103 matches
-
însoțite de tulburări în sfera afectivă, a senzorialității, conștiinței și imaginarului (Sims, A. 1995)66. 4.1.4.1. Tulburările de formă ale gândirii Tulburările de formă ale gândirii sunt: 1) Excitația intelectuală (tahipsihie sau ideoree) caracterizată prin accelerarea asociațiilor ideative. Se poate vorbi de o hiperproductivitate ideativă, asociațiile se fac repede, dar sunt superficiale ("fuga de idei"). Apare în episodul maniacal, unde este reprezentativă. Apare și în intoxicațiile cu alcool. 2) Inhibiția intelectuală este opusul excitației și este caracterizată prin
by Camelia Dindelegan [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]
-
senzorialității, conștiinței și imaginarului (Sims, A. 1995)66. 4.1.4.1. Tulburările de formă ale gândirii Tulburările de formă ale gândirii sunt: 1) Excitația intelectuală (tahipsihie sau ideoree) caracterizată prin accelerarea asociațiilor ideative. Se poate vorbi de o hiperproductivitate ideativă, asociațiile se fac repede, dar sunt superficiale ("fuga de idei"). Apare în episodul maniacal, unde este reprezentativă. Apare și în intoxicațiile cu alcool. 2) Inhibiția intelectuală este opusul excitației și este caracterizată prin lentoarea asociativă a ideilor, demersul bolnavului pare
by Camelia Dindelegan [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]
-
gândirii fără o cauză aparentă. Aceasta dă dovadă de o slăbire a capacității de asociație a ideilor și este specifică în tulburările de gândire la schizofrenie. 4) Incoerența ideo-verbală asistăm la o întrerupere a legăturilor logice sau asociative a fluxului ideativ. Gândirea se manifestă incongruent și o găsim în unele forme de demențe sau schizofrenie. 5) Mentismul este o luminație intelectuală forțată, ideile se succed în mintea bolnavului fără a putea fi controlate. 6) Stereotipiileconstau în repetarea la intervale scurte a
by Camelia Dindelegan [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]
-
unele forme de demențe sau schizofrenie. 5) Mentismul este o luminație intelectuală forțată, ideile se succed în mintea bolnavului fără a putea fi controlate. 6) Stereotipiileconstau în repetarea la intervale scurte a unor expresii care perturbă fluiditatea normală a cursului ideativ. Apar destul de frecvent în tulburările obsesiv-fobice, în schizofrenie, epilepsie, stări depresive și demențe. 4.1.4.2. Tulburările de fond ale gândirii 1) Ideea prevalentă este ideea ce domină la un moment dat și pentru o durată de timp psihicul
by Camelia Dindelegan [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]
-
poate eticheta drept fobie. 3) Ideea delirantă: este o idee falsă trăită însă de bolnav cu convingerea că este adevărată, reală. De obicei ideile delirante sunt variate, mai mult sau mai puțin corelate între ele, formând un delir. Această construcție ideativă, care este un delir, constituie o modalitate de gândire patologică ce perturbă relațiile individului cu lumea reală. Aderența față de delir este totală. Temele delirante sunt numeroase, apariția lor poate fi lentă sau bruscă. Când apariția este bruscă, ele sunt percepute
by Camelia Dindelegan [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]
-
hiperbulia, hipobulia și abulia; 2. Tulburări calitative reprezentată de parabulie. 4.1.9.1. Tulburări cantitative ale voinței Hiperbulia se caracterizează prin exagerarea activității. Bolnavul acționează și reacționează rapid, precipitat, sărind adesea etapele elaborate în planul acțiunii preconizate. Această fluiditate ideativă, asociată cu tendința de a trece la act, perturbă derularea cursivă. Forma cea mai ușoară este polipragmazia, constituită prin faptul că bolnavul începe mai multe activități pe care nu le poate finaliza. Forma cea mai gravă a hiperbuliei este agitația
by Camelia Dindelegan [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]
-
cei cu tulburări bipolare nu vor lua litium sau vor lua cu întreruperi, în ciuda celor prescrise de terapeutul lor. În plus, ca efect secundar, mulți pacienți se plâng de faptul că pierd simptomele pozitive ale maniei, starea de exaltare, fluxul ideativ accelerat și stima de sine crescută toate făcute să dispară de către litiu. Mai ales în timpul perioadelor de calm, simt că pot face față bolii fără litiu și că pot detecta momentul când urmează să se producă un nou episod iar
by Camelia Dindelegan [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]
-
Se consideră că în depresie conținutul gândirii este: ceva de valoare a fost pierdut. Pierderea poate să se refere la obiecte tangibile sau intangibile, nesatisfacerea unor expectanțe și dezamăgiri, de asemenea, încorporează tematica unei pierderi și declanșează supărarea. Deci, conținutul ideativ al persoanelor depresive se axează pe o pierdere semnificativă. Individul percepe că a pierdut ceva considerat de el esențial pentru fericirea sau bunăstarea sa; el anticipă rezultate negative de la orice încercare importantă de a face ceva; și se percepe pe
by Camelia Dindelegan [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]
-
relatări, când grandilocvente, când naive, când hermetice, când pur narative: adevăratul Opus Magnum, marea operă de alchimie constă, aici, în rostirea poetică însăși. Actul de a poematiza și parcurgerea poemului n-au nevoie de nici o concluzie teoretică, de nici un „extract” ideativ al poeziei, spunerea poetică nu are altă spusă decât pe sine însăși, în deplina integritate a structurii sale material-verbale. Dacă-l numesc pe Mihai Ursachi - poet dotat cu o imaginație capabilă, într-adevăr, să dubleze realul - „preot al lui Hermes
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290386_a_291715]
-
pe de o parte, despre împlinirea în profesie, dobândirea unui partener stabil și a rolului de părinte etc., iar, pe de altă parte, despre modelarea unei identități de sine mai profunde și mai rafinate. Dacă abordăm vârsta tinereții în arealul ideativ a lui Erikson (1965), vom preciza că ea reprezintă a șasea etapă a vieții. Resortul propulsator care îi asigură tânărului evoluția ulterioară constă în găsirea unui partener de viață pe măsură. În caz contrar, însăși capacitatea de relaționare cu semenii
[Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
mereu relația și de a nu depune armele în fața inexorabilelor platitudini și uzuri. Debutul parentalității este un alt eveniment crucial, ce definește, adeseori, vârsta tinereții, generând multiple consecințe atât asupra cuplului, cât și a fiecărui partener. Ne plasăm în descendența ideativă propusă de Mucchielli (1974), care vorbește despre existența unui număr de patru faze în evoluția cuplului marital: cea a „lunii de miere” (de la câteva săptămâni la aproximativ un an); a existenței conjugal angajate (care vizează o perioadă cuprinsă între cinci
[Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
pe de o parte, despre împlinirea în profesie, dobândirea unui partener stabil și a rolului de părinte etc., iar, pe de altă parte, despre modelarea unei identități de sine mai profunde și mai rafinate. Dacă abordăm vârsta tinereții în arealul ideativ a lui Erikson (1965), vom preciza că ea reprezintă a șasea etapă a vieții. Resortul propulsator care îi asigură tânărului evoluția ulterioară constă în găsirea unui partener de viață pe măsură. În caz contrar, însăși capacitatea de relaționare cu semenii
[Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
mereu relația și de a nu depune armele în fața inexorabilelor platitudini și uzuri. Debutul parentalității este un alt eveniment crucial, ce definește, adeseori, vârsta tinereții, generând multiple consecințe atât asupra cuplului, cât și a fiecărui partener. Ne plasăm în descendența ideativă propusă de Mucchielli (1974), care vorbește despre existența unui număr de patru faze în evoluția cuplului marital: cea a „lunii de miere” (de la câteva săptămâni la aproximativ un an); a existenței conjugal angajate (care vizează o perioadă cuprinsă între cinci
[Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
deveni o sursă de valorizare și satisfacție, dar și un prilej de igienizare psihică. în plus, am adăuga noi, profesia ca și toate celelalte activități cotidiene reprezintă și cele mai accesibile și mai ieftine forme de psihoterapie. în același context ideativ, nu trebuie să ne surprindă de ce copii-victime ale abandonului, maltratații etc. văd în școală o oază de lumină, unde se duc cu plăcere, întrucât sunt anturați de persoane binevoitoare, securizante și unde se pot afirma, valorificându-și resursele, și chiar
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
dar și energia care generează totul) și despre care marii mistici de pretutindeni vorbesc din cele mai vechi timpuri). în lexicul modern, el a primit denumirea de „câmp al punctului 0”sau „câmp A”. Invocarea acestui concept, în această descendență ideativă, nu s-a făcut gratuit, întrucât existența câmpului A explica de ce mintea unui om poate relaționa cu mintea și corpul altuia sau, altfel spus, cum rugăciunea unei persoane, sau al unui grup, destinată altei persoane, poate produce efecte măsurabile asupra
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
orchestrează dinamica emoțională și constituie liantul dintre corp, afectivitate și gândire. C. Pert (1999) a identificat prezența unor receptori neuropeptidici, chiar și la fetus, ca urmare, fluxul neuropeptidic matern ajunge la copilul nenăscut, generând trăiri similare. Evoluând în aceeași descendență ideativă, D. Goleman (2001), în consens cu opinia unei alte autorități din domeniul neuroștiințelor (este vorba de specialistul american J. LeDoux), a reiterat rolul de santinelă în fața pericolelor, pe care îl îndeplinește nucleul amigdalian. Acesta se comportă ca un „serviciu de
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
participant o deplină decenzurare, care îi dă posibilitatea de a emite legat de problema în cauză orice idee; 2. cantitatea crește calitatea, principiu de inspirație asociaționistă, conform căruia, pentru a ajunge la idei viabile și inedite, este necesară o productivitate ideativă cât mai mare, deoarece orice flux mental demarează, de regulă, sub o amprentă rutinieră, prozaică. Regulile pentru perioada de emisie a ideilor: 1. suspendarea oricărui gen de criticism; 2. manifestarea impetuoasă a imaginației; 3. stimularea unui debit ideativ cât mai
PERSONALIATATEA CREATOARE by ELENA ISACHI () [Corola-publishinghouse/Science/1304_a_1892]
-
o productivitate ideativă cât mai mare, deoarece orice flux mental demarează, de regulă, sub o amprentă rutinieră, prozaică. Regulile pentru perioada de emisie a ideilor: 1. suspendarea oricărui gen de criticism; 2. manifestarea impetuoasă a imaginației; 3. stimularea unui debit ideativ cât mai mare; 4. preluarea ideilor emise de alții și fructificarea lor prin ajustări succesive, ca într-o reacție în lanț. Grupul brainstorming cuprinde între 2-12 participanți, un conducător sau asociat, un secretar, 5 membri permanenți și 5 membri noi
PERSONALIATATEA CREATOARE by ELENA ISACHI () [Corola-publishinghouse/Science/1304_a_1892]
-
de tip critic, acest echilibru fiind favorabil ideilor realiste și originale. 9. Tipul cumulativ-hipercritic are o funcție critică excesivă, și astfel, chiar dacă apar multe idei originale prin filtrul critic sunt înlăturate de la început și nu mai sunt materializate. 10. Tipul ideativ este persoana nimerită pentru activitățile de concepție, pentru elaborarea ideilor originale, a soluțiilor ingenioase și mai puțin pentru activitățile de proiecție și construcție. 11. Tipul ideativ imagistic, la care ideația și capacitatea de vizualizare a ideilor se află în echilibru
PERSONALIATATEA CREATOARE by ELENA ISACHI () [Corola-publishinghouse/Science/1304_a_1892]
-
prin filtrul critic sunt înlăturate de la început și nu mai sunt materializate. 10. Tipul ideativ este persoana nimerită pentru activitățile de concepție, pentru elaborarea ideilor originale, a soluțiilor ingenioase și mai puțin pentru activitățile de proiecție și construcție. 11. Tipul ideativ imagistic, la care ideația și capacitatea de vizualizare a ideilor se află în echilibru. Aceste persoane au atât capacitatea de a elabora idei noi și originale, cât și de a le transforma în proiecte, de a le da contur. 12
PERSONALIATATEA CREATOARE by ELENA ISACHI () [Corola-publishinghouse/Science/1304_a_1892]
-
și originale, cât și de a le transforma în proiecte, de a le da contur. 12. Tipul imagistic are o predominanță a structurii imagistice, iar structura de elaborare a ideilor originale este mai puțin conturată. Acest tip poate completa tipul ideativ și este ideal pentru activitățile de proiectare. 13. Tipul ideativ imagistic-obiectual este tipul în care regăsim inginerii caracterizați de existența unui echilibru între structura ideativă, imagistică și obiectuală. Aceste caracteristici le permit să elaboreze idei noi și originale, pe care
PERSONALIATATEA CREATOARE by ELENA ISACHI () [Corola-publishinghouse/Science/1304_a_1892]
-
de a le da contur. 12. Tipul imagistic are o predominanță a structurii imagistice, iar structura de elaborare a ideilor originale este mai puțin conturată. Acest tip poate completa tipul ideativ și este ideal pentru activitățile de proiectare. 13. Tipul ideativ imagistic-obiectual este tipul în care regăsim inginerii caracterizați de existența unui echilibru între structura ideativă, imagistică și obiectuală. Aceste caracteristici le permit să elaboreze idei noi și originale, pe care le desfășoară în proiect și le transpun ulterior în obiecte
PERSONALIATATEA CREATOARE by ELENA ISACHI () [Corola-publishinghouse/Science/1304_a_1892]
-
structura de elaborare a ideilor originale este mai puțin conturată. Acest tip poate completa tipul ideativ și este ideal pentru activitățile de proiectare. 13. Tipul ideativ imagistic-obiectual este tipul în care regăsim inginerii caracterizați de existența unui echilibru între structura ideativă, imagistică și obiectuală. Aceste caracteristici le permit să elaboreze idei noi și originale, pe care le desfășoară în proiect și le transpun ulterior în obiecte materiale, funcționale. 7. Testele de creativitate Testarea creativității este recunoscută ca o componentă importantă educațională
PERSONALIATATEA CREATOARE by ELENA ISACHI () [Corola-publishinghouse/Science/1304_a_1892]
-
aptitudine metaforică, disponibilitate, coordonare kinestezică, gustul pentru risc, maturitate afectivă, aptitudinea de a generaliza, aptitudinea de a se angaja indiferent de poziția socială; Thurstone, care se referă în cadrul modelului factorial al intelectului la facilitate în formarea și înlănțuirea ideilor, (fluență ideativă), raționament inductiv, aptitudine receptivă față de ideile noi. J. Mac Keen Cattell subliniază importanța factorilor de familie și sociali în comportamentul creativ. În general, testele de gândire divergentă, ca estimare a potențialului de gândire creativă, au constituit mijloace de depistare a
PERSONALIATATEA CREATOARE by ELENA ISACHI () [Corola-publishinghouse/Science/1304_a_1892]
-
semantice: utilizări posibile, dar altele decât cele obisnuite, pentru un obiect banal, aptitudine definită ca flexibilitate semantică spontană; Teste de consecințe - aptitudinea de a produce unități și transformări semantice prin imaginarea consecințelor posibile a unui eveniment neobișnuit; se cotează fluiditatea ideativă, iar răspunsurile originale pot fi cotate pentru factorul 0; Teste de embleme: liste de meserii ce pot fi simbolizate de o emblemă dată (implicațiile semantice); Teste de producere de figuri: obiecte formate din figuri geometrice date, de exemplu o lampă
PERSONALIATATEA CREATOARE by ELENA ISACHI () [Corola-publishinghouse/Science/1304_a_1892]