744 matches
-
-l evoca pe Vasile Blidaru. Pe patul de moarte, i-a cerut iertare văduvei haiducului, iar fiica acestuia, Maria, a venit la Înmormîntare. Citind și alte documente despre rezistența armată anticomunistă din munții României, atît de diversă, de necoordonată, de idealistă și, după 1956, atît de văduvită de spe ranță, am dat peste o coincidență stranie: ciuruirea lui Vasile Blidaru cu mitralierele și capturarea trupei lui Toma Arnăuțoiu de pe versanții de sud ai Făgărașului au avut loc În aceeași zi, 20
O vara ce nu mai apune by Radu Segiu Ruba () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1375_a_2743]
-
viitor: când eram student m-au impresionat foarte mult dialectica istoriei a lui Hegel (Prelegeri de filozofie a istoriei) și cea a lui Karl Marx (Manifestul Partidului Comunist). Dar mi-am dat seama curând că se trata despre niște construcții idealiste sau materialiste. În istorie nu există nici o lege asemănătoare legilor naturii. Cursul istoriei nu este determinat de reguli în care se pot deduce principii pentru a acționa în viitor. În anii '50, la Roma, din perspectiva stagnării reformelor, rezultată în urma
Ceea ce cred by Hans Küng [Corola-publishinghouse/Administrative/910_a_2418]
-
rolul de decident social. Statul este presupus a încerca să realizeze interesul general, ce nu se confundă cu suma intereselor particulare. Aparatul instituțional al Statului este considerat un centru de decizie autonom. Cele două concepții descrise constituie viziuni normative și idealiste ale Statului, ele indicînd mai mult modul cum acesta ar trebui să se comporte decît cum o face de fapt. Kenneth Arrow a arătat că nu se poate desprinde o scară de preferințe sociale dintr-un ansamblu de preferințe individuale
[Corola-publishinghouse/Administrative/1458_a_2756]
-
este simbolică pentru încremenirea vieții din acea perioadă, paralizie care a dus la situații aproape suprarealiste. 2 Ana Blandiana, " Poezia între tăcere și păcat", Spaima de literatură. București: Humanitas 2004, 151. Cosecha de angeles, 164. 3 Pe linia tradiției filosofice idealiste, Blandiana semnalează importanța percepției în "Ochiul închis": "Nu îndrăznesc să închid o clipă ochii/ De teamă / Să nu zdrobesc între pleoape lumea." (Cosecha: 32-33). Ca și Borges, creează un joc insistent pe baza dicotomiei între vis și realitate, așa cum se
Ana Blandiana și nostalgia originii by Francisca Noguerol () [Corola-journal/Journalistic/7479_a_8804]
-
de înțelepciune a vieții, în compoziția căreia intră o doză consistentă de cinism. Viața după noile norme exclude orice urmă de demnitate și are ca singur scop atingerea unui țel mai degrabă material. O femeie experimentată își sfătuiește prietena încă idealistă în legătură cu viitorul soț: "... Aaaa, dacă a apucat el să se obișnuiască cu tine și-i nițel mai bătrâior și nu-i mai arde de femei ori are alte griji pe cap, se mai întâmplă că-l uită Dumnezeu lângă tine
Fără iluzii by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/7155_a_8480]
-
pot la un moment dat să-și recapete vigoarea. Cartea lui Manoilescu e vetustă prin epoca în care a fost scrisă și desuetă prin idealul de înțelegere la care se așază autorul. Cu alte cuvinte, e o carte serafic de idealistă și inadmisibil de optimistă. Căci în ea este vorba de etica de care ar trebui să asculte oamenii politici în exercițiul mandatului lor, sarcină auctorială cu totul ingrată dacă ținem seama de cinismul de cimitir în care se scaldă demnitarii
Codul onoarei politice by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/5985_a_7310]
-
Liiceanu se sprijinea pe „concursul efectiv al responsabililor comuniști ai planificării culturale": „Direct spus, așa cum lui Sergiu Nicolaescu i se cedase monopolul filmelor cu potențial de succes la public, lui Gabriel Liiceanu i se permitea să vîndă en gros filozofie «idealistă» popularizată. Ceea ce, în condițiile unei culturi monocrome și arhicontrolate, nu putea însemna decît succes instantaneu." Ce surprinde nu e atît enormitatea comparației, cît seninătatea cu care Caius Dobrescu o poate rosti. Aici nu e vorba de ignoranță și nici de
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/6024_a_7349]
-
puterea măștii mele Ascunse-n sine, trainică la rele." Aceste versuri din poemul Hombre secreto au fost revelate de fiul său. Tudor Vianu era supus umilințelor intelectuale de tot felul, marginalizat și exclus, pentru vina de a reprezenta încă filosofia idealistă, dar și pentru că nu se înregimenta în structurile politice ale stăpînilor țării (să nu uităm că, în aceeași vreme, colegi de-ai săi din Universitate, precum Rosetti, Graur, Iordan, Byck ș.a. aveau carnete de partid!). Tudor Vianu trăia, cum scrie
Vianu și Vianu (I) by Alexandru Niculescu () [Corola-journal/Journalistic/6060_a_7385]
-
dovedească cu orice preț că spiritul nu există și că, în afara materiei, nu mai e loc sub pielea omului de nimic altceva. Că așadar omul e un zgîrci de gene și hormoni în privința căruia e de prisos să întreținem iluzii idealiste. De aceea, e un spectacol deconcertant să vezi cît spirit se cheltuiește azi împotriva spiritului. Acesta e gustul cu care rămîi citind al doilea volum apărut în limba română al neurologului Antonio Damasio, profesor la Universitarea din California de Sud
Secreția creierului by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/6120_a_7445]
-
fiindcă răspunde unor interese ascunse), nu are cum să dureze fără să compromită întreaga societate, inclusiv pe cei care practică aceste puteri. Avem nevoie să ne întoarcem la un comportament instituțional civilizat, la respectul pentru instituții. Aceasta nu din motive idealiste, ci dintr-o cauză pur obiectivă, din pericolul de măcinare a structuriiestablishment-ului. Societatea românească întreagă are de făcut un pas pragmatic înainte: dobândirea încrederii și respectului de sine. Este inutil să cerem cu glas tare oamenilor politici să fie corecți
Instituţia Preşedintelui nu se ocupă, demn şi respectabil, de reprezentarea Statului. Articol scris de ASR Principele Radu al României () [Corola-journal/Journalistic/48609_a_49934]
-
nu mi se dăduse... Nichita îmi zicea italienește... tenente. Cu aluzia la oînfatisarea ce o aveam pe-atunci de tânăr frumușel și cu un fel de a fi mai deosebit. 1944-1945 fusese și ultimul an în care se făcuse filosofia idealista - eram cu Immanuel Kant... cu cerul înstelat de deasupra noastră și conștiința din noi. Frază ce separă totul. Venind, imediat, pe senilele țancurilor sovietice, marxism-leninismul, cu a sa răsturnare... Între mine și Nichita, se cască astfel un hau, teoretic... Fusese
Momente cu Nichita by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/6549_a_7874]
-
ca Vladimir Sorokin, Kenzaburõ Õe, Richard Powers, Sjón, Scott Bradfield, Dubravka Ugrešic etc., ceea ce e puțin intimidant pentru mine, dar și stimulator. În comparație cu viața culturală germană, cea românească are plusuri și minusuri. E bine că persistă la noi o încredere idealistă în poezie, în arta scrisului în general, o spontaneitate creatoare, dacă ineficientă, măcar stenică. Există oameni, în cele mai îndepărtate colțuri ale țării, care trăiesc mai departe utopia cărții, reveria scrisului ca act existențial. Avem și un strat subțire de
„Am atins o clipă cerul cu palma“ by Ioana Pârvulescu () [Corola-journal/Journalistic/6575_a_7900]
-
mult, morala care descinde din cazul lui Paulescu e următoarea: un spirit liber care se opune curentului nu are cum să nu piardă pe termen scurt, dar deopotrivă nu are cum să nu cîștige pe termen lung, premisa calculului fiind idealistă: cîștigă cine intuiește că forța nu are cîștig în fața spiritului și că, la scara unor întinderi mari de timp, umanitatea reține măreția spiritului și lasă deoparte efectul constrîngător al puterii. Și cum democrația e un joc la aparențelor în spatele cărora
Cercetătorul creștin by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/6091_a_7416]
-
de cuvinte? Asta înseamnă că ați ajuns la acel stadiu al relației în care sa puteți comunica prin gesturi si expresii. Este un lucru foarte important și un anumit nivel la care nu toate cuplurile ajung. Îi cunoști visele? Visele idealiste, de copil, dar și visele asupra viitorului. Cum arată lumea perfectă a partenerului tău este un aspect important ce te privește personal tocmai pentru a vedea dacă și tu faci parte din ele sau dacă te poți integra acolo.
Cât de bine îți cunoști partenerul de viață by Badoiu Raluca () [Corola-journal/Journalistic/64311_a_65636]
-
de presă pe care a convocat-o, duminică, precizând că a fost „mazilită” de liderii partidului. „Nu am contestat niciodată ideile și teoriile „mărețe” care aduc beneficii cetățenilor. Am fost un soldat ascultător al partidului, am fost și rămân o idealistă. Contest însă modul în care teoria se pune în practică, deseori și mai ales deturnarea scopului în favoarea intereselor personale ale anumitor lideri. V-am spus acestea pentru a înțelege care sunt motivele demisiei mele din PSD, demisie pe care o
Oana Mizil a demisionat din PSD () [Corola-journal/Journalistic/45802_a_47127]
-
le-aș fi făcut, ci pentru că, pur și simplu, nu-mi fac iluzii. Ceea ce ar putea duce la concluzia că sunt un om dezorganizat. Ei bine, nu: sunt cât se poate de organizat, dar din necesități pragmatice, nu din porniri idealiste. Tot ce fac stă sub spectrul meșteșugismului. Nu visez cu ochii deschiși, dar resping cu un fel de îndârjire irațională ideea eșecului. Nu renunț la luptă, deși nu pornesc aproape niciodată războaie. Dar odată implicat, mi se pare rușinos să
Ești mulțumit de tine? by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/4351_a_5676]
-
spirit) e considerată a fi marea iluzie a omenirii: aceea că spiritul și materia pot fi separate. În realitate, avem o pereche originară dată de chiar existența omului în univers. Cu asemenea premise am putea bănui în autor vagi tresăriri idealiste. Nimic mai fals, Viorel Chițea neavînd predispoziții de sensibilitate religioasă. În ochii lui, Dumnezeu e un concept care se cuvine a fi tratat ca atare, ca pe o temă a cărei soluție stă în conștiința omului, nu în afara ei. Eseistul
Personal, consider că… by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/5574_a_6899]
-
dar chiar i le taie. Un resemnat măcinat de ezitări cronice a cărui apatie e întreruptă de răbufniri entuziaste, un vacilant recăpătîndu-și siguranța în chip sporadic și numai pentru puțin timp. Culmea e că, fiind în carență de voință, stofa idealistă îi este intactă, de unde și frămîntările cu tentă sapiențială pe care le trăiește. Formula interioară a lui Dan Iacob e de fluctuație ciclotimică cu ritm foarte lent, acum fiind optimist și histrionic, iar peste cîțiva ani melancolic și strivit de
Ieșirea din cărți by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/3530_a_4855]
-
Alfred Jarry a creat o realitate parodică și ludică dincolo de metafizică. El consideră patafizica știința soluțiilor imaginare, a lumilor paralele, cea mai pură dintre discipline. Patafizica „acordă simbolic lineamentelor proprietățile obiectelor descrise prin virtualitatea lor”. Patafizica este o filosofie asurdistă, idealistă dincolo de absurdul însuși, deoarece presupune că orice eveniment al realității să fie tratat ca pe ceva extraordinar, în afara simulării. Misterios și inconsistent ca ceilalți protagoniști din realitatea patafizică, Fra repetă, nu întâmplător, în tipul lui de moarte, că jocul se
Un roman patafizic by Marius Miheț () [Corola-journal/Journalistic/3652_a_4977]
-
oxigen, de pierde-vară care-și fac veacul de nu în cârciumă, în agenția de pariuri, de interlopi dispuși să răpească oameni pentru a-i convinge să intre într-o combinație, și de ce nu, de - puține, minoritare, cei drept - tinere profesoare idealiste care- și iubesc meseria și cred în capacitatea copiilor de a progresa. Ici și acolo, câte un detaliu arată un autor cu simț al observației și capabil de ironie fină: „Știi că în caz de război e virtual imposibil să
Hazard by Luminița Corneanu () [Corola-journal/Journalistic/3413_a_4738]
-
Consecvent și fidel unui proiect inovator pe piața românească de carte de la momentul respectiv, George Cristian Maior prefațează volumul cu un eseu despre o lecție tristă a istoriei și mai ales a politicii, văzând în revoluționarul rus tragedia marii politici idealiste. Pe de o parte, traiectoria seriei se modifică odată cu această apariție. Nu mai avem de-a face cu un volum care să reușească să reabiliteze în ochii publicului larg un personaj controversat, cum era cazul celor anterioare, indiferent de etichetele
Ironia istoriei – Lecția lui Lev Troțki by Diana Ivan () [Corola-journal/Journalistic/3100_a_4425]
-
justifică prin scopul acestuia, scria revoluționarul rus, iar scopul se justifică dacă ajută la sporirea puterii omului asupra naturii și abolirea puterii omului asupra omului. Lecția lui Troțki, pusă în oglindă cu cea a lui Machiavelli, este cea a politicii idealiste față de cea realistă. Observația acceptabilă de altfel a primului, cum că cine are un scop nu poate respinge metodele, este în fapt un raționament grav viciat din start, câtă vreme scopul este unul utopic, iar metodele excesive. Lipsa simțului realității
Ironia istoriei – Lecția lui Lev Troțki by Diana Ivan () [Corola-journal/Journalistic/3100_a_4425]
-
condiții, apar cu atât mai surprinzătoare culorile în care e trasat portretul poetului Beniuc: ca un scriitor veritabil, important, care ar merita antologat cu severitate tocmai în folosul propriei imagini. Nu știu dacă ideea lui Ion Brad nu e cam idealistă. (În definitiv, chiar și reducând opera lui Beniuc la o plachetă curată, nu cred că autorul ei va putea fi considerat mai mult decât notabil). Dar îmi e clar că efortul de a judeca obiectiv, de a despărți scrupulos valoarea
Tradiție și inovație by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/2962_a_4287]
-
director al ateneelor populare din capitală, inspector al teatrelor sătești, misionar propagandist în provinciile dezrobite, referent al Casei Școalelor, membru al societății �Cultul șrând șters în periodic, n.m., G.O.ț umbând cu servieta subsuoară, famelic, cu priviri mioape și idealiste, grăbit totuși să nu scape un loc sau o sinecură culturală, vreo misiune specială, încasând jetoanele de prezență cu anticipație, sub cuvânt că e �în mare lipsă" - lucru verosimil după înfățișarea lui ascetică și nemâncată, cu hainele căzându-i de pe
E. Lovinescu - proze uitate by Gabriela Omăt () [Corola-journal/Imaginative/14906_a_16231]
-
imensul simt istoric" al acestuia și faptul că, deși a insistat prea mult asupra gândirii care s-ar crea pe șine din proprie voința, a rămas cu toate acestea conectat la schimbările reale ale lumii. "Oricât de abstractă și de idealista îi era formă, cugetarea să se desfășura totuși în paralel cu desfășurarea istoriei mondiale, iar această trebuia să fie doar dovadă justeții celei dintâi. Chiar dacă, în modul acesta, raportul adevărat era inversat, întors cu capul în jos, filosofia căpătat totdeauna
Polis () [Corola-journal/Science/84977_a_85762]