161 matches
-
cea mai duioasă mamă, ar trebui să vă intereseze și copiii României, nu numai ai dvs., și totodată credem că și noi și copiii noștri avem dreptul la o viață civilizată, căci datorită poporului dvs. și familia dvs. trăiți și huzuriți cum niciun rege n-a trăit în România. Românii orișiunde cresc, [mai] 1984, difuzată la 3 iunie 1984 PAUL GOMA scriitor român contemporan Furia Dictatorului împotriva lui Paul Goma este justificată! Încercarea de a-l suprima este gestul firesc și
Ultimul deceniu comunist: scrisori către Radio Europa Liberă by Gabriel Andreescu, Mihnea Berindei (eds) () [Corola-publishinghouse/Memoirs/619_a_1376]
-
va bucura de o existență ca a celorlalți oameni. În mintea ei, Floricica și-a întipărit ideea că dacă pleci mai repede din lumea aceasta vei suferi mai puțin. Știa că se poate nimeri și în iad, unde nu prea huzurești și de frică îl întreabă pe preot: Părinte, dacă moare un copil ca mine, unde ajunge, în rai sau în iad? În rai copilă dragă, sigur în rai, răspunde preotul uimit de întrebare. Peste cîteva zile Floricica a ieșit singură
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
bătrînii aceia înjunghiați de Ghiocel n-au murit și s-au tîrît pînă la telefon. Polițiștii l-au luat ca din oală pe bietul Ghiocel și pe acolitul său. Avocatul, din oficiu, hau, hau cu drepturile omului și Ghiocel & Co huzureau în micul arest din orășelul Arles din Franța. Televizor, sport măcar două ore pe zi, mîncare cu vitamine din belșug și țigări cu tabac galben, că cel negru îl făcea să tușească. Eram într-o vizită oficială în acel oraș
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
era de preferat? Gorée, rușinea unei civilizații apuse. Ne stă greu pe conștiințele noastre care au alte valori morale. Și Africa? Quo vadis, Africa? Cine va avea grijă de Africa neagră, cu o natalitate explozivă și cu resurse precare? Vom huzuri în Europa și vom rezista presiunii imigranților din Asia, America de Sud și Africa? Trebuie să ne trezim și să ascultăm vuietul apocaliptic al robilor flămînzi. Capitolul V Prin luneta unui ambasador Mîndrie de român nemotivată Românul aflat departe de țară este
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
amo**, răspunde interesată señora. Ramón se mai foiește puțin, privește în gol spre depărtări infinite, își drege vocea și începe: My, noi avem amîndoi salarii bunicele. Vreau să spun, peste media pe țară! Asta așa este. Alții trăiesc, fără să huzurească bineînțeles, doar din salarii. Sigur, cum ar putea altfel. Deci, am putea și noi să ne limităm la salarii. Cu puțină bunăvoință, cred că da. Ramón face o pauză cu tîlc. Señora respectă cu sfințenie tăcerea. Nu știe încă ce
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
a fost dată celor săraci care nu prea știau ce să facă cu ea, dar în realitate ea a fost acaparată de o mână de oameni (din pătura săracă) care sub pretextul apărării drepturilor poporului, au început ei înșiși să huzurească pe spinarea celorlalți. În scurt timp indivizii care ajungeau la putere, își dădeau seama că noua ,,orânduire” le oferea posibilitatea să aibă multe avantaje și să nu facă nimic concret. Socialismul a durat atât timp cât masele de oameni au putut fi
Viaţa - o lecţie by Marian Ciornei () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91772_a_93175]
-
fapt și o mare escrocherie la nivel mondial prin care grupuri de indivizi dintre cei mai slab pregătiți dar mai înclinați spre impostură, punând în față lozinci atractive despre dreptate și echitate socială, nu au urmărit în fapt decât să huzurească pe spinarea celorlalți. Atât! Și în România socialismul implantat atunci cu forța, n-a însemnat decât propulsarea unor indivizi slab pregătiți dar slugarnici și dispuși la compromisuri, care să ,,slujească neabătut politica înțeleaptă a partidului”, pentru avantaje materiale! Ideea de
Viaţa - o lecţie by Marian Ciornei () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91772_a_93175]
-
formal să-ți spui părerea în ,,scop constructiv” , dar dacă puneai în discuție sistemul de organizare socialist, atunci se schimba foaia. Atunci îi loveai pe escroci acolo unde îi durea mai tare; atunci puneai în discuție dreptul incompetenților de a huzuri pe spinarea altora. Era ,,grav” ! Se pare că asta am făcut și eu când, prin anii ’70 am început să scriu mai multe scrisori pe adresa C.C. al P.C.R. în care puneam în principal problema minciunii și a incompetenței întâlnite
Viaţa - o lecţie by Marian Ciornei () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91772_a_93175]
-
zilnic liturghii luciferice banului? Ochiului dracului? N-avem bani pentru medicamente, n-avem bani pentru pâine și nici chiar de lumânări. De ce, Doamne? Cum e posibil? Cum?? De ce? "Rumegând cocenii de pe lângă jug, S-a-ntrebat odată boul de la plug: Doamne, pe când alții huzuresc mereu Pentru ce eu singur să muncesc din greu? La-ntrebarea asta, un prelung ecou I-a răspuns din slavă: Pentru că ești bou." (G. Topîrceanu) Acceptând în final ca punct de sprijin al părții dorsale taburetul, doamna Condor, dintr-o
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1573_a_2871]
-
din 14 decembrie Piața Unirii ora 16” . N.n. Ne găsim în plină manipulare de factură rolleriană, (Mihai Roller) . Ziua de 14 dec. sau ziua de 16 ? Cum vom concilia domnilor , adevărul ? Numai protagoniștii pegrei roșii au falsificat istoria și au huzurit în minciună ca matroanele cu ceapă crudă la subțiori . Femela hibernală din Piața Unirii ’89 aparține acestui spectru abominabil . Și dumneaei a procurat cu timpul avantaje cavalerilor de industrie cu statut glorios și cinic. Niște domni degajați ce plimbă prin
RAVAGIILE NIMICULUI PRETENŢIOS by ALEXANDRU TACU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91634_a_93189]
-
și tratament pentru bolnavi. Stau și-ascult dintr-o viroagă, Cu auzul aromit, Cum în asfințit se roagă Un cuc singur și mâhnit. Timpul nostru e al poporului muncitor care și-a câștigat drepturile împotriva profitorilor și a celora care huzureau fără a munci. 23 Mai "Pravda" (21 Mai) Primul oraș agricol (Agrogorod) în Usbekistan. Corespondentul din Tașkent arată că, în colhozul milionar "Kaganovici" din raionul Ianghi-Iuzk, s-a pus solemn temelia primului oraș agricol. Acum cinsprezece ani, aici era stepă
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
ce-o fi fost înainte de război nu știu, acum e contabil) a trimis redacției un eseu împotriva lui La Fontaine, din care rețin: „Două sînt funestele greșeli de care îl acuz. Întîia: morala oribilă, vulgar-materialistă, mic burgheză a cărpănoasei furnici, huzurind între stocuri alimentare, care nu recunoaște meritele artei dezinteresate, lăsînd bietul cîntăreț, care a-nveselit cîmpiile și inimile cu trilurile lui văratice, să moară de foame! Ah, trădarea de confrați lafontainiană! Jalnică preamărirea filosofiei filistine a burții. Dureroasă, neașteptată trădare. A
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
apucase vârtos de scris În contul partidului care-l răsplătise pentru 20 de ani chiar și cu funcția de director al teatrului „Nottara” ca să nu mai punem la socoteală răsfățul din casele de odihnă ale „creatorilor” patriei populare unde se huzurea ca-n poveștile cu râurile de lapte și miere pe banii umerilor trudiți ai muncitorilor și țăranilor, firește, că doar nu din banii fără număr, fără număr ai nababilor! Printre multele piese scrise În perioada comunistă, Horia Lovinescu o dăduse
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
Împădurite, palmieri, pescari băștinași. Îmi propunea o vacanță În Caraibe. O să ne despachetăm bagajele În Boston și o să descărcăm cutiile de carton În care Înghesuisem troacele. Pe urmă o să ne luăm zborul la Saint Martin, via San Juan. Acolo o să huzurim plutind pe mări calde, o să ne reîncărcăm bateriile. - De unde ți‑ai procurat splendorile astea de prospecte de călătorie, Rosamund? Saint Martin, da? Nu‑i locul În care pleacă de obicei familia Durkin? - N‑are importanță. Sunt prieteni vechi. Își dau
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2144_a_3469]
-
spiritul adânc cultivat și cărturarul vremii lui, să ne apară ca om al instinctelor, făptură elementară (v. G. Călinescu, Viața și opera lui Mihai Eminescuă, iar Creangă, cel care fusese surprins scărpinându-și cu o lopățică spinarea groasă, sub care huzurea numai geniu popular, să ia înfățișarea "autorilor cărturărești ca Rabelais și în linia lui ca Sterne și Anatole France." În replică, Vladimir Streinu ne propune o atentă analiză estetică a operei humuleșteanului, pornind de la următoarea premisă: "Susținută dar cu o
Un senior al spiritului VLADIMIR STREINU Eseu critic by TEODOR PRACSIU, DANIELA OATU () [Corola-publishinghouse/Science/91676_a_92912]
-
multumindu-se să invite la Cotroceni o camarila pe cât de incompetență, pe atât de slugarnica și cinica. Fericiți că vreme de patru ani (și apoi încă patru, în virtutea filozofiei că în România n-au fost niciodată alegeri, ci realegeri!) vor huzuri pe banii poporului și vor face învârtelile necesare pentru că urmașii și urmașii urmașilor să nu mai aibă dureri de cap, emanații democrației și-au luat lumea în cap. Convinși că nimeni nu-i va trage la răspundere pentru ce vor
Bilant (la mâini si la picioare) by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/18192_a_19517]
-
am cine sînt. Simt cum mă scap printre degete, cum alunec într-un hău din care abia mai pot să ies. Îmi spun mereu, conștiincios, că viața asta e una singură, n-am primit șapte ca să-mi permit luxul să huzuresc, să irosesc, ci doar una, de care, totuși, trebuie să mă bucur. La teorie am stat întotdeauna formidabil... Cu practica am cam dat-o în bară! În fine, după ziua de miercuri, încep să mă extrag din prăpastie, să mă
După ziua de miercuri by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/13195_a_14520]
-
din lume. Dar iarăși, ce-i de făcut, atîta vreme cît politicienii se recrutează din aceeași faună? Excepțiile, destul de multe, nu fac totuși decît să întărească regula. În definitiv, n-am dreptul, eu, care, cum spune "omul de la Slobozia", "am huzurit la Paris", să dau lecții românilor. Citeam în ziarul Acum, publicat de Alexandru Paleologu și Stelian Tănase, textele de înjurături pe care le primeau cu vreo zece ani în urmă Doina Cornea și Corneliu Coposu. Acolo li se spunea că
Theodor Cazaban: "În Scânteia erau asemenea minciuni, încît mi s-a părut un ziar mai mult decît suprarealist" by Cristian Bădiliță () [Corola-journal/Journalistic/16541_a_17866]
-
Paris", să dau lecții românilor. Citeam în ziarul Acum, publicat de Alexandru Paleologu și Stelian Tănase, textele de înjurături pe care le primeau cu vreo zece ani în urmă Doina Cornea și Corneliu Coposu. Acolo li se spunea că au "huzurit la Paris amîndoi". Coposu e un martir. Îl aduceau de fiecare dată leșinat în celulă de la interogatorii, iar "omul de la Slobozia" îi spunea, și cu ironie: să se întoarcă de unde a venit, adică la Paris. Așadar, s-a întîmplat procesul
Theodor Cazaban: "În Scânteia erau asemenea minciuni, încît mi s-a părut un ziar mai mult decît suprarealist" by Cristian Bădiliță () [Corola-journal/Journalistic/16541_a_17866]
-
sfînt al Austriei". Și-am făcut-o. Apoi, la un hotel ținut de francezi, cînd au auzit cum și de unde am venit, ne-au adus niște pachete mari cu mîncare. Nu mai mîncasem sardine de ani de zile, șocolată. Am huzurit cum ar spune cei de la Slobozia, de la Combinatul de Semințe. A urmat plecarea spre Franța, după două săptămîni. Și întîlnirea cu Franța cum s-a petrecut? Trebuie să spun că am fost foarte bine primit de francezii de la Viena. Poate
Theodor Cazaban: "În Scânteia erau asemenea minciuni, încît mi s-a părut un ziar mai mult decît suprarealist" by Cristian Bădiliță () [Corola-journal/Journalistic/16541_a_17866]
-
Calafat, lăsându-ni-se astfel vălul nesimțirii pe stomac. Ai văzut ? se enervă el dintr-odată, iar umblăm cu comunisme, iar nu se vede nimic dinspre Palatul Victoria... Oblu la Strasbourg mă duc și pârăsc, pârăsc tot. Tot! Adică eu huzuresc, mă îndop cu toate cele un an întreg, iar Domnul Președinte îmi spune abia în ianuarie 2004 ?! -Poate a greșit, încerc eu să îmbunez cât de cât situația. E și Domnia sa om... -A greșit !?! Mută pe “Realitatea”... Acolo începuseră știrile
Oratoriu pentru trombon by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/13124_a_14449]
-
să patruleze prin fața primăriei generale pentru a depune, cu degete tremurânde, jalba în mâna marelui, grăbitului Traian Băsescu. Și nici nu poate să-i propună un schimb de locuință. O facem noi: dacă tot și-a pierdut dreptul de a huzuri într-o casă de protocol, ce-ar fi să i-o ofere, în schimbul apartamentului cu ușă de metal? Nu de alta, dar dacă domnul Băsescu a rezolvat "spinoasa problemă" a flotei, nu se va opri în fața unor banale țâțâni de
Problema spinoasă a yalelor by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/16922_a_18247]
-
se vor cumpăra în toamnă autoturisme noi... - I-auzii, frate! Păi, înseamnă că am scăpat de austeritate!, exclamă cu mare bucurie prietenul Haralampy. Ai văzut că n-a durat atât de mult sărăcia? Vor scădea prețurile... Ay, ce-o să mai huzurim! Iacă-tă: am mai făcut un pas către UE... Așa că bine le face, fi-r-ar ai... Fi-ți-ar ambrozia a naibii, că mă face să zic tomna ce gândesc! Ia mai toarnă-mi o bărdacă... Scuză-mă. Păi, sigur că e
De la isterie la bâzâială by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/11469_a_12794]
-
weekendului. Să tot torni la rime șchioape..., ar zice poetul. De conținut, să nu mai spunem. Oda weekendului e, pre versuri tocmite, Povestea unui om leneș, cu infinit mai puțin haz. Aflăm, așa, că la respectivul sfârșit de săptămână națiunea huzurește în pat până pe la orele amiezei (în special doamnele), că se merge la un grătar, și că scăpăm, ce minune, de nesuferita slujbă. Asta n-ar fi nimic, fără poanta finală: cine iubește weekendul, va îndrăgi pensia! Adică cum?! La
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/9174_a_10499]
-
de pe cracul Subțire-un măr cu pompa umflat cîtu-i dovleacul. Și clipa-și va întinde brațele-i durdulii în raze pofticioase, făcînd sub coate plii. Căci geometrii vestite ne-or dezbăra de-oricare Lege și-n loc de iaduri vom huzuri-n altare De cumuluși, cu visuri pictați vioi de-un soare Mai bulbucat, mai vînăt, mai amoros, mai tare, Unde păcatele și puritățile încap Alături. Frige-n tavă crini groși tîrîți prin praf!!*) *) îndemnurile finale-s întotdeauna gastronomice
Scrisoare pentru Lolo by Emil Brumaru () [Corola-journal/Imaginative/16574_a_17899]