91 matches
-
fost mai accesibile civilizației apusene. Alecsandri zice același lucru 2. O femeie, Elena Negri, se știe că a avut un rol însemnat în lupta dată pentru a atrage atenția clasei boierești asupra literaturii populare culeasă de Alecsandri. Pe când bărbații purtau ișlice și vorbeau grecește, femeile se civilizase, vorbeau franțuzește, cântau din clavir și... flirtau cu bonjuriștii. Așadar, femeile s-au civilizat întîi, și cum procesul de civilizare nu se face, la începuturile lui, fără oarecare ridicol, între ele s-or fi
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
cu politica de partid; autorul își ia persoanele sale din societatea contemporană cum este, pune în evidență partea comică așa cum o găsește, și același Caragiale, care astăzi își bate joc de fraza demagogică, și-ar fi bătut ieri joc de ișlic și tombateră și își va bate joc mâine de fraza reacționară..."1 1 Critice, II, p. 180. ăComediile dlui I. L. Caragiale, 1885.î Lucru pe care îl spune și dl Gherea, când, bănuind lui Caragiale lipsa unui "ideal înalt" - care
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
că: "dl Caragiale e indiferent în materie politică"1. Dacă e "indiferent în materie politică", atunci pentru ce Caragiale n-a satirizat, măcar o dată, o singură atitudine reacționară? Dl Maiorescu zice că ieri Caragiale și-ar fi bătut joc de ișlic și tombateră. Aici e vorba: ieri! Poate că ieri și-ar fi bătut joc de ișlic și tombateră, dacă ieri, când încă nu se introdusese liberalismul, Caragiale ar fi fost nemulțumit de ișlic și de tombateră și dacă, poate, ar
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
pentru ce Caragiale n-a satirizat, măcar o dată, o singură atitudine reacționară? Dl Maiorescu zice că ieri Caragiale și-ar fi bătut joc de ișlic și tombateră. Aici e vorba: ieri! Poate că ieri și-ar fi bătut joc de ișlic și tombateră, dacă ieri, când încă nu se introdusese liberalismul, Caragiale ar fi fost nemulțumit de ișlic și de tombateră și dacă, poate, ar fi sperat și el în viitorul liberalism. Dar e vorba de azi, când s-a introdus
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
Caragiale și-ar fi bătut joc de ișlic și tombateră. Aici e vorba: ieri! Poate că ieri și-ar fi bătut joc de ișlic și tombateră, dacă ieri, când încă nu se introdusese liberalismul, Caragiale ar fi fost nemulțumit de ișlic și de tombateră și dacă, poate, ar fi sperat și el în viitorul liberalism. Dar e vorba de azi, când s-a introdus liberalismul și când acest liberalism avea un adversar, pe restul ișlicului și al tombaterei de ieri. Azi
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
Caragiale ar fi fost nemulțumit de ișlic și de tombateră și dacă, poate, ar fi sperat și el în viitorul liberalism. Dar e vorba de azi, când s-a introdus liberalismul și când acest liberalism avea un adversar, pe restul ișlicului și al tombaterei de ieri. Azi Caragiale nu și-a bătut joc decât de "demagogismul" liberal. "Ieri", "azi" și "mîine" ale dlui Maiorescu n-au alt rost decât să încurce chestia!2 Și apoi - și în acest moment mă mir
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
un fenomen social izolat, asistăm astăzi la spectacolul curios al unui întreg popor, care nu mai are nimic mai grabnic de făcut, decât de a condamna, de a renega întreg trecutul său istoric, de a schimba, precum părinții au schimbat ișlicul și antereul cu pălăria și surtucul, toată legislația, toate moravurile, toată viața, întrun cuvânt, a poporului.<ref id=”1”> Theodor Rosetti, „Despre direcțiunea progresului nostru“, reprodus în Ioan Stanomir, Laurențiu Vlad, A fi conservator..., ed. cit., p. 77.</ref> Elita
Junimismul și pasiunea moderației by Ioan Stanomir () [Corola-publishinghouse/Science/584_a_1243]
-
sociale. Noi vom încerca să descifrăm câte ceva din tainele istoriei familiei în Țările Române, alături de cei doi invitați ai noștri, care sunt Constanța Ghițulescu, autoarea unei foarte remarcate lucrări despre istoria familiei în Țările Române, intitulată În șalvari și cu ișlic. Biserică, sexualitate, căsătorie și divorț în Țara Românească a secolului al XVIII-lea, istoric la Institutul de Istorie „Nicolae Iorga”, și Mihai-Răzvan Ungureanu, istoric la Facultatea de Istorie a Universității din Iași. Și, primul lucru pe care aș vrea să
Întotdeauna loial by Mihai Răzvan Ungureanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/2017_a_3342]
-
mici asemănătoare cu coroanele heraldice, în secolele următoare devenind din ce în ce mai mari și mai împodobite. În perioada fanariotă Domnii sunt rar reprezentați cu coroane pe cap, ei fiind pictați sau sculptați, la ceremonia înscăunării cu cuca ienicerilor pe cap sau cu ișlic, la alte ocazii solemne. În reprezentările din secolul al XIX-lea coroana este așezată pe o pernă sau masă în apropierea imaginii domnești. Alte semne ale puterii sunt buzduganul și sabia, întâlnite la Domnii munteni și moldoveni. Aceste simboluri pot
Însemnele regalității române () [Corola-website/Science/306723_a_308052]
-
descrie și câțiva boieri care frecventau parcul "„în portul lor național, care devenea tot mai rar atunci”", și anume un veșmânt compus dintr‐o "„haină lungă și largă de mătase și cu o căciulă înaltă”", cu alte cuvinte anteriul și ișlicul turco‐fanariot. În ianuarie 1837 primul audit al lucrărilor executate în Copou au indicat rezultate nesatisfăcătoare: aleile nu fuseseră pietruite, nu se construise aproape nimic, iar numeroși copaci erau rupți sau furați. În toamna aceluiași an, se constată finalizarea unei
Parcul Copou () [Corola-website/Science/302104_a_303433]
-
clasa a III-a erau slugerul, pitarul, serdarul, șetrarul, medelnicerul, portarul, armașul și clucerul de arie. Tuturor acestora le era permis portul doar de mustață. Distincția rangurilor boierești se mai putea face și în funcție de blănurile purtate, de forma și dimensiunea ișlicului ori de nuanța giubelelor. Începând cu prima jumătate a secolului XV au devenit cea mai importantă forță politică în principatele române extracarpatice. În Transilvania ei au fost ori asimilați de nobilimea maghiară ori și-au pierdut statutul, devenind simpli țărani
Boier () [Corola-website/Science/297384_a_298713]
-
1818 de către Ioan Vodă Caragea. Mama sa era de origine greacă, se numea Despina (alintată Pepica) și s-a născut la Paris. Aman a fost pentru societatea conservatoare locală care abia s-a desprins de obiceiurile fanariote de purtare a ișlicului și giubelei, o adevărată revoluție. El însuși a fost ridicat la rang de boier pitar de către domnitorul Barbu Știrbei în anul 1856, fiind răsplătit astfel pentru eforturile sale de afirmare în domeniul artelor. Fără să-și renege averea, titlul și
Theodor Aman () [Corola-website/Science/298307_a_299636]
-
ceafă") - burtos, fumând trabuc de 5 franci; deputatul Nicolae Filipescu prezentat în costum de războinic cu o pană în mână, aluzie la ziarul Epoca pe care-l patrona; prim-ministrul Lascăr Catargiu - în chip de boier cu șalvari, antiriu și ișlic pe cap; liberalul Dimitrie A. Sturdza - cu spadă, pinteni la cizme și cu pană la căciulă; prințul Grigore Sturdza - tatăl lui Mihail Sturdza în costum oriental cu turban în cap și hanger la brâu, fost general în armata otomană. Apar
Nicolae Petrescu-Găină () [Corola-website/Science/335459_a_336788]
-
Iorga“. A predat la Facultatea de Sociologie, Facultatea de Litere, Facultatea de Științe Politice din cadrul Universității București. Colaborator la săptămânalul de cultură Dilemă Veche. Scrieri: Evgheniți, ciocoi, mojici. Despre obrazele primei modernități românești (1780-1860), Humanitas, 2013; În șalvari și cu ișlic. Biserică, sexualitate, căsătorie și divorț în Țară Românească a secolului al XVIII-lea, Humanitas, 2004, reeditare în 2011. Cartea a primit mai multe premii: premiul de debut „Prometeus“ al revistei România Literară (2004), premiul „Nicolae Bălcescu“ al Academiei Române, premiul Fundației
Conferința „Desfătare și Petrecere în Bucureștiul fanariot”, la TNB by Magdalena Popa Buluc () [Corola-website/Journalistic/105660_a_106952]
-
Alte scrieri: Focul amorului: despre dragoste și sexualitate în societatea românească (1750-1830), Humanitas (2006), tradusă în germană; Evgheniții, Humanitas (2006) ; Mode et luxe aux Portes de l’Orient. Tradition et modernité dans la société roumaine, Iniciativa Mercurio, Valadolid, 2011; From ișlic to top hat: fashion and luxury at the gate of the Orient, Iniciativa Mercurio, Valadolid, 2011; De la ișlic la joben. Modă și lux la Porțile Orientului, Peter Pan, București, 2013 (cu fotografii realizate de Cătălin D. Constantin). Este, de asemenea
Conferința „Desfătare și Petrecere în Bucureștiul fanariot”, la TNB by Magdalena Popa Buluc () [Corola-website/Journalistic/105660_a_106952]
-
Humanitas (2006) ; Mode et luxe aux Portes de l’Orient. Tradition et modernité dans la société roumaine, Iniciativa Mercurio, Valadolid, 2011; From ișlic to top hat: fashion and luxury at the gate of the Orient, Iniciativa Mercurio, Valadolid, 2011; De la ișlic la joben. Modă și lux la Porțile Orientului, Peter Pan, București, 2013 (cu fotografii realizate de Cătălin D. Constantin). Este, de asemenea, coordonator al următoarelor volume: Penser le XIXe siècle : nouveaux chantiers de recherche, alături de Silvia Marton, Iași, 2013; From
Conferința „Desfătare și Petrecere în Bucureștiul fanariot”, la TNB by Magdalena Popa Buluc () [Corola-website/Journalistic/105660_a_106952]