805 matches
-
va fi, și ne așteptase fără grijă că vom ajunge acolo. Da, i-am răspuns și am lăsat rucsacul jos, apoi m-am rezemat și eu de tei, lângă ea, privind poienița, acum calmul și liniștea cu care ne întâmpinase Iasomia mi se transmisese și mie, era o libertate nesfârșită în acea poiană, ca și cum natura adunase acolo acel ceva ce însemna esențialul, viața însăși... De unde ne aflam noi se vedeau toate dealurile din jur, împădurite, întinzându-se spre orizont ca o
Izvroul miraculos by Cristi Romeo () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1255_a_2900]
-
ca și cum natura adunase acolo acel ceva ce însemna esențialul, viața însăși... De unde ne aflam noi se vedeau toate dealurile din jur, împădurite, întinzându-se spre orizont ca o mare nesfârșită. Uite, se vede Valea Verde de-aici, mi-a spus Iasomia, ghicindu-mi gândurile. Da, o parte... Știi că teiul ăsta are două sute de ani?... Am privit-o cu mirare, apoi m-am uitat la pom. Arborele sub care stăteam avea tulpina puternică și coroana bogată, iar la rădăcină ieșiseră pui
Izvroul miraculos by Cristi Romeo () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1255_a_2900]
-
avea tulpina puternică și coroana bogată, iar la rădăcină ieșiseră pui mici de tei, nenumărați puieți cu frunze vernil, veseli în lumina soarelui. Era ceva maiestuos și magic la acel copac. Ăsta e un tei argintiu, mi-a mai spus Iasomia, atingând cu o mână frunzele puieților de la rădăcină. Ar trebui să iau și eu să-mi pun acasă unul... Hai să încercăm să luăm... Am vrut să scot un pui din rădăcinile tari, însă nu era ușor... Într-un târziu
Izvroul miraculos by Cristi Romeo () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1255_a_2900]
-
din rădăcinile tari, însă nu era ușor... Într-un târziu, am scos din pământul tare și uscat un puișor, cu frunze minuscule, prins de o bucată de rădăcină. O să-l pun mai întâi în apă, să dea mustăți, a surâs Iasomia învelind copăcelul într-un șervețel. Pe mine nu mă mai mira nimic la ea, acum. Mi se părea absolut firesc, ceva de la sine înțeles, implicit benefic, neîndoielnic și preferabil ca ea să aibă grijă de orice fel de ființă sau
Izvroul miraculos by Cristi Romeo () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1255_a_2900]
-
că mă aflam acolo. Era atât de bine, încât aproape uitasem de solzii de dinozaur și de faptul că trebuia să continuăm expediția. Copiii își găsiseră de joacă în poieniță. V-ați hotărât pe unde o să mergeți? m-a întrebat Iasomia după un timp, privindu-mă atentă, de parcă știa ce gândeam, înțelegând totul într-o secundă, ca întotdeauna. Mi-am amintit imediat de solzii pe care-i căutam, și de faptul că trebuia să pornim mai departe. Avem o hartă, i-
Izvroul miraculos by Cristi Romeo () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1255_a_2900]
-
exact unde-s solzii, așa că mergem mai mult la noroc... Atunci e mai bine să vin și eu cu voi, a râs ea amuzată. Da, e mai bine, m-am bucurat eu. Copiii au luat-o înainte, iar eu cu Iasomia mergeam în urma lor, pe drumul din pădure. Era o zi liniștită, soarele ajungea cu razele printre crengi, încălzind pământul uscat al cărării. Ghidușa, Portocala, nu vă îndepărtați prea mult! am strigat eu spre ele, pentru că abia le mai zăream, undeva
Izvroul miraculos by Cristi Romeo () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1255_a_2900]
-
chiar înaintea Hamsterilor. Ele au privit spre mine și au așteptat să le ajungă Hamsterii din urmă, apoi au continuat drumul, însă tot mergeau mai repede, încât au păstrat locul fruntaș, înaintea tuturor. Ne-au luat-o înainte, a remarcat Iasomia, zâmbind oarecum, pentru că noi nu ne grăbeam să le întrecem. Or să se descurce ele, doar cunosc drumul. Iar dacă n-or să știe pe unde s-o ia, or să ne aștepte, am spus și eu. E soare și
Izvroul miraculos by Cristi Romeo () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1255_a_2900]
-
adică o prințesă... Știam și eu o poveste, dar cu smochine..., m am entuziasmat eu. Era un smochin de un fel, iar alt smochin de alt fel, și dacă mânca din primul... ... îi creșteau urechi de măgar, s-a amuzat Iasomia. O știu și eu pe asta. Iar dacă mânca din celălalt smochin, îi reveneau urechile la loc... Și împăratul i-a dat până la urmă jumătate de împărăție și fata de soție... Da... Mergeam lângă ea pe cărare și-mi părea
Izvroul miraculos by Cristi Romeo () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1255_a_2900]
-
din lemn și frânghii, pe deasupra unei văi adânci, unde se zărea un râu. Copiii ezitau. Portocala o porni prima pe pod, fără teamă, însă frânghia laterală începuse să se desprindă din capăt. Întoarce-te înapoi, se destramă! a avertizat o Iasomia. O să trec eu mai întâi. Portocala s-a oprit nedumerită, însă a ascultat-o și a alergat înapoi. Iasomia a trecut podul atentă, pășind cu grijă. Ajunsă dincolo, a apucat capătul frânghiei care stătea să se desprindă și l-a
Izvroul miraculos by Cristi Romeo () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1255_a_2900]
-
pe pod, fără teamă, însă frânghia laterală începuse să se desprindă din capăt. Întoarce-te înapoi, se destramă! a avertizat o Iasomia. O să trec eu mai întâi. Portocala s-a oprit nedumerită, însă a ascultat-o și a alergat înapoi. Iasomia a trecut podul atentă, pășind cu grijă. Ajunsă dincolo, a apucat capătul frânghiei care stătea să se desprindă și l-a înnodat de un ciot de copac. Acum puteți să treceți, dar mai repede, ne-a anunțat ea. „Trebuia să
Izvroul miraculos by Cristi Romeo () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1255_a_2900]
-
în urma lor. Ghidușa a venit lângă mine și m-a luat strâns de braț, ascunzându-se parcă de pod. Mie mi-e frică să trec, mi-a mărturisit, privind cu neîncredere podul din fața noastră. Haideți, ce faceți? ne-a strigat Iasomia, care aștepta dincolo, pe malul celălalt. Nu veniți? Nu vrei să treci? am întrebat-o pe Ghidușa care se agățase de brațul meu, ca și cum nu mai voia nimic altceva. Ba vreau să trec, mi-a răspuns ea, dar mă tem
Izvroul miraculos by Cristi Romeo () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1255_a_2900]
-
dar mă tem de pod. Hai că te iau eu cu mine, i-am zis și am luat-o pe sus. Pentru câteva clipe, am privit la râul din vale, însă nu m-am oprit. Ajunși pe malul celălalt, lângă Iasomia, ne-am adunat cu toții, pentru a decide încotro aveam să mergem mai departe. În acel moment, podul s-a desprins singur din toate încheieturile și buștenii din care era făcut s-au rostogolit în vale... Am rămas cu ochii la
Izvroul miraculos by Cristi Romeo () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1255_a_2900]
-
eu mănânc plante? răspunse ea pe același ton dârz și sfidător ca întotdeauna, chiar și acum când nu se simțea bine, și se așeză printre ierburi, încăpățânată. Știu eu o plantă care chiar ți-ar face bine, a intervenit și Iasomia, privind-o calmă și gânditoare. Uite, mă duc acum s-o caut, trebuie să fie pe-aici prin zonă, am văzut-o în pădurea asta și o voi găsi precis. Credeam că Portocala va protesta, însă n-a spus nimic
Izvroul miraculos by Cristi Romeo () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1255_a_2900]
-
duc acum s-o caut, trebuie să fie pe-aici prin zonă, am văzut-o în pădurea asta și o voi găsi precis. Credeam că Portocala va protesta, însă n-a spus nimic. Eu aveam încredere totală în ceea ce știa Iasomia despre acea plantă sau efectele ei, și probabil copiii simțeau la rândul lor că Iasomia avea mai multe atribuții decât aparent, așa că am stabilit să o așteptăm acolo. Ajunsesem într-o poieniță. Hamsterii și-au dat jos rucsacele, bombănind nemulțumiți
Izvroul miraculos by Cristi Romeo () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1255_a_2900]
-
în pădurea asta și o voi găsi precis. Credeam că Portocala va protesta, însă n-a spus nimic. Eu aveam încredere totală în ceea ce știa Iasomia despre acea plantă sau efectele ei, și probabil copiii simțeau la rândul lor că Iasomia avea mai multe atribuții decât aparent, așa că am stabilit să o așteptăm acolo. Ajunsesem într-o poieniță. Hamsterii și-au dat jos rucsacele, bombănind nemulțumiți. Acum o să vină noaptea și ne-a prins aici. Dacă plouă, navem nici măcar unde să
Izvroul miraculos by Cristi Romeo () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1255_a_2900]
-
unul la altul, apoi s-au ridicat amândoi deodată. Noi mergem să căutăm crengi. Foarte bine, le-am zis. Să nu plecați fără noi. Nu plecăm nicăieri, ne găsiți tot aici, i-am asigurat eu și am privit întreaga poiană... Iasomia dispăruse deja printre pomi, uitându-se după acea plantă. Hamsterii au pornit și ei în altă direcție, adunând crengi. Portocala s-a întins în iarbă, părând să adoarmă nestingherită. Ghidușa a venit lângă mine, nehotărâtă, și m-a luat de
Izvroul miraculos by Cristi Romeo () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1255_a_2900]
-
un adăpost. Îi ajutăm și noi. Ea n-a mai zis nimic. Începuse să se întunece și umbrele pomilor se întindeau peste pădure. Hamsterii au apărut aducând crengi frunzoase cu ei, abia se mai zăreau prin poiană, trebăluind de colo-colo. Iasomia încă nu se întorsese. Ghidușa se ținea în continuare de brațul meu, și privea în jur absentă, părea să nu se mai gândească la nimic, o ajunsese și pe ea oboseala. Aveți nevoie de ajutor? i-am întrebat pe Hamsterii
Izvroul miraculos by Cristi Romeo () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1255_a_2900]
-
chiar așa e! Sigur. Și navele extraterestre, au râs Hamsterii mai departe. Acum se întunecase de-a binelea, dispăruseră și ultimele raze colorate, lumina difuză se topise în noapte. Portocala dormea în iarbă, iar Hamsterii puneau crengi pe acoperișul adăpostului. Iasomia nu se zărea nicăieri. M-am întrebat dacă nu cumva renunțase la expediție și ne lăsase acolo, însă aveam încredere, dincolo de orice motiv, că n-avea să procedeze așa, și că avea să se întoarcă. M-am așezat pe o
Izvroul miraculos by Cristi Romeo () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1255_a_2900]
-
a părut că ar fi un solz de dinozaur... sau poate era doar un licurici. Oricum, a dispărut înainte să-mi pot da seama. Și pe cerul nopții, constelația dinozaurului se vedea parcă și mai bine. Tot atunci, a apărut Iasomia din noapte. Prezența ei părea să ilumineze întunericul, iradiind într-un fel neobișnuit, sau era doar impresia mea... Ce faceți, ne-a întrebat cu voce scăzută, ca să nu trezească Portocala, ați adormit?... Așa se pare, i-am răspuns eu la fel de
Izvroul miraculos by Cristi Romeo () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1255_a_2900]
-
misterios chiar fusese acolo, pentru câteva clipe și Ghidușa îl văzuse și ea. Deși mi-ar fi fost ușor să presupun că ni se păruse astfel la amândoi, datorită efectelor întunericului sau oboselii, era mai mult decât atât. Și poate Iasomia m-ar fi crezut dacă i-aș fi spus... Nu m-am mai gândit însă la asta, pentru că îmi era somn. Iasomia a trezit-o pe Portocala ca să-i dea planta, iar eu am luat-o pe sus pe Ghidușa
Izvroul miraculos by Cristi Romeo () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1255_a_2900]
-
ni se păruse astfel la amândoi, datorită efectelor întunericului sau oboselii, era mai mult decât atât. Și poate Iasomia m-ar fi crezut dacă i-aș fi spus... Nu m-am mai gândit însă la asta, pentru că îmi era somn. Iasomia a trezit-o pe Portocala ca să-i dea planta, iar eu am luat-o pe sus pe Ghidușa adormită și am dus-o în adăpostul din crengi, și ea nici măcar nu s-a trezit, a căscat doar, visând în continuare
Izvroul miraculos by Cristi Romeo () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1255_a_2900]
-
adormită și am dus-o în adăpostul din crengi, și ea nici măcar nu s-a trezit, a căscat doar, visând în continuare, netulburată, cu acea uimitoare capacitate a copiilor de a face abstracție de orice. Am rămas apoi afară cu Iasomia, lângă adăpostul copiilor, privind la cerul nopții și povestind basme. Apoi Iasomia a plecat să mai caute niște plante și eu am rămas să păzesc adăpostul copiilor. Dimineața, m-am trezit acolo unde adormisem, lângă o grămadă de fân și
Izvroul miraculos by Cristi Romeo () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1255_a_2900]
-
nu s-a trezit, a căscat doar, visând în continuare, netulburată, cu acea uimitoare capacitate a copiilor de a face abstracție de orice. Am rămas apoi afară cu Iasomia, lângă adăpostul copiilor, privind la cerul nopții și povestind basme. Apoi Iasomia a plecat să mai caute niște plante și eu am rămas să păzesc adăpostul copiilor. Dimineața, m-am trezit acolo unde adormisem, lângă o grămadă de fân și crengi... însă în locul crengilor, erau niște pietre. Iasomia se plimba undeva în
Izvroul miraculos by Cristi Romeo () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1255_a_2900]
-
și povestind basme. Apoi Iasomia a plecat să mai caute niște plante și eu am rămas să păzesc adăpostul copiilor. Dimineața, m-am trezit acolo unde adormisem, lângă o grămadă de fân și crengi... însă în locul crengilor, erau niște pietre. Iasomia se plimba undeva în apropiere, privind în jur cercetătoare. Nici nu-mi mai aminteam dacă dormisem mult și bine până se luminase de ziuă, însă acum, privind în jur, am constatat că poiana nu mai era la fel. Ne aflam
Izvroul miraculos by Cristi Romeo () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1255_a_2900]
-
nostru erau roci, pădurea se schimbase peste noapte și poienița dispăruse. Ne aflam undeva mai sus, deasupra dealurilor, ca pe un vârf. Soarele ajunsese exact deasupra, și avea o strălucire mai arzătoare ca în ziua trecută. Mam ridicat, venind lângă Iasomia care se oprise la marginea platoului și privea în depărtări, într-un fel gânditoare. S-a schimbat peisajul, am constatat eu. Da... Nu mi-aș fi dat seama la ce se gândea. Însă nu încercam nici să-mi explic schimbările
Izvroul miraculos by Cristi Romeo () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1255_a_2900]