111 matches
-
donnei demonicata, dar se salvează de la o condamnare certă prin inteligență. Monna Tessa, din prima nuvelă a zilei a șaptea, „o frumusețe de nevastă, isteață foc și înțeleaptă”902, reușește să justifice, în fața unui soț cam sărac cu duhul, ciocănitul ibovnicului la ușă, invocând credința populară în stafii, împotriva cărora, datorită unei inteligențe sclipitoare, compune, ad-hoc, un descântec în versuri. Simțul umorului, dezinvoltura și viclenia fac din această donna demonicata o figură plăcută. Peronella, din a doua nuvelă a aceleiași zile
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
212, iscusită bucătăreasă - „dânsa pregătise din vreme doi claponi de soi”213, excelează mai ales în scornirea diferitelor rugăciuni și descântece versificate, cu dezinvoltură și un fin simț al umorului, pentru alungarea stafiilor, care nu erau decât zgomotele produse de ibovnicul ei. Tot un prototip al inteligenței feminine este și văduva Piccarda (VIII, 4), care reușește să scape de avansurile unui canonic insistent printr-un șiretlic: îi înscenează o noapte de dragoste, dar introduce în pat pe cea mai urâtă slujnică
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
viciul nu mai este un tabu, poate fi dezbătut și ironizat. Există și o alternativă feminină a situației reliefate anterior, în povestirea a doua din ziua a noua: o călugăriță tânără, „de neam, de o frumusețe răpitoare”535, are un ibovnic și este descoperită de celelalte maici. Acestea o pândesc și o pârăsc stareței, percepută de toate drept „sfântă și bună cum e pâinea caldă”536, care însă, în momentul acela, se afla în chilia ei cu un preot și din
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
morminte (II. 5). Remarcăm însă și cazuri când prostia este cea reliefată în mod evident: un călugăr („greu de cap, sărmanul” 552 ), dând crezare vorbelor iscusit întocmite ale unei femei, devine un adevărat intermediar pentru ea, aducându-i în brațe ibovnicul dorit. O singură dată în Decameron un membru al cinului monahal, un abate de Cluny, este privit cu admirație, fără ironie, pentru că se dovedește recunoscător față de un tâlhar care l-a ajutat să se vindece de boala de stomac ce
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
donnei demonicata, dar se salvează de la o condamnare certă prin inteligență. Monna Tessa, din prima nuvelă a zilei a șaptea, „o frumusețe de nevastă, isteață foc și înțeleaptă”902, reușește să justifice, în fața unui soț cam sărac cu duhul, ciocănitul ibovnicului la ușă, invocând credința populară în stafii, împotriva cărora, datorită unei inteligențe sclipitoare, compune, ad-hoc, un descântec în versuri. Simțul umorului, dezinvoltura și viclenia fac din această donna demonicata o figură plăcută. Peronella, din a doua nuvelă a aceleiași zile
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
Și-aș iubi care mi-i dragă, / Și-aș zbura din pom în pom / Ș-aș iubi fată de domn; / Pe sub stele, pe sub lună, / Zboară-un cuc cu iarba-n gură, / Nu știu cuc îi, or îi leu, / Ori îi ibovnicul meu."291 Interogațiile retorice, care realizează paralelismul analogic dintre pasăre și codru, evidențiază pactul cu timpul pe care cucul trebuie să și-l asume: "Cucule, pasăre dragă, / Ce cânți primăvara-ntreagă? / Ce dor ai în pieptul tău, / După cine-ți
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
nu dai un purcel de pomană cînd îți fată scroafa, îți vor muri porcii de brîncă*, pînă la anul. Brînză Să nu dai brînză cu smîntînă cuiva, că-i rău. Brîu Cînd îți pică brîul fără să știi, te doresc ibovnicii. Dacă ți se sloboade brîul cînd mergi pe drum, află și alții că tot umbli laturile [aiurea]. Broască Cînd intră broaște în casă e semn rău: va muri unul din casă. De-ți intră broască în casă e semn că
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
iubește; dacă însă este timp frumos afară, apoi se crede c o iubește. Fetele mari nu se duc la vădane să le facă pe dragoste sau pe ursită, căci cred că nu vor avea noroc de bărbat cu zile. Cînd ibovnicii își dau unul altuia vreo batistă spre amintire e semn că dragostea lor nu va ținea mult. Să nu ții inel în degetul din mijloc, că n-ai noroc în dragoste. Drum Cînd te întorci din drum, îți merge rău
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
nu se prinde nici un fel de farmece sau vrajă. Să nu ții hulubi în casă, că fac a sărăcie. Să nu prăsească cineva porumbei la casă, căci sînt un augur păgubitor. Inima de hulub e bună s-o mănînci cu ibovnicul sau ibovnica, ca să trăiți fericiți ca hulubii. Inima de hulub crudă e bună pentru atacați* să mănînce. Căpățîna de porumbel nu se mănîncă, căci e rău de oftică. Iapă Să vinzi numaidecît iapa care și-a omorî mînzul în cămeșă
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
zile tot sucește Și pe fus nu mai sporește. Sucește de-o săptămînă Și pe fus n-a pus trei fire. ăă - Ce cauți mîndră pe colnic Răsucind la borangic? - O vacă cu-n vițel mic Și un pustnic de ibovnic. - Că de ieri nu le-am văzut Și mi-e că s-au prăpădit >>. Altele sunt reflexii asupra unor situații plăcute sau neplăcute vieții omului. Exemplificăm : Foie verde matostat Rău maică m-ai blestemat Să nu trăiesc bine-n sat
Monografia comunei Cătunele, județul Gorj by Păunescu Ovidiu () [Corola-publishinghouse/Science/1828_a_3163]
-
ei, soacra a dat buzna peste no ră-sa, doar-doar o va găsi în așternut cu amantul, dar când a aprins lumânarea n-a găsit decât „fe sul den cap rămas în așternutul ei și niște săpun ce-i dăduse acel ibovnic al ei“. Acestea sunt adu se în fața instanței, iar soția nu are curajul să tăgăduiască. În alt proces, soția aduce ca probă o basma care ar aparține amantei. Cur tea acceptă pro ba, dar, pentru că soțul îi dă o altă
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
cu soțul numitei din simplul motiv că ele două se înrudesc. O altă Maria, proprietara casei în care se află presupusa amantă, vine și ea în instanță și mărturisește sub blestem că Pană nu s-a comportat niciodată ca un ibovnic: „vreo faptă necuviincioasă zise că n-au priceput că să fi făcut, nici măcar să să întinză până la dânsa sau să pomenească ce vași vreodată“. Ori ce indiciu capătă importanță în cercetarea juridică. Deși în această pricină, femeia se găsea în
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
de Pană sunt gesturile unui amant îndrăgostit sau gesturile unui soț angajat. Fiecărei poziții sociale îi corespunde un set de gesturi și atitudini pe care cei din jur le surprind, le comentează sau le sancționează imediat. Dacă ar fi fost ibovnic și-ar fi manifestat această calitate prin ciu pi turi și mângâieri însoțite de cuvinte dulci și chiar obscene. Ca soț, el s-a purtat cu prudență, înlăturând orice urmă de bănuială. În altă parte, într-un alt cuplu tocmai
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
unui amant. În fața foa metei, femeia trebuie să aleagă, să se des cur ce, să se hrăneas că. Cu chei le la brâu, bărbatul refuză să aibă grijă de ea, obli gând-o să se între ți nă singură. Un ibovnic devine o strate gie de su pra vie țui re. pleca rea soțului în că lă to rie de afaceri constituie un alt moment în care femeia ră ma să singură se orientea ză spre un alt bărbat ca pa
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
ches tio ne ze pe femeie, căpitanul aleargă în ur mă ri rea vinovatului și îl gă seș te nu prea de par te, ameste cat într-un alt grup de pe tre că reți. Puși față în față, cei doi ibovnici își re cu nosc vina, dar tratamentul lor îmbracă forme diferite. Dacă la început amândoi sunt luați pe sus și închiși la „gros“, la câteva zile bărbatul scapă numai cu plata gloa bei în va loare de opt taleri, în timp ce
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
devine un act reflex, ca o excitație spre vendeta sado-maso și totodată smerenie și chiar fetișism. Adevărul e că misterioasa lui parteneră plebee se lasă/se cere sodomizată și sclavizată, acceptându-i tot cortegiul de fantasme erotice pe care bizarul ibovnic nu și le-ar permite cu emancipata, egocentrica Elsa. Și nici aceste anateme de gelozie și lacomă neiubire: "Spune-mi că nu e adevărat, spune-mi că numai cu mine te tăvălești și devii gri și bătrână ca un șarpe
Europa în cincizeci de romane by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1435_a_2677]
-
voi doi chiar nu păreți genul de cuplu capabil să aibă o relație fericită și rodnică"). Katie fiind de față, nu numai că este de acord, ci, asumându-și faptul că a călcat pe de lături, își expediază fără menajamente ibovnicul de-o noapte, ba chiar îi dă papucii, cum se mai spune. Cu toate astea, criza matrimonială nu ia sfârșit, mai ales că prin cazarea decisă de David a unor personaje ca GoodNews sau Monkey, Katie nu reușește să se
Europa în cincizeci de romane by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1435_a_2677]
-
călăului: el nu execută ordine, ci își face treaba, el nu-și urăște victimele, îi sunt indiferente. Sub același efect al saturației de orori, ce anulează până și voința de adevăr, Michael se întreabă: este vinovat cumva fiindcă a fost ibovnicul unei criminale, fie ea și de rang inferior? Michael redevine cititor (era tot ce putea să facă), imprimând pe casete clasici și moderni ai literaturii germane; le trimite, cu un casetofon, Hannei, la închisoare. După câțiva ani, primește un mesaj
Europa în cincizeci de romane by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1435_a_2677]
-
rele)/ cei doi fluturi siamezi,/lipiți de cerul gurii/ numai sărutând-o pe buze/ afli secretul neînțeleselor șoapte/ de care nu a scăpat din adolescență...". În texte precum Heruvim la masa de scris, Nu sunt Pygmalion, Cosmos, Rusalii, Umbra de ibovnic umbra biograficului este deja aproape efasată. În loc, începe să se proiecteze un univers liric de sorginte folclorică. În toată cartea, de altfel, recuzita specifică unei postmodernități consumiste și goale de sens (oglinda, beteala, confetti-ul, inelele, brățările, poșeta de damă
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
aibă părinți care să ne ceară cămașa miresei, a doua - să fie chipeș și învățat, a treia - să-l cheme Nicos.” Mama, care turna cafele, ridicase ochii mirată: „De ce Nicos, mamă soacră?” „Să nu ne pomenim că-l strigă pe ibovnic prin somn sau când or apuca-o durerile facerii.” „Care naștere, bunico?“ se trezise și ea întrebând, când intra pe ușă. Amândouă babele au sărit la ea cu o energie nebănuită: „Grecoaicele, Lavinio, se mărită ca să intre în rândul lumii
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
căutat o jignire mai profundă; când te-ai certat cu doamna, bărbatul a adunat publicul și v-a cerut să redeveniți prieteni și să vă sărutați În fața tuturor. Ca să vezi: soțul aduna chibiți, ca să le ceară propriei sale muieri și ibovnicului ei să se iubească din nou. L-ai dat afară. A doua zi În zori era din nou acolo și oferea ceai mate chiar și ultimului nefericit din han. A urmat apoi tărășenia cu rezistența pasivă, care-i un nou
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1894_a_3219]
-
O pietricică prinsă în tuș care face hârșt-hârșt pe hârtie. Bărbați la beție. Invidioșii, plângăreții, bârfitorii. Javra care latră la un oaspete venit în taină. Primești un bărbat peste noapte și el sforăie. Poftim!... Lucruri de rușine: S-a îmbătat ibovnicul și uite cum îți spune întruna același lucru. În fața unui om învățat, un necioplit pomenește în gura mare numele înțelepților... În textul jurnalului sunt intercalate încercări și realizări poetice de genul celor cu formă fixă, tanka. Poeziile ei sunt incluse
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
că fetița ei, Cosette, este bolnavă, să-și vândă dantura pentru doi napoleoni sau patruzeci de franci. Deposedată de darurile frumuseții, Fantine cosea șaptesprezece ore pe zi și obținea tot mai puțini bani. Împotriva convingerilor ei, și-a luat un ibovnic, un muzicant cerșetor care o bătea mereu și care în cele din urmă a părăsit-o. Disperată, s-a hotărât să facă trotuarul. Și astfel, spune autorul, societatea își cumpără o sclavă de mizerie, de la foame, de la frig, de la singurătate
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
mod public că Iahve nu mai iubește poporul lui Israel și că acesta nu mai e poporul său. În a doua povestire (3: 1-5), Iahve îi spune să se căsătorească, a doua oară, cu "o femeie desfrânată, iubită de un ibovnic așa precum Iahve, Dumnezeu Savaot, iubește pe Israel deși ei se întorc spre dumnezei străini". Probabil că prima soție era o femeie care participase la riturile canaaneene ale fertilității. Cât despre a doua, aleasă în pofida trecutului ei detestabil, ea trebuia
[Corola-publishinghouse/Science/85022_a_85808]
-
p. 52. 15. Vezi: Al. Macedonski, „Cînd aripi...”, în Opere, 2, ediția cit., p. 137. La apariția poemului, autorul avea 41 de ani. 16. „Impresii de roman”, în Opere, p. 384. Amanții 1. în mod obișnuit, prin „amant” se înțelegea ibovnicul neoficial, „bibicul”. La Bacovia, cuvîntul e reabilitat, curățat de vulgaritate. 2. Opere, p. 27. 3. Ibidem, p. 83. 4. Ibidem, p. 131. Celibatare și prostituate 1. Opere, p. 82. Conform statisticilor, între 1891 și 1900, în Romînia au fost 7
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]