503 matches
-
de la curs, iar apetitul lor pentru studiile universitare era foarte scăzut. Singurul element care le susține la școală este idealismul corectitudinii politice. Acest iluzoriu sistem poate fi și el privit prin prisma urmei derridiene. Sistemul se bazează pe o anume idealizare a grupurilor sociale dezavantajate ceea ce duce la o permanentă căutare în realitate a unui limbaj care tinzând spre un anume respect al celor oprimați, amână rezolvarea problemelor lor sociale, economice, politice. Urma, în acest caz, este simulacrul permanent al prezenței
Derridianul Philip Roth by Mihaela Mudure () [Corola-journal/Journalistic/6084_a_7409]
-
care o declară de la început: să evite clișeele care ne-au tăiat pofta de a-i mai frecventa pe cei vechi. Potrivit autorului, există trei poncife care au acoperit universul elin cu patina unei mediocre înțelegeri istorice. Primul stă în idealizarea Greciei sub forma unui tărîm diafan în care cetăți precum Olynthos, Teba, Sparta sau Atena reprezentau lăcașul unei vieți de luxură: un pritaneu extins la scara întregii agore, cu cetățeni rafinați în alegerea deliciilor, frămîntați doar de inițieri secrete și
Docimazia filologică by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/4748_a_6073]
-
să scrie la jurnal - un act care poate fi efectuat aproape în orice condiții”. Dar nu e numai atît. E și o cale, repetăm, a regăsirii eului, o dureroasă convertire a neajunsului în cauză în calitate. Prin nobila replică dată idealizării factice pe care o implica obligația ideologică, prin confruntarea unei ambianțe repulsive cu o intensivă estetizare. „Eu (...) spun lucrul interesant, declară autorul, că propice marii arte e tocmai regimul dictatorial care forțează pe oameni să trăiască în pure convenții și
Marele Radu Petrescu by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/5004_a_6329]
-
Hegel”. Aria livrescă a lui Cassian Maria Spiridon se completează și cu nume scriitoricești mai recente, dovadă a împrejurării că deschiderea d-sale pentru trecut nu se cantonează într- o etapă a „maeștrilor” mai îndepă rtați în timp, apți de idealizare. Cîțiva tineri poeți de odinioară (vai, cît de scandalos de repede trece timpul!), în preajma cărora neîndoielnic s-a aflat, au parte de o prețuire nedrămuită, cu atît mai convingătoare cu cît vine din partea unui condei liric. E cinstită „tripleta moldavă
Recepția trecutului by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/5620_a_6945]
-
te superi ca văcarul pe sat. Ideologic vorbind, bufeurile pamfletare la adresa unor intelectuali „revizioniști” sau „postmoderni” de după 1989 (Mircea Cărtărescu în primul rînd), ca și a unor politicieni în serviciul cărora s-au pus (ex.: Traian Băsescu), ieșirile vehemente împotriva idealizării „boierilor de altădată” (v. mărturiile privitoare la „botnițele” puse țăranilor culegători de struguri de pe moșiile lui... Duiliu Zamfirescu) sau antipatia la adresa monarhiei („De ziua foștilor regi, mă îmbolnăvesc subit de coprolalie”) îl arată pe autorul Îngerului a strigat ca pe
Finis coronat opus by Paul Cernat () [Corola-journal/Journalistic/3688_a_5013]
-
periferice. |sta să fie misterul scrisului? Dincolo de anecdotica propriuzisă, se ridică, am senzația, o întrebare cu plafon mai larg: cum se poate face, totuși, o portretistică literară cinstită? Cu alte cuvinte, una care să nici nu măsluiască adevărul biografic, prin idealizare grosolană, dar nici să nu devină spectacol de mahala, printr-o grosolănie idealizată. Un răspuns mai mult decât credibil oferă prozele lui Alexandru Vlad, publicate nu demult sub titlul Măsline aproape gratis. E drept că romancierul clujean nu-și propune
Cu supușenie, Scardanelli by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/3735_a_5060]
-
încrederea.“ (p. 367) Declarația de intenție e pusă în practică, urmînd cercetarea fiecărei teme anunțate, într-un alai de arabescuri oțioase, care obosesc cititorul. E aici o măcinare în gol de abstracțiuni inerte, care frapează prin naivitate și irită prin idealizare silnică. Nimeni nu mai poate azi să se lase în voia unor unduiri de iluzii catulice (venerice), așa cum fac protagoniștii tratatului. Volumul e pătruns de un exces de retorică ca scop în sine, a cărei plăcere e greu de gustat
Argumente și alegorii by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/3162_a_4487]
-
disponibilitatea tânărului de a face compromisuri ideologice, susține el, spre a-și salva familia, ajungând astfel unul dintre scriitorii cei mai manevrabili sub raport politic. A jucat cu dezinvoltură farsa pusă la cale de culturnicii epocii, farsă care merge până la idealizarea lui Gh. Gheorghiu-Dej, devenit personaj în romanul său de tristă amintire, Drum fără pulbere. Că avem de-a face cu un scriitor de aleasă ținută literară, un scriitor trecut prin cultură, cu lecturi serioase din diferite domenii ale artei, ne-
Un text necunoscut al lui Petru Dumitriu () [Corola-journal/Journalistic/3179_a_4504]
-
unui prezent colorat. Toate aceste fragmente posedă, nu doar în memoria Emiliei, dar și în aceea a peliculei o aură proprie, aceea a timpului ireversibil consumat, iar această aură le-o conferă nostalgia. Nu este vorba aici de o ieftină idealizare, ci de faptul că documentul extrage bucuria simplă a unor oameni simpli care fac haz de necaz, care reacționează ironic, care trăiesc cu toate celulele firii clipa lor măruntă. Există o serie de scene grotești, însă în ele sunt prezente
Estalgie și puțină uitare by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/3275_a_4600]
-
o cunoască sub toate aspectele, să știe să stabilească fără greș, în orice chestiune și în orice moment, care este starea de spirit a masei, care sunt adevăratele ei năzuințe, nevoi, gânduri, să știe să stabilească, fără umbră de falsă idealizare, care este gradul de conștiință al masei și forță influenței exercitate de cutare sau cutare prejudecăți și rămășițe din trecut, să știe să câștige încrederea nețărmurita a masei printr-o atitudine tovărășeasca față de ea, printr-o atentă satisfacere a nevoilor
Polis () [Corola-journal/Science/84978_a_85763]
-
ar putea fi deplînși pentru o situație proastă. Toți aceștia își dau seama că, într-un fel strîmb, "răul absolut" pe care l-au comis rămîne într-adevăr "nepedepsibil". Iar iertarea nu devine astfel, în conștiințele noastre derutate între o idealizare și o realitate la fel de incompatibile ca și odinioară, un termen nespus de jenant?
In Infernul cu prelungire (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/10157_a_11482]
-
sintagme care au ridicat nivelul general de conversație. Din cauza acestei Înțelegeri limitate, În media românească continuă exaltarea vechilor traduceri - În lipsa feed-back-ului necesar din partea nativilor. 'La aniversara', se invoca reflex numele lui C.M.Popescu (moartea sa tragica În adolescență predispunând spre idealizări), fără o Înțelegere obiectivă a calităților și defectelor tălmăcirilor sale. Din păcate, variantele sale sunt cele mai pline de „malapropisme” hilare și sintaxe forțate, dacă nu chiar negramaticale. Lipsa de Înțelegere subtilă a englezei perpetuează și un tip de proiecție
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/79_a_214]
-
regele macedonean - citez din memorie, dar destul de exact - „pionierul uneia dintre cele mai profunde revoluții din istoria lumii”: afirmarea fraternității dintre oameni și unitatea umanității. Au existat, vă dați seama, voci care l-au acuzat pe Tarn de exagerare, de idealizare și, dacă pot spune așa, de contemporaneizare forțată a gestului și vorbelor lui Alexandru cel Mare. S-a spus că, totuși, regele a Împărțit vinul ritualului de reconciliere În primul rând cu soldații macedoneni și că În speech-ul său
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1884_a_3209]
-
superficială pe fiecare nouă cunoștință, nu faci decât să Împachetezi un hopa-mitică ce va sări În picioare și-ți va rânji În față În momentul când vei Începe să ai contacte cu adevărat antagonice cu lumea. În clipa de față, idealizarea unui semen ca Leonardo da Vinci ar putea constitui pentru tine un far călăuzitor mult mai valoros. Negreșit, valurile vieții te vor ridica și te vor coborî, cum mi s-a Întâmplat și mie În tinerețe, dar străduiește-te să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1937_a_3262]
-
ai dori să fii și cum te amăgești singur că ești de-adevăratelea. Pentru aflarea sinelui adevărat, trebuie să alungi din tine orice urmă de narcisism, de auto-admirație și de mulțumire de sine. Orice concesie pe care o faci propriei idealizări este o piedică în calea adevăratei autocunoașteri. Pe măsură ce înaintăm pe drumul vieții, ni se oferă alte și alte ocazii de a pătrunde în ascunzișurile propriei noastre ființe. Numai prin cunoașterea cinstită a sinelui putem să ajungem la adevărul nostru de
SĂ AFLI CINE EŞTI CU ADEVĂRAT ! de ZOLTAN TERNER în ediţia nr. 2243 din 20 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/368358_a_369687]
-
către puterile Axei. Iată că interculturalitatea, poate mai ales în dimensiunea sa politică, nu are întotodeauna și în mod obligatoriu doar efecte faste. Celălalt motiv este încă și mai profund, pentru că se referă la starea populației. Trecînd dincolo de tendința de idealizare a situației României de înaintea războiului, nu putem să nu observăm că peste trei sferturi din populația țării era rurală, deci foarte puțin deschisă „modernismelor” de orice fel (13), iar circa 80% era analfabetă. Și asta, în ciuda reformelor haretiene și
DESPRE MODERINITATEA ŞI MODERNIZAREA ROMÂNIEI... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 231 din 19 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/364701_a_366030]
-
orbi, Începutul Lumii), tactil, vizual, cinetic. Acesta este ― sintetic, sincretic și sinestezic ― Oul, Oul Cosmic, pe care Niram îl va introduce direct sau aluziv în picturile sale. Formă a Începuturilor, geometrie a micro și macrocosmosului. Nici materializare a ideii, nici idealizare a materiei ― ci o „dezghiocare” a formei gnoseo-energetico-materiale a Lumii. Acesta îi e sensul. L-am putea interpreta, așa cum o fac exegeții, prin mitul egiptean al lui Cneph (demiurg și disc solar) sau Ptah (cel care se naște din oul
LECŢIA LUI BRÂNCUŞI de DAN CARAGEA în ediţia nr. 866 din 15 mai 2013 [Corola-blog/BlogPost/350408_a_351737]
-
sumar într-o etică a entuziasmului. Dar eu nu pot dovedi nimic din toate astea. Realitățile cotidiene ale acelor ani au fost i-realizate de clișeele retoricii oficiale. Limbajul din presa vremii nu îl mai percepem decât ca pe o idealizare grotescă, iar alte limbaje, cel literar, de exemplu, sunt și ele afectate de relația cu puterea, fie ele chiar și parodice. Societatea românească din intervalul 1948-1989 e reprezentată integral ca o distopie și devalorizată până la condiția unei „mase” amorfe. Nu
REVISTA ECHINOX- ÎNTRE LIBERTATEA CREAŢIEI ŞI PRESIUNEA IDEOLOGICĂ COMUNISTĂ, STUDIU DE DR.IONUŢ ŢENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 438 din 13 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/348371_a_349700]
-
căror clivaj se va accentua însă cu trecerea timpului. De la imagini, mai ales ale femeii, elaborate în minte, de cele mai multe ori pe baza experienței cotidiene, artistul își va „ademeni” soția, slujnica, femeile umile care îl inspiră spre un efort de idealizare și plăsmuire fantasmatică a frumuseții trupului gol. La început, nudul este cumpărat de oamenii bogați, de nobili, deși adesea artistul amestecă în „surplusul”erotic al tablourilor atât elemente aristocratice cât și plebee, cu o intenție mereu ambiguă. Astfel, ne întrebăm
ARTISTUL ŞI MODELUL de DAN CARAGEA în ediţia nr. 954 din 11 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/364952_a_366281]
-
trebuie crezut că aici s-ar despărți de condiția operei de artă care, după ce a fost terminată, este perfectă și de neatins, pentru că, așa cum am arătat, omul contemporan nu lucrează la o operă unică care să corespundă în chip absolut idealizării sale, ca Pygmalion, ci la o serie nesfârșită de opere analoge, fiindcă nu atingerea singularei perfecțiuni este scopul, ci varietatea infinită sub care estetica corpului trebuie să fie admirată. Această proliferare a ipostazelor frumuseții aplicate unei singure ființe, această multiplicare
REPREZENTARE ŞI REPREZENTAŢIE de DAN CARAGEA în ediţia nr. 946 din 03 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/366495_a_367824]
-
devine rațională. La Bacovia, fericirea cu pretenția ei imanentă de intensificare și perpetuare nu aspiră să se debaraseze de însingurare și de reificarea relațiilor umane. Tocmai însingurarea, reificarea și accidentul constituie dimensiunea fericirii poetului. Hedonismul bacovian menține revendicarea fericirii prin idealizarea nefericirii: "Departe, în cetate, viața tropota.../ O, simțurile-mi toate se enervau fantastic,/ Dar în lugubrul sălii pufneau în râs sarcastic/ Și Poe, și Baudelaire, și Rollinat"("Finis"). Implicațiile estetice ale râsului sarcastic amintesc de Baudelaire, el fiind expresia unui
ELEMENTE ALE HEDONISMULUI ÎN POEZIA LUI BACOVIA de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 263 din 20 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356270_a_357599]
-
biserici sau moschei sau pagode, important e să aibă mediatecă parohială, toalete funcționale și minimum un calculator legat la internet. Este bun român azi, membru al comunității planetare a Neamului Românesc, din RO și Diasporă (DRO), cine se preocupă de Idealizarea Misiei Culturale în lume (WO) ca emanație a Marii Recuperări, recunoaște pe Eminescu drept Poet Național, sumă lirică de voievozi, are nostalgia României Regale Întregite, cu Monarhie cu tot, și ascultă de Crăciun colindele Madrigalului, iar pe plan spiritual militează
POSTROMÂNISMUL (4) – CE ÎNSEAMNĂ SĂ FII ROMÂN? de CAMELIAN PROPINAŢIU în ediţia nr. 609 din 31 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/355331_a_356660]
-
devine rațională. La Bacovia, fericirea cu pretenția ei imanentă de intensificare și perpetuare nu aspiră să se debaraseze de însingurare și de reificarea relațiilor umane. Tocmai însingurarea, reificarea și accidentul constituie dimensiunea fericirii poetului. Hedonismul bacovian menține revendicarea fericirii prin idealizarea nefericirii: "Departe, în cetate, viața tropota.../ O, simțurile-mi toate se enervau fantastic,/ Dar în lugubrul sălii pufneau în râs sarcastic/ Și Poe, și Baudelaire, și Rollinat" ("Finis"). Implicațiile estetice ale râsului sarcastic amintesc de Baudelaire, el fiind expresia unui
ELEMENTE ALE HEDONISMULUI ÎN POEZIA LUI BACOVIA de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 331 din 27 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355196_a_356525]
-
a venit sau mai bine zis a naufragiat 2015 -, e una tipică germana. Căutarea soluțiilor în afară realității, romantismul cancelarului federal Angela Merkel nu numai că nu este agreat de partenerii din UE, dar nu e nici măcar înțeles. La fel idealizarea refugiatului de peste mări și țări pe care inchiziția creștină nu l-a chestionat, civilizația industrială nu l-a dezumanizat, care-și caută numai cu ce are pe el un viitor mai bun etc. Reînvie nobilul sălbatic din literatura idealistă, iată
CRIZA DOAMNEI MERKEL de VIOREL ROMAN în ediţia nr. 1849 din 23 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/370532_a_371861]
-
puterea din / Nerostite cuvinte. („Cobor în mine”) Cristina Emanuela Dascălu demonstrează o rară capacitate de a-și conduce cu mână sigură mesajul, aparentele aglomerări de vocabule dând coerență puternicelor semne poetice, pietre de hotar pe un câmp al ideilor și idealizării, ca în această „Ars poetica”: Port în mine adorabila fiară: / Colții năuntru, doar ochii-n afară, / Încercănate idei străpung / Învelișul de solzi al mirosului scund. / Se bucură namila din labirint / Cioburi de vise când se cuprind. / Colții rupând carnea minciunii
NĂSCUTĂ ÎN ANOTIMPUL POEZIEI de POMPILIU COMSA în ediţia nr. 1315 din 07 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/353895_a_355224]