486 matches
-
pictură pe sticlă pentru copii cu artistul Bogdan Herăscu (Curte) 15.00: atelier de sculptură în lemn, pentru copii (10 - 14 ani) cu meșterul Vasile Moldoveanu 19.00: Glissando, 1984 (Studioul Horia Bernea) 15 septembrie 10.00 - 18.00: Târgul iconarilor și al meșterilor cruceri (Curte) 12.00: atelier de pictură pe sticlă, cu meșterul iconar Mihaela Bercea (curte) 17.00: lansări de cărți de Mircea Daneliuc, cu participarea cineastului și a lui Liviu Antonesei, Ion Bogdan Lefter și Cristian Teodorescu
Vino să te întâlnești cu Mircea Daneliuc, la Zilele Muzeului Ţăranului by Elena Badea () [Corola-journal/Journalistic/72543_a_73868]
-
în lemn, pentru copii (10 - 14 ani) cu meșterul Vasile Moldoveanu 19.00: Glissando, 1984 (Studioul Horia Bernea) 15 septembrie 10.00 - 18.00: Târgul iconarilor și al meșterilor cruceri (Curte) 12.00: atelier de pictură pe sticlă, cu meșterul iconar Mihaela Bercea (curte) 17.00: lansări de cărți de Mircea Daneliuc, cu participarea cineastului și a lui Liviu Antonesei, Ion Bogdan Lefter și Cristian Teodorescu (Librăria Cărturești) 19.00: Vânătoarea de vulpi, 1980 (Studioul Horia Bernea) 16 septembrie 16.00
Vino să te întâlnești cu Mircea Daneliuc, la Zilele Muzeului Ţăranului by Elena Badea () [Corola-journal/Journalistic/72543_a_73868]
-
precum și cei care vor să cunoască atelierul nevăzut al icoanelor și al crucilor de mână, sunt invitați să descopere cum se desenează izvoadele și se zugrăvesc sfinții, cum se însemnează și se incrustează pristolnicele și icoanele de vatra, la Târgul iconarilor și al meșterilor cruceri. Cinefilii sunt așteptați la o retrospectivă Mircea Daneliuc, care va avea loc la Studioul Horia Bernea. Regizorul, scenaristul, actorul și scriitorul Mircea Daneliuc va veni la proiecții pentru a se întâlni și a discuta cu publicul
Zilele Muzeului Țăranului continuă. Nu ratați evenimentul cheie by Elena Badea () [Corola-journal/Journalistic/71454_a_72779]
-
fiind forme crase de incultură teologică. O icoană nu e o plăsmuire, ci o actualizare pneumatică (pneuma=spirit), și de aceea în fața unei icoane nu te desfeți, ci te înfiori. Dar pentru a provoca în credincios o asemenea trăire, un iconar trebuie să îndeplinească cîteva condiții: să cunoască temeinic dogma, să aibă virtutea credinței, să se abțină să dea frîu liber imaginației și, mai ales, să nu aibă fumuri artistice. Nimic nu e mai funest pentru un zugrav de icoane decît
Canonul icoanelor by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/6291_a_7616]
-
liber imaginației și, mai ales, să nu aibă fumuri artistice. Nimic nu e mai funest pentru un zugrav de icoane decît orgoliul creator, la fel cum dorința de a pune în icoană fanteziile proprii poate da naștere unor aberații votive. Iconarul nu pictează ce-și închipuie, ci ceea ce i se insuflă, tocmai de aceea iconarii autentici sunt rari. Riguros vorbind, iconarul nu trebuie să aibă talent, adică virtuozitate plastică, ci har, adică energie venită de dincolo. Dintre fenomenele actuale de desfigurare
Canonul icoanelor by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/6291_a_7616]
-
funest pentru un zugrav de icoane decît orgoliul creator, la fel cum dorința de a pune în icoană fanteziile proprii poate da naștere unor aberații votive. Iconarul nu pictează ce-și închipuie, ci ceea ce i se insuflă, tocmai de aceea iconarii autentici sunt rari. Riguros vorbind, iconarul nu trebuie să aibă talent, adică virtuozitate plastică, ci har, adică energie venită de dincolo. Dintre fenomenele actuale de desfigurare iconică, cele mai întîlnite sunt excesul raționalist și umoarea pietistă. In primul caz, icoana
Canonul icoanelor by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/6291_a_7616]
-
decît orgoliul creator, la fel cum dorința de a pune în icoană fanteziile proprii poate da naștere unor aberații votive. Iconarul nu pictează ce-și închipuie, ci ceea ce i se insuflă, tocmai de aceea iconarii autentici sunt rari. Riguros vorbind, iconarul nu trebuie să aibă talent, adică virtuozitate plastică, ci har, adică energie venită de dincolo. Dintre fenomenele actuale de desfigurare iconică, cele mai întîlnite sunt excesul raționalist și umoarea pietistă. In primul caz, icoana e privită ca un suport a
Canonul icoanelor by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/6291_a_7616]
-
al căror destin nefericit continuă și în posteritate, menținându-i în obscuritate și blocându-i pe o orbită inferioară a receptării. Un caz flagrant este cel al lui Traian Chelariu, scriitor bucovinean din generația lui Mircea Streinul și a grupării Iconar, despărțit însă de aceștia pe chestiuni personale și, în ultimii ani ai interbelicului, de adeziunile ideologice. Și unii, și alții au avut de suferit din pricina acestor adeziuni, până în ’89 fiind complet ocultați. Dar, după 1989, Streinul și „iconariștii” au fost
Jurnalul lui Traian Chelariu by Răzvan Voncu () [Corola-journal/Journalistic/4734_a_6059]
-
1929-1936), sunt foarte interesante, în primul rând pentru informațiile pe care ni le oferă. Ele nu se referă la segmente de viață literară care să ne fie cunoscute suficient și din alte surse, cum ar fi raporturile din interiorul grupării Iconar sau activitatea Școlilor românești de la Roma și Fontenay-aux-Roses. Personaj cultivat, bun vorbitor de germană, dar și de franceză sau italiană, Chelariu a străbătut „miezul” epocii interbelice într-o postură specială: aceea de bursier al statului român în Italia și, apoi
Jurnalul lui Traian Chelariu by Răzvan Voncu () [Corola-journal/Journalistic/4734_a_6059]
-
diaristic: acesta e când alert, înțesat de observații ascuțite asupra mediului, când reflexiv, stagnând în lungi și obscure meditații. Traian Chelariu nu este un spirit polemic, însă textul conține observațiile sale morale la adresa colegilor și prietenilor de la Cernăuți (din gruparea Iconar), dar și de la Roma și Paris (mulți dintre respectivii bursieri, dispăruți între timp din cultură). Acestea sunt, de altfel, cele două axe de interes ale jurnalului, după cum arată și Mircea A. Diaconu. Până acum, perspectiva asupra revistei și grupării Iconar
Jurnalul lui Traian Chelariu by Răzvan Voncu () [Corola-journal/Journalistic/4734_a_6059]
-
Iconar), dar și de la Roma și Paris (mulți dintre respectivii bursieri, dispăruți între timp din cultură). Acestea sunt, de altfel, cele două axe de interes ale jurnalului, după cum arată și Mircea A. Diaconu. Până acum, perspectiva asupra revistei și grupării Iconar, a tinerilor scriitori români din Bucovina anilor ’30, în general, era cea a lui Mircea Streinul. Pentru că, deși mai tânăr și fără ambițiile academice ale lui Traian Chelariu - probabil, cel mai solid pregătit dintre „iconari” -, Streinul a avut, cum se
Jurnalul lui Traian Chelariu by Răzvan Voncu () [Corola-journal/Journalistic/4734_a_6059]
-
perspectiva asupra revistei și grupării Iconar, a tinerilor scriitori români din Bucovina anilor ’30, în general, era cea a lui Mircea Streinul. Pentru că, deși mai tânăr și fără ambițiile academice ale lui Traian Chelariu - probabil, cel mai solid pregătit dintre „iconari” -, Streinul a avut, cum se spune, temperament de lider: activ, fervent chiar, el a sfârșit prin a-și pune amprenta asupra grupului și a felului în care acesta este receptat. Până și G. Călinescu, deși în cronici nu este deloc
Jurnalul lui Traian Chelariu by Răzvan Voncu () [Corola-journal/Journalistic/4734_a_6059]
-
mai ales în al doilea volum, ce acoperă perioada 1933- 1936, conține toate semnele premonitorii ale acestui clivaj. Chelariu, pe măsură ce fructifică stagiile de pregătire la Roma și Paris, începe să se îndepărteze afectiv de literatura de ficțiune. Este printre ultimii „iconari” care debutează editorial (în 1933) și, deși va publica mai multe volume de poezie și eseuri, e limpede că, încă de când se afla la Paris, ambițiile literare trec din registrul entuziast al tinereții în cel lucid al maturității. Chelariu își
Jurnalul lui Traian Chelariu by Răzvan Voncu () [Corola-journal/Journalistic/4734_a_6059]
-
despre poezia de la Gîndirea (debutul editorial din 1997), o poezie pe care nici un istoric literar n-a mai explorat-o sistematic de la Dumitru Micu, Ov. S. Crohmălniceanu și Mircea Scarlat încoace. Sau în monografiile pe care le-a dedicat mișcării „Iconar” din anii ’30 - trăirismul bucovinean! - și vîrfului de lance al acesteia, Mircea Streinul. Evident, fără a uita studiile și edițiile din Traian Chelariu, Iulian Vesper sau Teofil Lianu. Apărute la finele deceniului zece, cărțile în cauză au fost comentate, prob
Trăiriștii bucovineni by Paul Cernat () [Corola-journal/Journalistic/4693_a_6018]
-
știu în ce măsură au reușit cu adevărat să spargă plafonul impunerii în conștiința critică. O nouă șansă în această direcție ar putea-o reprezenta reeditarea de anul trecut - în cadrul unui proiect susținut de Universitatea „Petre Andrei” din Iași - a lucrărilor despre „iconari”, reunite într-un volum intitulat Studii bucovinene. E vorba de Mișcarea „Iconar”. Literatură și politică în Bucovina anilor ’30 (la origine, teza de doctorat a lui Mircea A. Diaconu), de monografia Mircea Streinul. Viața și opera (apărută la o editură
Trăiriștii bucovineni by Paul Cernat () [Corola-journal/Journalistic/4693_a_6018]
-
critică. O nouă șansă în această direcție ar putea-o reprezenta reeditarea de anul trecut - în cadrul unui proiect susținut de Universitatea „Petre Andrei” din Iași - a lucrărilor despre „iconari”, reunite într-un volum intitulat Studii bucovinene. E vorba de Mișcarea „Iconar”. Literatură și politică în Bucovina anilor ’30 (la origine, teza de doctorat a lui Mircea A. Diaconu), de monografia Mircea Streinul. Viața și opera (apărută la o editură regională obscură, Institutul Bucovina- Basarabia din Rădăuți, 1998) și, pe post de
Trăiriștii bucovineni by Paul Cernat () [Corola-journal/Journalistic/4693_a_6018]
-
cam ocolit. Într-un anume sens, studiile grupate în volumul de față fac un bun pandant cu investigațiile comparatiste ale lui Andrei Corbea-Hoișie despre Paul Celan și „meridianul” său centraleuropean... Faptul că Mircea A. Diaconu și-a „reîncărcat” studiile despre „iconari” sub umbrela „studiilor bucovinene” are semnificația unui rebranding, prin cartografierea unei identități regionale periferice într-un interbelic marcat de ascensiunea naționalismului radical. Focalizarea asupra tinerilor scriitori ai Bucovinei devine astfel un punct privilegiat de observație asupra modernității în criză din
Trăiriștii bucovineni by Paul Cernat () [Corola-journal/Journalistic/4693_a_6018]
-
dar nu necritic) în care abordează o moștenire istorico-ideologică gingașă, întro perioadă în care angajamentele ortodoxiste, pro-legionare ale intelectualilor români interbelici provocau, de regulă, atitudini vehemente din partea multor comentatori. Speculînd cu inteligență „nevoia revizuirilor drept argument”, atît cartea despre mișcarea „Iconar”, cît și cea despre Mircea Streinul se așază, firesc, în prelungirea demersului din Poezia de la Gîndirea, pledînd convingător pentru o mai dreaptă situare și o mai bună cunoaștere a neotradiționalismului (anti)modern dintre cele două războaie: „De ce să fie un
Trăiriștii bucovineni by Paul Cernat () [Corola-journal/Journalistic/4693_a_6018]
-
Nichifor Crainic sau Radu Gyr? Sunt ei mai valoroși artistic? Și dacă ar fi valori apropiate, de ce unii să fie situați în primplan, iar alții ignorați cu totul?”. E drept că între timp lucrurile s-au schimbat întrucîtva... Că majoritatea „iconarilor”, în frunte cu Mircea Streinul, au fost stigmatizați în posteritate pentru angajamentele lor legionare și atitudinile antisemite, se știe, iar modul în care Mircea A. Diaconu analizează, din unghi cultural, tectonica politică a epocii - v. mai ales capitolul Ideologia iconaristă
Trăiriștii bucovineni by Paul Cernat () [Corola-journal/Journalistic/4693_a_6018]
-
dar plauzibilă, cu memoriile Aniței Nandriș-Culda, nu fără necesare delimitări polemice de comentatorii din anii comunismului. Capitolele despre Streinul, Chelariu și Vesper din ultima secțiune a volumului sunt, uneori, reduntante prin raportare la considerațiile deja formulate în monografiile anterioare despre „iconari”; o remaniere compozițională retrospectivă n-ar fi stricat. E de regretat și faptul autorul nu și-a „periat” stilistic textele, grevate, mai ales în close up-urile analiticteoretizante, de o exprimare cam dificultoasă. Însă, pe ansamblu, soliditatea documentară, detenta ideatică, subtilitatea
Trăiriștii bucovineni by Paul Cernat () [Corola-journal/Journalistic/4693_a_6018]
-
nu e nici urmă de dogmatică bisericească. Nu a încercat niciodată să picteze icoane, poate din aceeași candoare de a nu se apuca de ceva pentru care nu era pregătit tehnic, deși sub unghiul curățeniei lăuntrice Paștina e peste pragul iconarilor. Pe de altă parte, cînd l-a nemulțumit înfățișarea unui tablou, nu l-a aruncat și nici nu l-a distrus, ci l-a răzuit fără milă folosindu-i din nou pînza. Cînd l-am întrebat cînd își dă seama
Armonie inversă by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/3624_a_4949]
-
Omul este parte din Opera Naturii, la rândul ei Operă din infinitatea de părți ale Operei Divinului în cosmosul univers. Noi suntem parte din acest UNUL. * în lucrul unui pictor, culorile și linia (formele) sunt instrumente ale bidimensionalului. Dacă zugravii iconari „stagnează“ în acest bidimensional incomplet la redare și percepție, pictorii folosesc un efect/iluzie, prin degradeuri cromatice (spectrale) pentru a complementa, oarecum, a treia dimensiune: a spațiului. Se numește perspectivă. Prin flash și lentilă, aparatul foto surprinde mai rapid, ceea ce
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/98_a_277]
-
în civilizația europeană, cu precădere în spațiul germanic, francez sau italian, devine un agent al modernității și un exponent autoritar al unor simboluri și instituții noi, în esență el cumulează încă, în secvențe alternative, atît vocația de zugrav și de iconar, cît și pe aceea de actor laic în plin specatacol al gratuității. Spre deosebire de artistul occidental, însă, egal cu sine indiferent dacă pictează pentru sala de expoziție sau pentru spațiul amplu al unei catedrale, pictorul român trăiește încă - și va continua
Între Orient și Occident by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/11057_a_12382]
-
produse culinare pregătite special pentru Târgul de Florii, organizat la Muzeul Național al Țăranului Român, în perioada 11 - 13 aprilie 2014, între orele 10:00 și 18:00. Începând de vineri, 11 aprilie, olari, fierari, cioplitori, lingurari, cojocari, pielari, rudari, iconari, dar și încondeietoare, țesătoare, cusătorese, împletitoare, din toate zonele țării, se vor aduna în curtea Muzeului de la Șosea, la Târgul de Florii, care îi vor îmbia pe vizitatorii Târgului de Florii cu ouă încondeiate, icoane, obiecte din lemn, ceramică, țesături
Când se deschide Târgul de Florii și ce poți tocmi și târgui by Elena Badea () [Corola-journal/Journalistic/38444_a_39769]
-
văzând în scena celor trei magi pe compatrioții lor, cotropitorii persani, în semn de respect pentru această imagine, nu au incendiat biserica. Actualele ornamente mozaicale de pe zidurile bazilicii și imaginile de pe cele 40 de coloane au fost făcute de meșteri iconari ortodocși greci din sec. al XII - lea. Mozaicurile murale și icoanele de deasupra coloanelor au fost lucrate în stilul și în conformitate cu canoanele iconografice ale Bisericii Ortodoxe. Mergând mai departe trebuie să remarcăm că în apropiere de Hebron, pe drumul central
ŢARA SFÂNTĂ – SPRE CĂLĂUZIREA LA DESĂVÂRŞIRE A PELERINULUI DE LA VECHIUL TESTAMENT LA NOUL LEGĂMÂNT de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 63 din 04 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349060_a_350389]