753 matches
-
Etnografismul acesta nu este o problema legată strict de iconografie, ci, mai mult, o problemă de stilistică, de tratare. Chiar dacă sînt multe imagini care nu intră în repertoriul de semne cu care ne-au familiarizat pictura populară și toată gama iconografică de tip popular, aceste semne sînt asimilabile prin viziune și prin maniera în care sînt tratate. Ele sînt convertite la candoarea ornamentală și la o tipologie abstractă a viziunii populare. Frică de fabulație și purismul plastic O O. A uita
Un dialog despre Ilie Boca la Galeria Eleusis by Oana Olariu () [Corola-journal/Journalistic/6743_a_8068]
-
Pavel Șușară Artiștii din vechea gardă a sculpturii noastre interbelice, Oscar Han, Ion Jalea, Ion Irimescu, Romul Ladea, Corneliu Medrea, Constantin Baraschi, Boris Caragea etc., deși au rămas în datele majore ale stilisticii proprii, tematic și iconografic sînt tot mai sever confiscați de imperativele doctrinare ale realismului socialist și de epica sociologizantă a artei noi, pusă și ea în slujba clasei muncitoare de la orașe și sate. Lupta oficială cu formalismul decadent, satanizarea geometriei ca formă elementară a
Doina Lie, o schiță de portret (I) by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/6471_a_7796]
-
text apropiat de ce va fi fost textul original, totuși accesibil și cititorului contemporan, care nu e neapărat un specialist în paleografie. Mi se pare un câștig și ideea de a „lega" studiul monografic de ediția de text printr-un repertoriu iconografic, ce parcurge, în imagini iscusit alese, traseul demonstrației din carte. Viața Sfintei Maria Egipteanca. Cele mai vechi traduceri, manuscrise și versiuni. Studii și texte reprezintă o valoroasă și, să recunoaștem, neașteptată contribuție la o nouă înțelegere a fenomenului cultural românesc
Monografia unei legende hagiografice by Răzvan Voncu () [Corola-journal/Journalistic/6079_a_7404]
-
de marea istorie. Încă din adolescență s-a aflat, permanent, în preajma lui Alexandru Vlahuță, Barbu Ștefănescu-Delavrancea, I. L. Caragiale, Nicolae Grigorescu, Paul Bujor, Spiru Haret și a altora care i-au stimulat interesul și pasiunea pentru grafică, pictură, sculptură și arta iconografică, așa de puțin cercetată la noi pe atunci. Studiile în străinătate, călătoriile în întreaga Europă și cercetarea marilor muzee, pinacoteci, biblioteci de specialitate și expoziții i-au accentuat spiritul investigativ, pasiunea pentru amănuntul revelator și extraordinara curiozitate de a căuta
Întregiri la biografia lui I.D. Ștefănescu by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/5001_a_6326]
-
pictorul aici, printre cele 56 de personaje, din care circa jumătate au fost identificate, si pe celalalt prim autor al străvechii filosofii, pe magul Zamolxis...? Înainte de a revendică numele lui Zamolxis, personajul nostru ar trebui să îndeplinească o minimă cerință iconografica: să fie îmbrăcat tot în alb, precum Zoroastru, toga praetexta fiind aici simbolul rafaelit menit să sublinieze și să individualizeze calitatea de mag, de sacerdot al anticelor mistere. În afară de Zoroastru, un singur personaj îndeplinește acest criteriu, fiind în întregime îmbrăcat
Un get la Școala din Atena by Radu Cernătescu () [Corola-journal/Journalistic/3719_a_5044]
-
de onorant, suntem datori să spunem că pe parcursul cercetării interdisciplinare s-a putut recupera - după 130 de ani de când fragmentele de frescă au fost extrase și și-au pierdut locul care le fusese destinat în ansamblul bisericii Mănăstirii Argeșului - programul iconografic originar. Ce semnificație are tot acest discurs iconografic e greu de spus în câteva cuvinte și e riscant să ne propunem să extragem din el o singură idee. Fără îndoială că el ne va vorbi despre modelele și influențele artistice
Mărturii. Frescele Mănăstirii Argeșului by Liana Tugearu () [Corola-journal/Journalistic/3764_a_5089]
-
cercetării interdisciplinare s-a putut recupera - după 130 de ani de când fragmentele de frescă au fost extrase și și-au pierdut locul care le fusese destinat în ansamblul bisericii Mănăstirii Argeșului - programul iconografic originar. Ce semnificație are tot acest discurs iconografic e greu de spus în câteva cuvinte și e riscant să ne propunem să extragem din el o singură idee. Fără îndoială că el ne va vorbi despre modelele și influențele artistice care s-au exercitat asupra picturii medievale din
Mărturii. Frescele Mănăstirii Argeșului by Liana Tugearu () [Corola-journal/Journalistic/3764_a_5089]
-
intră pentru prima oară în contact cu ansamblul fragmentelor de frescă păstrate de la Curtea de Argeș sunt surprinși, de exemplu, de prezența numeroaselor imagini de sfinți militari, firească, pentru spiritul epocii în care a fost pictată biserica. Dincolo însă de toate detaliile iconografice care fac să zumzăie poveștile hagiografice din jurul fragmentelor de frescă și dincolo de măiestria fiecărei tușe de culoare și a expresiilor atât de diverse și de vii ale personajelor, alăturarea sfinților militari galeriei de personaje istorice din pictura originară a bisericii
Mărturii. Frescele Mănăstirii Argeșului by Liana Tugearu () [Corola-journal/Journalistic/3764_a_5089]
-
Pelișor să vină să mă avizeze sau direct Sinaia- Cumpătu. Vilele Comitetului Central. Adresa exactă o dau pe plic. Te îmbrățișez, G. Călinescu Note Originalele acestor scrisori, inedite, se află în arhiva doamnei Leontina Beniuc, soția poetului Mihai Beniuc. Ipostazele iconografice reproduse aici aparțin pictoriței Adina Paula Moscu și se află în arhiva profesorului Nicolae Scurtu din București 1. G. Călinescu - Istoria literaturii române de la origini până în prezent. București, Fundația Regală pentru Literatură și Artă, 1941, 950 pagini cu ilustrații, portrete
Noi contribuții la biografia lui G. Călinescu by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/4628_a_5953]
-
a simți și laturile adânci ale sufletului uman care pot ascunde lucruri mai greu de mărturisit. Pe aceste coordonate, întrevederile sale cu un subiect sunt vii, dinamice, incitante, devenind adevărate provocări într-o biografie spirituală. Cartea are un bogat material iconografic selectat din arhiva artistei și se bucură de condiții grafice excelente. Volumul a fost publicat cu sprijinul lui Mihai Stan, președintele Asociației pentru Muzică, Artă și Cultură și a apărut la editura Baroque Books & Arts, București, 2013. * Costin Popa, un
Două cărți despre Operă by Mihai Alexandru Canciovici () [Corola-journal/Journalistic/2988_a_4313]
-
fereastră spre cer. A descoperit abrupt puterea de fascinație a eterului și aspirația ascunsă a oricărei mase de a înfrînge gravitația în beneficiul absolutei libertăți pe care o promite experiența imponderabilității. Deși, în linii mari, el și-a păstrat motivele iconografice și structurile compoziționale, în interior s-a produs o radicală schimbare. Pentru lumea lui de forme consistente, puternice și exact circumscrise avea nevoie de un spațiu nemărginit, luminos și fără densitate. Și acesta nu putea fi decît cerul. Dar acolo
Ion Dumitriu, între pămînt și cer by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/10912_a_12237]
-
să primiți mulțumirile și respectuoasele mele omagii, G. Călinescu Din amintirile și evocările doamnei Alice-Vera Călinescu rezultă că familia doctorului Constantin Giugiuc fusese cununată de G. Călinescu, erau cât se poate de apropiați, i-a procurat lui G. Călinescu material iconografic, cu imagini și chipuri din Bucureștiul de altădată, pe care le-a folosit în romanul Enigma Otiliei. Intervenția sa pe lângă Florica Bagdasar a stârnit interesul comisiei de epurări și comprimări, iar doctorul Constantin Giugiuc nu a intrat în sfera celor
Întregiri la bibliografia lui G. Călinescu by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Journalistic/11007_a_12332]
-
ornamente mozaicale de pe zidurile bazilicii și imaginile de pe cele 40 de coloane au fost făcute de meșteri iconari ortodocși greci din sec. al XII - lea. Mozaicurile murale și icoanele de deasupra coloanelor au fost lucrate în stilul și în conformitate cu canoanele iconografice ale Bisericii Ortodoxe. Mergând mai departe trebuie să remarcăm că în apropiere de Hebron, pe drumul central ce duce la Ierusalim, se mai află un loc de pelerinaj creștin - Stejarul Mamvri sau Templul Ramat El - Halil. Tradiția veche iudaică face
ŢARA SFÂNTĂ – SPRE CĂLĂUZIREA LA DESĂVÂRŞIRE A PELERINULUI DE LA VECHIUL TESTAMENT LA NOUL LEGĂMÂNT de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 63 din 04 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349060_a_350389]
-
Preasfintei Născătoarei de Dumnezeu se află în paraclisul de la poarta Mănăstirii Iviron, de aceea icoana este numită „Portărița” (Gr. Παναγία Πορταϊτισσα). Conform tradiției, această icoană a fost pictată de Sfântul Apostol și Evanghelist Luca. Icoana Maicii Domnului „Portărița” aparține tipului iconografic Hodighitria („Îndrumătoarea”). Sfânta Fecioară Maria este zugrăvită ținându-L pe Iisus Hristos pe brațul stâng și aratând spre El cu mâna dreaptă ca o călăuză spre Dumnezeu (de aici denumirea de „Îndrumătoarea”). Pruncul Iisus Hristos ține în mâna stângă un
CÂTEVA INDICII ŞI REFERINŢE ISTORICE ŞI SPIRITUAL – DUHOVNICEŞTI DESPRE ICOANA MAICII DOMNULUI “PORTĂRIŢA” DE LA MĂNĂSTIREA IVIRON DIN SFÂNTUL MUNTE ATHOS... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2012 din 0 [Corola-blog/BlogPost/360145_a_361474]
-
artă fotografică și afișe cinematografice (9-23); Banca Ion Țiriac (vitrină): Expoziție de pictură; Casa de Cultură a Studenților: Expoziții de caricatură, Radu Stoica; artă decorativă, artă fotografică cu temă liberă, Cercul Iris; Unirea Principatelor Române oglindită în carte și documente iconografice, expoziție din colecția prof. univ. dr. Ion Iliescu (9-20). Spectacole Timișoara Opera Română Timișoara: Tosca de G. Puccini, premieră, 25. 02, ora 19, și 26. 02, ora 19; A douăsprezecea noapte, 21. 02, ora 20. Filarmonica „Banatul“: American-Romanian Music Festival
Agenda2005-08-05-timp liber () [Corola-journal/Journalistic/283418_a_284747]
-
artă fotografică și afișe cinematografice (9-23); Banca Ion Țiriac (vitrină): Expoziție de pictură; Casa de Cultură a Studenților: Expoziții de caricatură, Radu Stoica; artă decorativă, artă fotografică cu temă liberă, Cercul Iris; Unirea Principatelor Române oglindită în carte și documente iconografice, expoziție din colecția prof. univ. dr. Ion Iliescu (9-20). Spectacole TIMIȘOARA Opera Română Timișoara: Tosca, de G. Puccini, 26. 02, ora 19; „De ziua ta“, spectacol extraordinar, 2. 03, ora 19. Filarmonica „Banatul“: Recital de muzică de cameră, 1. 03
Agenda2005-09-05-timp liber () [Corola-journal/Journalistic/283441_a_284770]
-
faimă europeană datorită, în primul rând, altarului său de o frumusețe aparte, care conține 28 de panouri pictate reprezentând scene din viața Mariei și din Patimile lui Iisus, cu imagini de sfinți și martiri, cu fel de fel de aluzii iconografice la evenimentele biblice. Stranele, realizate în secolul al XVI-lea, sunt decorate cu ornamente gotice, specifice mobilierului de acest gen din Germania și Elveția. O. Nica Turiști români și străini l Bilanț și previziuni Anul trecut au ieșit din țară
Agenda2005-09-05-turistic () [Corola-journal/Journalistic/283442_a_284771]
-
că e cea mai frumoasă poezie și rugăciune compusă și rostită vreodată pe fața pământului! Este o sinteză a Ortodoxiei, a teologiei ortodoxe. Acest Acatist al „Rugului Aprins” este, ca și icoana „Rugului Aprins”, cea mai complexă formă poetică, respectiv iconografică, de a aduce mulțumire și laudă Maicii Domnului. Adeseori Părintele Daniil se retrăgea în pădure ca să se adâncească în rugăciune și multor oameni le-o lua înainte când veneau să-i ceară o povață sau ajutor, spunându-le problema și
DIN SERIA „PRO MEMORIA ?' ANUL COMEMORATIV AL APĂRĂTORILOR ORTODOXIEI ÎN TIMPUL COMUNISMULUI” MĂRTURISITORII ROMÂNI AI LUI DUMNEZEU DIN PERIOADA COMUNISTĂ. PĂRINȚII DE LA RUGUL APRINS ȘI de STELIAN GO [Corola-blog/BlogPost/384837_a_386166]
-
altele specifice arhitecturii din Țara Românească. Pictura interioară și exterioară este realizată de frații moldoveni Sofronie și Ion, în timpul domniei lui Ieremia Movilă. Trăsătura caracteristică a picturii de la Sucevița este înclinația spre narațiune și peisagistică, manifestate într-o vastă interpretare iconografică, care respectă tradiția născută în epoca lui Petru Rareș, dar o și completează cu teme noi, cum ar fi cele cu caracter teologico-dogmatic. „Testament al artei moldovenești”, așa cum este caracterizată de Paul Henry, cercetător de artă franceză, pictura murală de la
de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1390 din 21 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/383791_a_385120]
-
două spații. Pereții interiori și exteriori au fost acoperiți cu fresce, în anul 1537, care au supraviețuit până în zilele noastre, exceptând fațada nordică. Ele impresionează ochii vizitatorului cu filigranul complicat și nemuritor, în aceeași măsură în care uimește claritatea alinierii iconografice și nuanța caldă și armonioasă de galben. Întreaga pictură murală a bisericii se integrează în complexul picturii mănăstirilor bucovinene și este apreciată, în acest context, că se impune ca „unul dintre cele mai importante monumente de artă românească veche”. („Pelerin
de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1390 din 21 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/383791_a_385120]
-
jumătate a secolului XIV) prezintă note noi : Nu se vede orașul; lângă asinul lui Iisus Hristos este pictat și asinul cel mic, de care vorbește Evanghelia". La Pantanassa (prima jumătate a sec. XV) "reapare orașul". Dionisie de Fourna, sintetizând tradiția iconografică ajunsă până în vremea sa și călăuzindu-se de textul Evangheliilor praznicului îndrumă: "O cetate și în afara ei un munte și Iisus Hristos șezând pe un măgăruș și binecuvântând, iar dinapoi apostolii și dinainte pe munte, un copac, iar în copac
CÂTEVA ÎNVĂŢĂTURI ŞI REFERINŢE DESPRE PRAZNICUL INTRĂRII DOMNULUI NOSTRU IISUS IISUS HRISTOS ÎN IERUSALIM – DUMINICA FLORIILOR ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1195 din 09 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/383441_a_384770]
-
se îndreaptă către mulțimi, cu mâna dreaptă binecuvântând, iar în mâna stângă ține volumenul închis, simbolul Evangheliei; cu toate că privirea se îndreaptă către mulțimi totuși meșterul iconar nu înfățișează fața Mântuitorului din profil, față de noi care Îl privim, ci, potrivit rânduielii iconografice și datorită neîntrecutului său meșteșug artistic el înfățișează fața din trei părți încât cu privirea Sa ne cuprinde și pe noi cei care stăm în fața icoanei. În unele icoane (Dobrovăț) deși cu mâna dreaptă binecuvintează mulțimile, cu fața se îndreaptă
CÂTEVA ÎNVĂŢĂTURI ŞI REFERINŢE DESPRE PRAZNICUL INTRĂRII DOMNULUI NOSTRU IISUS IISUS HRISTOS ÎN IERUSALIM – DUMINICA FLORIILOR ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1195 din 09 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/383441_a_384770]
-
fiecărui monument în parte. Dar „revelația” că pictura exterioară care îmbracă complet monumentele de la turlă până la soclu „ascunde” un mesaj a avut-o abia în 1959. „... a fost începutul noii mele metode de cercetare prin exegeza teologică a întregului program iconografic al picturii exterioare moldovenești, - metodă ce mărturisesc că nu știam la ce mă va duce”. Însă „revelația” a fost posibilă „numai după ce am ajuns să punem ordine în datarea monumentelor” căci nici unul dintre înaintași nu a urmărit problema datărilor, adică
PROFESORUL SORIN ULLEA, ISTORIC AL ARTEI MEDIEVALE MOLDOVENEȘTI (II) de EMILIA ȚUŢUIANU în ediţia nr. 2343 din 31 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/383054_a_384383]
-
turcilor imaginată de Petru Rareș în numele poporului Moldovei, exprimată într-o vastă și erudită gândire teologică de episcopul Macarie: „o ectenie, și anume ectenia a șasea, exclusiv militară din Marea ectenie cu care începe slujba Liturghiei”, repetată - cu aceiași schemă iconografică - „cu o tenacitate fără egal din monument în monument - fenomen unic în istoria ideilor”. Prima biserică total îmbrăcată cu pictură exterioară din Moldova și din lume a fost biserica domnească din Hârlău zugrăvită în 1530 al cărei program îl găsim
PROFESORUL SORIN ULLEA, ISTORIC AL ARTEI MEDIEVALE MOLDOVENEȘTI (II) de EMILIA ȚUŢUIANU în ediţia nr. 2343 din 31 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/383054_a_384383]
-
În studiul său Sorin Ullea constată că Tetraevaghelul a fost doar admirat dar nestudiat de înaintași, apreciat doar ca realizare artistică fără analizarea din punct de vedere estetic nici a celor patru imagini ale evangheliștilor, pomenite doar prin simple descrieri iconografice sau aprecieri stilistice cu caracter general, și nici punerea în pagină a textului. Nu a fost inclus nici în istoria picturii moldovenești ci menționat doar în capitole secundare. În realitate acest Tetraevanghel, demonstrează Sorin Ullea, „constituie introducerea firească și necesară
PROFESORUL SORIN ULLEA, ISTORIC AL ARTEI MEDIEVALE MOLDOVENEȘTI (II) de EMILIA ȚUŢUIANU în ediţia nr. 2343 din 31 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/383054_a_384383]