91 matches
-
gospodină tânără, dar foarte mare, de la care știa niște chestii incredibile; cândva, pe la primele întâlniri, mi-a deschis orizonturi culinare la care nici nu visasem până atunci; l-am și înregistrat pe telefonul mobil, ca să-mi pot nota denumirile noi: iahnie de cartofi, ciulama de bureți, plăcintă cu spanac, sote de lobodă, tocană de ștevie, piure de pătrunjel, brânzoaice de post, urzici umplute... Asemenea minunății nu văzusem nici în cele mai rafinate restaurante (și eu știu ce vorbesc, pe o rază
[Corola-publishinghouse/Science/2076_a_3401]
-
sau cașcavalul de Penteleu. Opțional, desertul putea să cuprindă o gamă variată de compoturi sau prăjituri - budincă cu mere, tort cu nuci, tort de ciocolată sau brânzoaice. Habotnicii nu erau nici ei uitați, acestora fiindu-le rezervate ghiveciul călugăresc sau iahnia de fasole/linte. Invariabil, listele de consumație sfârșesc prin afișarea băuturilor. Datorită prețului ridicat, cafeaua Marghiloman (cu romă se dovedea a fi aproape intangibilă (12 lei) - la concurență cu șnițelul vienez (15 lei). În aceste condiții, setea putea fi ostoită
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
ca și preparatul originar, ne-au venit de la greci), adică mâncăruri scăzute (ca stufatul), de dulce ori de post, dar musai cu orez, crupe sau păsat („pilaful e o plachie făcută numai din orez“); mai cunoșteau (de la turci) românii și iahniile, preparate „din carne, pește ori legume, mai ales ceapă multă“. Ambele au ajuns pe mesele țăranilor grație influenței bucătăriei târgovețe - cum o numește Radu Anton Roman -, care a preluat intens din cultura culinară grecească sau din cea turcească, acestea, de
Stufat, ori estouffade? sau Existã bucãtãrie româneascã? by Vlad Macri () [Corola-publishinghouse/Science/1386_a_2382]
-
din cuvântul kebab. Bucătăria târgoveață, cea pomenită de Radu Anton Roman, nu se mărginește însă la mititei și alte produse ale grătarului. Există o mulțime de alte feluri de mâncare, pe care le putem grupa în „familii“: am menționat deja iahniile și plachiile, intrate în bucătăria țărănească printr o influență a gastronomiei târgovețe. Mai avem tocanele („tocănițele“), ghiveciurile, musacalele, ostropelurile, ciulamalele, rasolurile, pilafurile... Mai sunt felurite legume (mai ales ardei și dovlecei) umplute după tipicul „dolma“. Apoi mai avem chiftelele (pârjoale
Stufat, ori estouffade? sau Existã bucãtãrie româneascã? by Vlad Macri () [Corola-publishinghouse/Science/1386_a_2382]
-
ale turcilor, dar originalul pare a fi grecesc, așa cum susține chiar un autor turc de cărți de bucate, Deniz Gursoy: este vorba despre o mâncare scăzută, de fasole sau de pește, cu sos de roșii și ceapă, îndeobște servită rece. Iahniile au și ele dublă cetățenie, tot turcă și greacă, însă unii etimologi susțin că termenul ar proveni din verbul grecesc ahnizo, a fierbe în abur. Pe de altă parte, ele sunt atestate în cultura gastronomică turcească încă de la sfârșitul secolului
Stufat, ori estouffade? sau Existã bucãtãrie româneascã? by Vlad Macri () [Corola-publishinghouse/Science/1386_a_2382]
-
Balcani, dar și în Turcia, Liban, Egipt, Tunisia etc. La noi, diferențele dintre cele două feluri de mâncare s-au estompat de-a lungul timpului, mai ales pe măsură ce orezul sau păsatul nu au mai fost ingrediente obligatorii ale plachiei, iar iahniile cuprinzând carne au cam dispărut. Astfel, iahnia de fasole poate fi lesne confundată cu plachia de fasole, singurul element de departajare fiind trecerea plachiei pe la cuptor, în timp ce iahnia nu necesită această etapă de gătire; de asemenea, plachia presupune un „pat
Stufat, ori estouffade? sau Existã bucãtãrie româneascã? by Vlad Macri () [Corola-publishinghouse/Science/1386_a_2382]
-
Tunisia etc. La noi, diferențele dintre cele două feluri de mâncare s-au estompat de-a lungul timpului, mai ales pe măsură ce orezul sau păsatul nu au mai fost ingrediente obligatorii ale plachiei, iar iahniile cuprinzând carne au cam dispărut. Astfel, iahnia de fasole poate fi lesne confundată cu plachia de fasole, singurul element de departajare fiind trecerea plachiei pe la cuptor, în timp ce iahnia nu necesită această etapă de gătire; de asemenea, plachia presupune un „pat“ de ceapă și de legume călite (musai
Stufat, ori estouffade? sau Existã bucãtãrie româneascã? by Vlad Macri () [Corola-publishinghouse/Science/1386_a_2382]
-
orezul sau păsatul nu au mai fost ingrediente obligatorii ale plachiei, iar iahniile cuprinzând carne au cam dispărut. Astfel, iahnia de fasole poate fi lesne confundată cu plachia de fasole, singurul element de departajare fiind trecerea plachiei pe la cuptor, în timp ce iahnia nu necesită această etapă de gătire; de asemenea, plachia presupune un „pat“ de ceapă și de legume călite (musai roșii), peste care se așază ingredientul principal (în zilele noastre, esențialmente pește). Sursa acestor rețete? Pentru cele cu fasole, yigandes plaki
Stufat, ori estouffade? sau Existã bucãtãrie româneascã? by Vlad Macri () [Corola-publishinghouse/Science/1386_a_2382]
-
musai roșii), peste care se așază ingredientul principal (în zilele noastre, esențialmente pește). Sursa acestor rețete? Pentru cele cu fasole, yigandes plaki; în cazul plachiilor de pește, psari plaki. Amândouă grecești. Contribuția noastră constă în adaosul, în unele rețete de iahnie de fasole (acelea de dulce), a costiței afumate. Mai fac românii iahnie de cartofi, dar este tot de inspirație grecească (patates yahni). Regretabilă e împuținarea acestor feluri de mâncare: lucrarea lui Radu Anton Roman oferă doar două variante de plachie
Stufat, ori estouffade? sau Existã bucãtãrie româneascã? by Vlad Macri () [Corola-publishinghouse/Science/1386_a_2382]
-
pește). Sursa acestor rețete? Pentru cele cu fasole, yigandes plaki; în cazul plachiilor de pește, psari plaki. Amândouă grecești. Contribuția noastră constă în adaosul, în unele rețete de iahnie de fasole (acelea de dulce), a costiței afumate. Mai fac românii iahnie de cartofi, dar este tot de inspirație grecească (patates yahni). Regretabilă e împuținarea acestor feluri de mâncare: lucrarea lui Radu Anton Roman oferă doar două variante de plachie, ambele cu pește, și două de iahnie (cu fasole, una de post
Stufat, ori estouffade? sau Existã bucãtãrie româneascã? by Vlad Macri () [Corola-publishinghouse/Science/1386_a_2382]
-
costiței afumate. Mai fac românii iahnie de cartofi, dar este tot de inspirație grecească (patates yahni). Regretabilă e împuținarea acestor feluri de mâncare: lucrarea lui Radu Anton Roman oferă doar două variante de plachie, ambele cu pește, și două de iahnie (cu fasole, una de post, una de dulce), în vreme ce la începutul secolului trecut lista era incomparabil mai bogată, cuprinzând și iahnii cu carne. Probabil considerate venetice, ele au fost treptat eliminate din cărțile de bucate; același considerent credem că l-
Stufat, ori estouffade? sau Existã bucãtãrie româneascã? by Vlad Macri () [Corola-publishinghouse/Science/1386_a_2382]
-
de mâncare: lucrarea lui Radu Anton Roman oferă doar două variante de plachie, ambele cu pește, și două de iahnie (cu fasole, una de post, una de dulce), în vreme ce la începutul secolului trecut lista era incomparabil mai bogată, cuprinzând și iahnii cu carne. Probabil considerate venetice, ele au fost treptat eliminate din cărțile de bucate; același considerent credem că l-a îndemnat și pe Radu Anton Roman să le neglijeze. Este păcat, fiindcă folosirea acestor rețete ar fi dus cu siguranță
Stufat, ori estouffade? sau Existã bucãtãrie româneascã? by Vlad Macri () [Corola-publishinghouse/Science/1386_a_2382]
-
mai variate și cu totul diferite de cele ale „ostropățurilor“ țărănești ori vânătorești. Despre rasoluri, pilafuri și legume cu umplutură prea puține ar fi de spus. Toate sunt importuri, turcești, grecești ori bulgărești. Tuslamaua nu este nimic altceva decât o iahnie de burtă, ajunsă în farfuriile noastre direct de la turci, din a lor skembe yahni, cu mențiunea că aceasta din urmă se face exact ca tuslamaua noastră „regală“, adică burta se prăjește după ce a fost fiartă în prealabil. Cuvântul tuslama vine
Stufat, ori estouffade? sau Existã bucãtãrie româneascã? by Vlad Macri () [Corola-publishinghouse/Science/1386_a_2382]
-
la fel ca în bucătăria italienească a secolului al XVI lea, apare în majoritatea rețetelor, inclusiv în cele de pește!), cuișoare (deseori folosite alături de carnea de oaie în bucătăria medievală occidentală, în special în zona mediteraneeană), nucșoară. Mai putem întâlni „iahnia“ și „chefteaua“; în cazul acesteia din urmă, textul ne oferă și termenul românesc echivalent, „perișoare“, ceea ce, afirmă Matei Cazacu în studiul introductiv al „Manuscrisului brâncovenesc “ (O lume într-o carte de bucate, Editura Fundației Culturale Române, 1997), semnifică un împrumut
Stufat, ori estouffade? sau Existã bucãtãrie româneascã? by Vlad Macri () [Corola-publishinghouse/Science/1386_a_2382]
-
al gătelilor noastre, bucatele burgheze, târgovețe, care au asigurat o minimă „circulație“ de informație între baza și vârful piramidei. Toate culturile gastronomice care au influențat bucătăria înaltă au avut repercusiuni profunde la nivelul celei burgheze. Unele greco-turcisme, precum plachiile ori iahniile, s-au așezat mai întâi pe mesele boierești, dar în scurtă vreme au fost asimilate în mediile târgovețe, iar de acolo au ajuns - simplificate, adică adaptate la puținătatea ingredientelor existente în mediul rural, însă reprezentând totuși un caz fericit de
Stufat, ori estouffade? sau Existã bucãtãrie româneascã? by Vlad Macri () [Corola-publishinghouse/Science/1386_a_2382]
-
scurs din vinete. Se acoperă vasul și se coace ghiveciul la cuptor, timp de o oră, o oră și jumătate, până când s-au frăgezit legumele. Se servește direct din vas. Uneori se presară peste el puțină brânză rasă. TAVUK YAHNI (Iahnie turcească de pui) Se porționează puiul. Bucățile se rumenesc în ulei împreună cu ceapa tocată, apoi se adaugă roșiile mărunțite și cartofii feliați. Când sunt gata, se așază toate într-o cratiță. Se adaugă apa clocotită, se sărează și se piperează
Stufat, ori estouffade? sau Existã bucãtãrie româneascã? by Vlad Macri () [Corola-publishinghouse/Science/1386_a_2382]