanii (când ctitorii erau soții lor Domnii, și în tablourile votive. Zidind „beserecucea” bolniței de la Hurezi, cu hramul Adormirea Maicii Domnului, Doamna Marica, soția lui Constantin Brâncoveanu, își evocă demnitatea (nu doar socială) - „luminata do(a)mnă preînălțat soțul său, Io Costandin Băsărabŭ Voevod” - și declară a urma pilda aceluia (ctitor al mănăstirii): „și precum soțul
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
1968. 9. Vezi Vasile Drăguț, Dicționar enciclopedic..., p. 119; Tereza Sinigalia, Arhitectura civilă de zid din țara Românească în secolele XIV-XVIII, București, Editura Vremea, 2000, p. 179. 10. Vasile Drăguț, Arta Românească, vol. I, p. 238. 11. Ion Miclea, Radu Florescu, Hurezi, București, 1989, p. 14. 12. Vasile Drăguț, Dicționar enciclopedic..., p. 171. 13. Ion Miclea, Radu Florescu, op. cit, p. 21. 14. Vezi, Nicolae Stoicescu, Dicționar..., p. 17, 35, 52, 73, 121, 125, 130, 141, 143, 144, 362, 363, 378. 15
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
vâlcean Cheia vezi At. Mironescu, Istoricul eparhiei Râmnicului, București, 1906, p. 352-358. 61. Nicolae Iorga, Inscripții din bisericile României, vol. II, București, Soc, 1908, p. 366. 62. Tot la Mărginenei, Marica (pe care o putem vedea pictată în biserica Mănăstirii Hurezi și în cea de la Măgureni împreună cu părinții, frații și surorile sale), a dăruit o cruce de lemn, împodobită cu smalț și pietre scumpe: „Cruce împodobitî cu cheltuiala jupânesei Marica, fata lui Constantin Cantacuzino și soția lui Panî Filipescul vel spătar
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
se așază pe trei planuri, întruchipând în ambele locuri „compoziții vaste și echilibrate”. Sunt aceste picturi declarații limpezi privind „mândria și solidaritatea unui clan oligarhic atotputernic”, construit cu sistemă. Această declarație „participă cu semantica ei inconfundabilă” la alcătuirea picturii de la Hurez, pe care Constantin Brâncoveanu a intitulat-o „Dunga cea mare, bătrână și blagorodnă a rodului și neamului său, atâta despre tată, cât și depre mumă”. „Depre mună”, Cantacuzinii se întâlnesc cu Brâncovenii o dată cu nunta dintre „Papa postelnic Brâncoveanul fiul Predii
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
Papa postelnic Brâncoveanul fiul Predii vornicul, tatăl lui Costandin Voevod” și „jupânița Stanca” (fiica postelnicului Constantin Cantacuzino), însoțire ce a dat un nou avânt neamului de boieri de țară al Brâncovenilor. Și copiii Stancăi cu Papa postelnicul sunt zugrăviți la Hurez: Barbul, Matei și Costandin (ultimul, cu trăsături fine, semănând vădit cu mama sa, care pare a-l proteja în tablou, este înfățișat - deși era doar un fiu de boieri - îmbrăcat în straie princiare și cu coroană voievodală). Cantacuzinii, plasați pe
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
viitorul Domn Radu Șerban), fiu vitreg al armașului Nica din Coiani (cu care mama sa, Maria, s-a recăsătorit) cobora din Craiovești. Fiu al Mariei și nepot al banului Șerban - nu fiu, cum apare în splendida genealogie pictată de la Mănăstirea Hurez - el era nepot al Ancăi din Coiani și al lui Radu Postelnicul. Acest căpitan al lui Mihai Viteazul, putred de bogat și norocos în războaie, s-a însurat cu Elina, fiică a banului Udriște din Mărgineni, nepoată a lui Udriște
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
clan” puternic. Căsătoriile băieților (și au fost nu mai puțin de șase - Drăghici, Șerban, Constantin, Mihai, Matei, Iordache -, născuți în virtutea unei prolificități ce încarca să contracareze o mortalitate infantilă rebelă; lor li s-au adăugat cinci fete - în pronaosul de la Hurezi figurează cinci: Ilinca, Ancuța, Maria, Stanca și Bălașa - ori șase - câte sunt în „siraua” din Ghenealoghiia banului Mihai Cantacuzino; sursele se contrazic), care, toți, vor ajunge mari dregători, caz unic în istoria țării Românești - observa Nicolae Stoicescu -, sunt aproape pilduitoare
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
1966, pp. 21-22. 279. Vezi Al. Tzigara-Samurcaș, G. Baleș, N. Ghica, Biserica din Filipeștii de Pădure, București, 1908. 280. Răzvan Theodorescu, Civilizația românilor între medieval și modern, vol. II, Editura Meridiane, București, 1975, p. 70. 281. Ion Miclea, Radu Florescu, Hurezi, 1989, p. 22. 282. Ion Miclea, Radu Florescu, op. cit., pp. 21, 22. 283. Nicolae Iorga, Inscripții din Bisericile Românei, fasc. I, pp. 85-86. 284. Vezi și Elie Nicolescu, „Din descendența Craioveștilor”, în Revista pentru istorie, arheologie și filologie, IX, 1903
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
prestigiu asigurat de istorie. Zidirile înfăptuite de ei, demersurile literaților, programele celorlalți artiști, pentru care Curtea (Regnum) constituia un nucleu organizator stabil, mărturisesc aceste convingeri. Bisericile ridicate de voievozi, plănuite a fi necropole de familie (Trei Ierarhi de la Iași ori Hurez), lăcașuri menite să impresioneze prin fast și podoabă arhitectonică („răscumpărări”, compensații artistice în cel mai autentic duh baroc ale unor vremuri de frământare politică și socială), repetă „planuri” consacrate (mănăstirea Cotroceni a lui Șerban Cantacuzino refăcea „desenul” impus de Neagoe
UMANISM. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290334_a_291663]
-
de Aulă, dar fundamentată de cărturari și artiști, răzbate decisiv în „titulușurile” pe care le compun acum hrisoavele domnești, în programele iconografice ce îi convoacă pe strămoșii cutărui prinț, strămoși autentici ori închipuiți, în somptuoase galerii voievodale (precum cea de la Hurez, „dunga cea mare și blagorodnă a rodului și neamului”, unde Basarabeștii, înaintași pe linie paternă ai lui Constantin Brâncoveanu, sunt zugrăviți alături de Cantacuzinii din care cobora mama principelui și de rudele domnești ale soției aceluiași), în „mobilele” ce compun steme
UMANISM. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290334_a_291663]
-
Muscel. Pentru învățătură, în limbile română și greacă, este trimis la București. Luat pe lângă sine în 1776 de arhimandritul mitropolitan Filaret, în 1780 îl însoțește pe acesta la Episcopia Râmnicului, ca diacon. În 1784 va îmbrăca rasa monahală la mănăstirea Hurez. În 1788, în timpul războiului austro-turc, pribegește în Transilvania, în suita episcopului Filaret. Cunoaște locul străbunilor de la Jina Sibiului, episcopi ortodocși ardeleni și cărturari iluminiști, printre care Ioan Piuariu-Molnar. Ajunge în Banat ca dascăl sau trăiește retras la mănăstirea Lipova. Întors
NAUM RAMNICEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288370_a_289699]
-
începând cu nr. 2. Unul care stă bine, adică senin, între Eminescu și Caragiale, Mihail Sebastian și N. Steinhardt, Bach și Beatles, Albinoni și Leonard Cohen, Humanitas și Polirom, Zavaidoc și Led Zeppelin, Cristian Vasile și Deep Purple, ori între Hurezi, Benares, Alhambra și goticul manuelin. Între nastratinismul balcanic, domul din Köln, Amos Oz, Marguerite Yourcenar, Ernst Jünger, Pascal, Filocalia, Soljenițîn, culele de la Măldărești și miniaturile stradale din Obidos. Unul care s-a săturat de cuantificarea calmă, iresponsabilă, sinucigașă a răului
Ce mi se-ntâmplă: jurnal pieziş by Dan C. Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/580_a_1318]
-
treptelor în Casa Goethe din Frankfurt. Refluxul magnific de la Boulogne sur Mer. Străduțele insomniilor cioraniene din Sibiu și Rășinari. Cerul de la Sf. Gheorghe-Deltă, literalmente acoperit de aripile pelicanilor și berzelor. Răceala em fatică, geometric-agasantă, a Vienei față de liniștea feciorelnică a Hurezilor și clopotele copleșitoare ale Putnei. Urâciunea ploioasă din Bruxelles, magia carnavalescă a Veneției, orgo liul pieptos dar steril al Budapestei, calvadosul rece sirotat în Piața din Lille și buna răceală a pereților catedralei din Cisnădioara. Negritudinea angoasantă, pe cât de amenin
Ce mi se-ntâmplă: jurnal pieziş by Dan C. Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/580_a_1318]