111 matches
-
la bezele. Și-au danțat cinci feciori Pricopsiți, la ștreangul furcii; Ea danța Acanà Cu muscalii și cu turcii; Pași agale Cu pașale, Pași bătuți Cu arnăuți. Sprinteni, spornici, Cu polcovnici De tot sprinteni, De tot sus, De strigau, pierduți, ibovnici: - Ișalà, domniță Hus! c) S-a-mbuibat Și s-a dus Ceasul rău, Ceasul tău, Domnița Hus! Svelt acum, Taie-ți drum... Undă, undelemn călâi Vântul lunecă, înmoaie. - Haide, saltă-ți din călcâi Pintenii, toți câinii droaie, Și la drum, pe uliți
Opere by Ion Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295564_a_296893]
-
grăsime și colastră, Câți smintiră vreo nevastă. Buhuhù, uhù, de zor Și-înc-o dată, prin mosor, Doar i-o da mai mult îndemn Coadei lingurii de lemn (Lemn de leac) Doar l-o-ntoarce berbeleac, Doar l-o duce vălătuc Pe ibovnicul uituc! Fluturai la vânt făină, Zloată se porni, haìnă; Aruncai și cu pîsat, Pâclă deasă s-a lăsat; Presărai atunci mălai, Și tot cerul îl spălai, Doar pe plai Cât un scai Mai juca un nour mic Zgriburit și de
Opere by Ion Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295564_a_296893]
-
de tăvăleală și-acum ne învață ce e morala! Ce e iubirea! Vrea să ne convingă cât de curată este ea și cât de porci sunt bărbații! Și Darling, de-a lungul vremii, a închis în iatacul ei zeci de ibovnici, dar nu a vrut nimic de la ei. Nici bani, nici devotament, nici recunoștință, pentru că, de fapt, aproape pe toți i-a ajutat. A fost o preoteasă a amorului. Acum face pe mama răniților. Mai degrabă, ține o menajerie: a tunat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2239_a_3564]
-
încep cu ea, să știi, băiete, ea e cea mai mare, fără dragoste ești un mort viu: Grea e, Doamne, dragostea,/Piatră, pe inima mea... Eu mânie, tu mânie,/ dragoste cin’ să mai ție?/ Arde vin, arde pelin/ C-am ibovnic la Mizil,/ Ar veni, dar n-are trin./ Vino, neică, și pe jos,/ Că ești tânăr și frumos!!!/... Cine scutură roua?/ Flăcăii, dimineața,/ Când se-ntorc de la mândra./ Roua trebe scuturată/ Și mândruța sărutată./ Nu-i aceea joi, sara,/ Să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1975_a_3300]
-
ba chiar și câțiva îngrijitori s-ar fi bucurat de favorurile ei capricioase. Căci a doua zi Moașa se purta cu ei de parcă nu s-ar fi întâmplat nimic. Numai Arhivarul nu se consolase, se pare, să se socotească un ibovnic de ocazie, tolerat pentru o noapte ca în patul Cleopatrei. Făcuse o pasiune pentru Moașa și suporta greu să se vadă înlocuit cu alții. Se învârtea ca un câine credincios în jurul ei, gata să se târască în patru labe dacă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2277_a_3602]
-
aidoma cu cel de-al cincilea rege, se desparte de primul și soarbe și o ulcică cu Cotnari la o moldoveancă arzoaică, căreia îi scutură fofoloancele taman la Suceava. Nu poți ca să pricepi. Degeaba îl prinde pe ăsta din urmă ibovnicul moldovencei, îl dă prin mașina de tocat și-l face carne de mititei. Că celălalt, de la "Ponositul", cu care, între timp, v-ați mutat târtițele la "Geamuri multe" să ciuguliți, din niște borcane de iaurt, țuică de lanț (adică țuică
Cei șapte regi ai orașului București by Daniel Bănulescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295562_a_296891]
-
ei i se păru o clipă că o să cadă de acolo, lunecând de pe lemnul lustruit. Roata se învîrtea tot mai repede. În urechi avea un vâjâit surd, ca la gârlă, când se scufunda în apă, și auzea răsuflarea scurtă a ibovnicului, care-i ținea cu palmele leagănul îngust. Ucenicul desfăcuse brațele și se arunca dintr-o parte, valvârtej. Scaunul lui trecu pe lângă al starostelui, fierul îndoit de dedesubt se încorda și scârțâi. - Ți-e frică? u strigă el de sus. - Nu
Groapa by Eugen Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295563_a_296892]
-
mort și numiri ciudate. Coana Marița le iscodi pe amândouă cu ochii scormonitori. Le descusu pentru ce au venit și le pofti să stea alături, pe patul moale. - Ei, parcă dumneata nu știi? șugui bătrâna. Din perete priveau chipurile foștilor ibovnici ai gazdei, niște ofițeri, negustori falnici, cu mustăți mari, stând fără supărare unul lângă altul în rame de bronz. Până să apuce să le dea în cărți, o luă gura pe dinainte, ca între femei: - Ăsta-i cutare, ăsta-i
Groapa by Eugen Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295563_a_296892]
-
praf și când a terminat s-a apropiat de ea, strigîndu-i: - Dă-mi și cerceii! Femeia a vrut să-i desfacă. El n-avea timp de pierdut. I-a smuls unul, rupîndu-i vârful urechii. Nu-i mai trebuiau, dar nici ibovnicii nu putea să-i lase. A plecat înjurînd după căruțași. Voica rămăsese în drum, pipăindu-și carnea zdrelită. Pe gât i se prelingea o șuviță subțire de sânge, ca arniciul. Stere n-a scos un cuvânt până acasă. A sosit
Groapa by Eugen Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295563_a_296892]
-
-i acasă, Că bădița-i dus la coasă; Rupă-i-se coasa-n două Să vie la alta nouă, Să cosască fân pe stele, Rupă-i-se bucățele Să vie-n brațele mele. 62 Bate vântul tot întins Vai, ce ibovnic mi-am prins; Dar nu L-am prins într-adins Că L-am prins într-o cercare Ca să văd ce minte are. De-a ave o minte bună L-oi iubi un an ș-o lună, De-a ave o
Opere 06 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295584_a_296913]
-
cercare Ca să văd ce minte are. De-a ave o minte bună L-oi iubi un an ș-o lună, De-a ave o minte rea L-oi da dracului să-l ia. 63 Frunză verde de lemn scris, Tânăr ibovnic mi-am prins; Nu mi l-am prins dinadins Da l-am prins într-o cercare 156 {EminescuOpVI 157} Ca să văd ce fire are. De-ar ave v-o fire bună, L-aș iubi și eu o lună, De-ar
Opere 06 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295584_a_296913]
-
știu luna s-au ivit Ori puicuța mi-au zâmbit, Nu știu luna s-au ascuns Ori puica nu-mi dă răspuns. 106 Frunză verde de sulcină, Am rămas de tot străină, Voinicii s-o depărtat Bărbatul mi-am îngropat, Ibovnicul m-o lăsat. Zac cu fața la părete, Cu gura arsă de sete, N-are cine să m-adape, Să-mi pue mâna la cap, Să mă-ntrebe de ce zac, Că nu zac de nici un rău, Zac numai de dorul tău. {EminescuOpVI
Opere 06 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295584_a_296913]
-
ninetistă vorbea cu atâta patos despre ibovnica soțului ei, încât am avut certitudinea că este vorba despre o sfântă aflată în mare suferință. Ninetista povestea calm și-i curgeau lacrimile pe obraji, de-atâta durere. Când venea vorba despre ocrotitorul ibovnicii, soțul ei, toate se complicau și mai mult. Vorbea despre el ca și cum ar fi fost un sfânt ademenit în chinurile iadului. Atunci nu mai pricepeam nimic. De ce să fie pedepsit astfel apărătorul unei sfinte? Bunica îmi spusese că Dumnezeu este
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1577_a_2875]
-
buiac, sărac, prostănac, zodiac), -că (săteancă, orășeancă, țărancă, țigancă, lupoaică), -aci (stângaci, cârmaci, trăgaci), -og (milog, olog, pisălog), -eală (amețeală, bârfeală, croială, umezeală), -an (bețivan, golan, lungan), -anie (grijanie, împărtășanie, pățanie), -ean (moldovean, muntean, oltean, vrâncean, dobrogean), -nic (obraznic, praznic, ibovnic, amarnic, îndoielnic, comic), -niță (botniță, clopotniță, melniță, vârtelniță), -iște (siliște, porumbiște, grădiște, pajiște), -eț (călăreț, cântăreț, drumeț), -iță (suliță, undiță, mlădiță, mioriță), -av (mârșav, trândav, scârnav), -iv (uscățiv, milostiv, guraliv), -uire (mânuire, făptuire, uluire, dăinuire, prețuire).61 Dicționarul filologului A
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
pregătit cu minuțiozitate, o imploră să-i acorde o oră pentru a-și dovedi nevinovăția. Horace se vede așadar amânat pentru moment, rămânând singur în dormitor în vreme ce soțul și soția stau de vorbă în salon. Din timp în timp, potențialul ibovnic, care a ajuns la capătul răbdării, scoate capul pe ușă și amenință: Dacă mă lăsați să fierb, dau pe-afară". El este, evident, ridicol și măscărici la modul absolut. Când Henri reușește să se disculpe, suspiciunea de adulter cade asupra
by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]
-
a strigat e un poem tribal; spațiul lui - un tărâm de baladă, unde vinul se bea, ca în Moldova, cu oala, și se vinde cu „burta”, unde fiecare țăran e „cumătrul lui Terente”, unde iubirile sunt aprige ca apele repezi, ibovnicii se întâlnesc pe clăi de iarbă, în tufe de scoruși, iar femeile (Netina, Tița, Bocu,Bișca și celelalte) sunt niște Kire Kiraline, făpturi de văpaie arzând până la mistuire lângă și pentru omul iubit. Fără a părăsi climatul dunărean, al doilea
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288387_a_289716]
-
p. 52. 15. Vezi: Al. Macedonski, „Cînd aripi...”, în Opere, 2, ediția cit., p. 137. La apariția poemului, autorul avea 41 de ani. 16. „Impresii de roman”, în Opere, p. 384. Amanții 1. în mod obișnuit, prin „amant” se înțelegea ibovnicul neoficial, „bibicul”. La Bacovia, cuvîntul e reabilitat, curățat de vulgaritate. 2. Opere, p. 27. 3. Ibidem, p. 83. 4. Ibidem, p. 131. Celibatare și prostituate 1. Opere, p. 82. Conform statisticilor, între 1891 și 1900, în Romînia au fost 7
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
rele)/ cei doi fluturi siamezi,/lipiți de cerul gurii/ numai sărutând-o pe buze/ afli secretul neînțeleselor șoapte/ de care nu a scăpat din adolescență...". În texte precum Heruvim la masa de scris, Nu sunt Pygmalion, Cosmos, Rusalii, Umbra de ibovnic umbra biograficului este deja aproape efasată. În loc, începe să se proiecteze un univers liric de sorginte folclorică. În toată cartea, de altfel, recuzita specifică unei postmodernități consumiste și goale de sens (oglinda, beteala, confetti-ul, inelele, brățările, poșeta de damă
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
212, iscusită bucătăreasă - „dânsa pregătise din vreme doi claponi de soi”213, excelează mai ales în scornirea diferitelor rugăciuni și descântece versificate, cu dezinvoltură și un fin simț al umorului, pentru alungarea stafiilor, care nu erau decât zgomotele produse de ibovnicul ei. Tot un prototip al inteligenței feminine este și văduva Piccarda (VIII, 4), care reușește să scape de avansurile unui canonic insistent printr-un șiretlic: îi înscenează o noapte de dragoste, dar introduce în pat pe cea mai urâtă slujnică
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
viciul nu mai este un tabu, poate fi dezbătut și ironizat. Există și o alternativă feminină a situației reliefate anterior, în povestirea a doua din ziua a noua: o călugăriță tânără, „de neam, de o frumusețe răpitoare”535, are un ibovnic și este descoperită de celelalte maici. Acestea o pândesc și o pârăsc stareței, percepută de toate drept „sfântă și bună cum e pâinea caldă”536, care însă, în momentul acela, se afla în chilia ei cu un preot și din
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
morminte (II. 5). Remarcăm însă și cazuri când prostia este cea reliefată în mod evident: un călugăr („greu de cap, sărmanul” 552 ), dând crezare vorbelor iscusit întocmite ale unei femei, devine un adevărat intermediar pentru ea, aducându-i în brațe ibovnicul dorit. O singură dată în Decameron un membru al cinului monahal, un abate de Cluny, este privit cu admirație, fără ironie, pentru că se dovedește recunoscător față de un tâlhar care l-a ajutat să se vindece de boala de stomac ce
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
donnei demonicata, dar se salvează de la o condamnare certă prin inteligență. Monna Tessa, din prima nuvelă a zilei a șaptea, „o frumusețe de nevastă, isteață foc și înțeleaptă”902, reușește să justifice, în fața unui soț cam sărac cu duhul, ciocănitul ibovnicului la ușă, invocând credința populară în stafii, împotriva cărora, datorită unei inteligențe sclipitoare, compune, ad-hoc, un descântec în versuri. Simțul umorului, dezinvoltura și viclenia fac din această donna demonicata o figură plăcută. Peronella, din a doua nuvelă a aceleiași zile
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
Și-aș iubi care mi-i dragă, / Și-aș zbura din pom în pom / Ș-aș iubi fată de domn; / Pe sub stele, pe sub lună, / Zboară-un cuc cu iarba-n gură, / Nu știu cuc îi, or îi leu, / Ori îi ibovnicul meu."291 Interogațiile retorice, care realizează paralelismul analogic dintre pasăre și codru, evidențiază pactul cu timpul pe care cucul trebuie să și-l asume: "Cucule, pasăre dragă, / Ce cânți primăvara-ntreagă? / Ce dor ai în pieptul tău, / După cine-ți
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
zile tot sucește Și pe fus nu mai sporește. Sucește de-o săptămînă Și pe fus n-a pus trei fire. ăă - Ce cauți mîndră pe colnic Răsucind la borangic? - O vacă cu-n vițel mic Și un pustnic de ibovnic. - Că de ieri nu le-am văzut Și mi-e că s-au prăpădit >>. Altele sunt reflexii asupra unor situații plăcute sau neplăcute vieții omului. Exemplificăm : Foie verde matostat Rău maică m-ai blestemat Să nu trăiesc bine-n sat
Monografia comunei Cătunele, județul Gorj by Păunescu Ovidiu () [Corola-publishinghouse/Science/1828_a_3163]
-
moravuri și situații decât (cum o consideră Tudor Vianu) „un mister tragic”. Punctată de fărâmituri de gândire mitică, Fata ursului include o istorisire demitizantă. „Ursul” care a furat-o în noaptea nunții pe Vidra de lângă soțul ei nu e decât ibovnicul ascuns sub piele de sălbăticiune. Satul află adevărul mult mai târziu, iar întâmplările cu urși răpitori de femei sunt relatate cam în doi peri. Cei ce le povestesc nu prea cred în ele, le spun mai curând de dragul poveștii ca
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290623_a_291952]