3,043 matches
-
daci, cu perioada de tranziție de dacoromâni, corespunde mai bine perioadei de atacuri mortale la identitatea națională astfel ca se poate face deosebirea dintre dacoromâni și romo-români (adică țigani din România), solicităm parlamentelor și guvernelor, academiilor naționale și organizațiilor culturale identitare ale românilor de pretudindeni: 1. Stabilirea prin lege, în mod simultan, de către parlamentele României și Moldovei a unei ZILE A IDENTITĂȚII ȘI UNITAȚII NAȚIONALE, a doua zi, după 30 august -ZIUA LIMBII ROMÂNE - la 1 SEPTEMBRIE în fiecare an calendaristic
CONSACRAREA PRIN LEGE A ZILEI IDENTITĂŢII ŞI UNITĂŢII NAŢIONALE A ROMÂNILOR DE PRETUTINDENI LA 1 SEPTEMBRIE de FUNDAŢIA ACADEMICĂ DACOROMÂNĂ în ediţia nr. 1342 din 03 septembrie 2014 by http://confluente.ro/fundatia_academica_dacoromana_1409730833.html [Corola-blog/BlogPost/352188_a_353517]
-
mijloacele, dezmembrării ei. În fond regionalizarea este o finalizare perfidă, așa-zis democratică a scopurilor oculte ale unor interese manifestate din vremea evenimentelor din decembrie 1989 pe care națiunea le-a respins definitiv. 4. Adoptarea în perspectivă temporală, prin referendum identitar a denumirii țării de DACIA sau DACOROMÂNIA (pentru o perioadă de tranziție ca să ne poată găsi pe hartă prietenii care știu mai puțină istorie și geografie), astfel încît reîntregirea Daciei să fie firească. 5. Scoaterea din acte oficiale a prescurtării
CONSACRAREA PRIN LEGE A ZILEI IDENTITĂŢII ŞI UNITĂŢII NAŢIONALE A ROMÂNILOR DE PRETUTINDENI LA 1 SEPTEMBRIE de FUNDAŢIA ACADEMICĂ DACOROMÂNĂ în ediţia nr. 1342 din 03 septembrie 2014 by http://confluente.ro/fundatia_academica_dacoromana_1409730833.html [Corola-blog/BlogPost/352188_a_353517]
-
industrie a încondeierii ouălor, care constituie mândria Paștelui bucovinean. Ele sunt vândute și peste hotare (mai ales cele din Bucovina), fiind deosebit de apreciate și de străini. Însă tradiția general ținută de români este înroșirea ouălor, care este o adevărată marca identitara și o îndeletnicire specială a fiecărei gospodine pentru Joia Mare. Dr. Iuliana Băncescu Creștinortodox.ro
Uniunea Ziariştilor Profesionişti by http://uzp.org.ro/obiceiuri-din-joia-mare/ [Corola-blog/BlogPost/92409_a_93701]
-
negativ-morale” (Edgar Papu) ivite în vidul campestru și de conștiință precizat. Așa vede lucrurile Estrada. Pentru el, tarele imprimate genetic de-a lungul vremii fiului pampei nu pot fi anulate niciodată de stropul civilizator pe care îl naște cu titlu identitar metropola. Descoperim, iată, aici nu numai chipul lucidității ieșite din comun a autorului „Radiografiei”, ci și doza uriașă de tristețe a sa în raport cu sufletul năvalnic al Argentinei, în creuzetul căruia materia și antimateria se topesc, deopotrivă, cu un firesc mai
DE LA ALVEOLA UMANĂ A LUI ESTRADA, LA SEMIOTICA IMPERIALISTĂ A NEIUBIRII de MAGDALENA ALBU în ediţia nr. 1687 din 14 august 2015 by http://confluente.ro/magdalena_albu_1439559728.html [Corola-blog/BlogPost/373240_a_374569]
-
caracter de materialitate tangibilă, pe lângă toate celelalte axe secundare legate de sfera publicitară, de cea a elementelor audio-video, iconice ori de alte naturi integrate într-o astfel de modalitate comunicațională de tip recent. Conținutul expresiei scrise, de pildă, ca marcă identitară a câmpului semiotic specific subiecților umani, devine, iată, un puternic generator de informație culturală, de la care se poate pleca oricând în alcătuirea unei diagnoze precise, însă nu la nivel general comunitar, ci doar la nivel de individualitate concretă. A amesteca
DE LA ALVEOLA UMANĂ A LUI ESTRADA, LA SEMIOTICA IMPERIALISTĂ A NEIUBIRII de MAGDALENA ALBU în ediţia nr. 1687 din 14 august 2015 by http://confluente.ro/magdalena_albu_1439559728.html [Corola-blog/BlogPost/373240_a_374569]
-
nu recunosc asta nici în „ruptul capului") și sunt conduse de cei mai abili și veroși manipulatori ai cluburilor de interese, care nu mai păstrează acum în stindarde decât carcasa partinică. Sub coordonarea ticăloasă a acestor „șefi de manevre”, statul identitar suveran începe să se atomizeze, iar ei devin (din perspectiva Democrației asediate pe toate planurile) veritabili neo-fanarioți, cărora le mai trebuie doar câțiva pași pentru a se transforma în ucigași de state sociale și gropari ai propriilor neamuri! Iar aceste
PLOŞNIŢA PUTERII LA ROMÂNI de ALEXANDRU OBLU în ediţia nr. 574 din 27 iulie 2012 by http://confluente.ro/Alexandru_oblu_plosnita_puterii_la_alexandru_oblu_1343396146.html [Corola-blog/BlogPost/351389_a_352718]
-
instituțiilor responsabile, de orice natură, angajarea lucidă și intransigentă, capabilă să respingă insinuările periculoase ale curentelor decadente, excentrice și imorale. Întregii Societăți Românești, ca sursă unică a Puterii Civile, adresez chemarea simbol pentru angajarea directă și activă în REZISTENȚA CIVICĂ IDENTITARĂ PRIN CULTURĂ SUPERIOARĂ ȘI ÎNALTĂ SPIRITUALITATE. De ani buni încoace, românul băștinaș, oricât de puțin ar avea, nu se plânge de foame. El plânge mocnit și surd de RUȘINE! Este momentul să învățam a spune „NU”(!!) la tot ceea ce nu
APEL-MANIFEST CU PRIVIRE LA STAREA MORALEI PUBLICE ÎN SOCIETATEA ROMÂNEASCĂ de MIRCEA CHELARU în ediţia nr. 1327 din 19 august 2014 by http://confluente.ro/mircea_chelaru_1408414628.html [Corola-blog/BlogPost/352265_a_353594]
-
facilul interpretativ lipsit de orice fel de scrupule, artista a creat cu o accentuată responsabilitate și conștiență rolurile, articulând de la prima și până la ultima notă a știmei încredințate cele mai fine nuanțe și cele mai adecvate accente în vederea susținerii temeliei identitare a personajului respectiv. În această cheie amplă de tip constructiv, DARCLÉE reușea să contureze întotdeauna nu numai profilul complex al chipului teatral jucat cu o siguranță și un dramatism unice la acel moment al istoriei muzicii de operă, dar și
ELOGIUL DEMNITĂŢII de MAGDALENA ALBU în ediţia nr. 1534 din 14 martie 2015 by http://confluente.ro/magdalena_albu_1426320368.html [Corola-blog/BlogPost/377758_a_379087]
-
M emorie, cultură, semnificații politice și identitare în presa literară a exilului românesc 1. Presa literară a exilului românesc expresie a luptei pentru memorie și identitate Apariția revistelor literare ale exilului românesc nu s-a produs dintr-o necesitate de autoafirmare a unor scriitori dornici de glorie
Uniunea Ziariştilor Profesionişti by http://uzp.org.ro/presa-literara-a-exilului/ [Corola-blog/BlogPost/94317_a_95609]
-
2006: 21). Creionată lapidar, aceasta era situația în care toți cei care-și mai păstraseră un dram de luciditate erau conștienți că asistă la o catastrofală distrugere a întregii țări, a tradițiilor, culturii și - în ultimă instanță - chiar a coordonatelor identitare ale neamului românesc. Era absolut firesc, pentru intelectualitatea ajunsă în exil și pentru toți românii (puțini) care își aflaseră un refugiu din calea bolșevismului, să urmărească cu o vie îngrijorare și să reacționeze, protestând prin toate mijloacele pe care le
Uniunea Ziariştilor Profesionişti by http://uzp.org.ro/presa-literara-a-exilului/ [Corola-blog/BlogPost/94317_a_95609]
-
XVI-lea și al XVII-lea; Sălăgeanu despre Problemele fotosintezei în cercetările sovietice; Barbu Lăzăreanu, rectorul Universității Muncitorești, despre Influența folklorului slav, a celui rus cu deosebire, asupra basmului românesc etc. 1.2.Aculturația totalitară: război împotriva memoriei și dimensiunii identitare Fenomen singular, care nu poate fi înțeles decât ca efect determinat de o sublimă comuniune ivită pe terenul tenacității în afirmarea, susținerea și apărarea valorilor spiritualității românești, revistele literare ale exilului s-au conturat și din perspectiva proiectului unei anumite
Uniunea Ziariştilor Profesionişti by http://uzp.org.ro/presa-literara-a-exilului/ [Corola-blog/BlogPost/94317_a_95609]
-
un demers deliberat de distrugere sistematică a imaginii omului despre sine și despre ceilalți. Se miza astfel, cu evidentă premeditare, pe o cât mai profundă (și definitivă!) amuțire a gândului, a interiorității și deci, implicit, pe totala dizolvare a fizionomiei identitare, atât a fiecărei persoane în parte, cât și (prin extindere generalizată) a fizionomiei identitare a unei întregi națiuni. 1.3. Cultura ca formă de luptă politică Iată, prin urmare, de ce în presa literară a exilului românesc se remarcă - trăsătură esențială
Uniunea Ziariştilor Profesionişti by http://uzp.org.ro/presa-literara-a-exilului/ [Corola-blog/BlogPost/94317_a_95609]
-
Se miza astfel, cu evidentă premeditare, pe o cât mai profundă (și definitivă!) amuțire a gândului, a interiorității și deci, implicit, pe totala dizolvare a fizionomiei identitare, atât a fiecărei persoane în parte, cât și (prin extindere generalizată) a fizionomiei identitare a unei întregi națiuni. 1.3. Cultura ca formă de luptă politică Iată, prin urmare, de ce în presa literară a exilului românesc se remarcă - trăsătură esențială - o deosebit de pregnantă dimensiune combativă. Ea devine astfel un mod permanent de asumare și
Uniunea Ziariştilor Profesionişti by http://uzp.org.ro/presa-literara-a-exilului/ [Corola-blog/BlogPost/94317_a_95609]
-
a demonstra că presa literară a exilului românesc a avut în permanență un caracter combativ. Axată fiind, în cea mai mare parte, pe un demers consecvent, ea încerca să determine o prezervare a spiritualității și memoriei colective ca principale dimensiuni identitare. Această încercare, în paralel, se identifica și cu un efort de asigurare a continuității cu realizările mai importante din punct de vedere cultural din perioada interbelică, adică cu tot ceea ce procesul de aculturație totalitară dorea în mod deliberat și consecvent
Uniunea Ziariştilor Profesionişti by http://uzp.org.ro/presa-literara-a-exilului/ [Corola-blog/BlogPost/94317_a_95609]
-
fie modele, dacă artistul le asigură că nu va expune chipul, ci doar trunchiul sau fesele, respectând dorința de a nu fi recunoscute? Dacă analizăm mai profund acest contract, înțelegem că părțile se pot aliena, bucată cu bucată, fără ca integralitatea identitară să fie pusă în cauză, sau, altminteri, că putem avea un spectacol doar de picioare sau sâni, fără ca trăirea estetico-erotică să fie diminuată. Unele fetițe, chinuite de o dramă familială de genul conflictului între părinți, au mania să dezmembreze păpușile
ÎNTREGUL ŞI PARTEA de DAN CARAGEA în ediţia nr. 968 din 25 august 2013 by http://confluente.ro/Dan_caragea_intregul_si_pa_dan_caragea_1377385831.html [Corola-blog/BlogPost/346868_a_348197]
-
câteva situații-limită. Scriitura, ca formulare, are astfel variabilitate și deci noutate; arată în plus coerență și unitate. Conținutul bazal al cărți îl alcătuiește relatarea unui pelerinaj în Țara sfântă. Pe această axă narativă se grefează ori se insertează episoade personale, identitare, etnice, intervenții lămuritoare, puneri în temă în ce privește geografia Țării sfinte. Ca planuri epice se delimitează: mișcările emoționale în legătură cu pelerinajul (descrierea călătoriei propriu-zise, lămurirea semnificației creștine a locurilor vizitate, meditația despre destinul lui Iisus Hristos), rugăciunile și radiografierea elementelor de viață
CONSTANTIN PĂDUREANU: Regăsirea de sine, de Ștefan Vlăduțescu by http://revistaderecenzii.ro/constantin-padureanu-regasirea-de-sine-de-stefan-vladutescu-c/ [Corola-blog/BlogPost/339561_a_340890]
-
în fapt, deschis de conștientizarea faptului prealabil că în două rânduri (1 iunie 2001 și 18 mai 2002) intervenția divinității a adus salvarea de la moarte. Spiritul, ca totalitate, se inserează într-un dinamism mnemonic și astfel are loc o modificare identitară. Trecutul bisericesc se regăsește ca urmă activată a demersului aflat în curs. Potențialmente, eul povestitor, se regăsește ca evoluând din faza bisericească în faza smereniei. Vocea amintirii se amplifică în mod cucernic în vocea evlavioasă a prezentului. În fond, ființa
CONSTANTIN PĂDUREANU: Regăsirea de sine, de Ștefan Vlăduțescu by http://revistaderecenzii.ro/constantin-padureanu-regasirea-de-sine-de-stefan-vladutescu-c/ [Corola-blog/BlogPost/339561_a_340890]
-
cer,/ Pe căi regești. Apoi să mă oprească/ La scara din castelul efemer, p.74), ca în estetica fabulativului fantastic. De aici, sau în legătură cu asta, bucolicul decorează poezia Domniței Flori Neaga ca la mai toți clasicii poeziei românești adăugând ecouri identitare prin marele exilat din Pontul Euxin (Ovidiu: Iar mâinile, la masa de scris,/ Destrămau Ponticele/ Și mai ales Tristele, p. 21), prin Tudor Arghezi (Niciodată toamna nu fu mai frumoasă, p.128) sau asumându-și reflexe eminesciene, macedonskiene, bacoviene, stănesciene
DESPRE IMANENŢA ATRIBUTULUI de IULIAN CHIVU în ediţia nr. 2300 din 18 aprilie 2017 by http://confluente.ro/iulian_chivu_1492500771.html [Corola-blog/BlogPost/360927_a_362256]
-
exemplari pentru apărarea dreptului la gândire. Formula sa de personalitate face parte din marea familie de spirite libere ale istoriografiei românești postbelice, în particular, postdecembriste, care au refuzat să se supună ordinului de îngenunchiere a gândirii românești și de automutilare identitară, așa cum cereau insistent cei ce s-au insinuat în fruntea culturii române călărind pe creasta de val stârnită de revoltații care l-au dat jos pe Ceaușescu în decembrie albastru. Ceaușescu trebuia să cadă, fără îndoială, dar nu ca să vină
Gheorghe Buzatu a plecat la întâlnirea cu Mareşalul by http://uzp.org.ro/prof-gheorghe-buzatu-a-plecat-la-intalnirea-cu-maresalul/ [Corola-blog/BlogPost/93905_a_95197]
-
românii ne ducem în Occident sau în altă parte, suntem totuși români plecați dintr-o țară, dintr-o Biserică, dintr-o cultură, dintr-o limbă. Ori, dacă le uităm sau nu vrem să ținem cont de acestea ne vom desfigura identitar. Nu putem fi europeni, occidentali, nu pot fi german decât în măsura în care sunt român pentru că asta e identitatea mea. Și atunci mă adaptez noilor condiții fără să neg nimic din identitatea mea. Pentru că dacă aș face-o m-aș desființa ca
2011... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 220 din 08 august 2011 by http://confluente.ro/Interviu_cu_mitropolitul_serafim_joanta_2011_.html [Corola-blog/BlogPost/372739_a_374068]
-
faptul că românii se adaptează și se integrează în societățile occidentale, dar este esențial să nu-și uite esența. Se vorbește foarte mult despre capacitatea intelectuală deosebită a românilor, însă și despre problema că se pierd foarte repede ca grupuri identitare printr-o adaptare precoce... se integrează foarte repede, dar la fel de repede își renegă identitatea națională și religioasă. Ați simțit această fragilitate spiritual-identitară la românii din Occident? Mitropolitul Serafim Joantă: - Așa este! Doar că în ultimul timp acest fenomen de absorbție
2011... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 220 din 08 august 2011 by http://confluente.ro/Interviu_cu_mitropolitul_serafim_joanta_2011_.html [Corola-blog/BlogPost/372739_a_374068]
-
printr-o adaptare precoce... se integrează foarte repede, dar la fel de repede își renegă identitatea națională și religioasă. Ați simțit această fragilitate spiritual-identitară la românii din Occident? Mitropolitul Serafim Joantă: - Așa este! Doar că în ultimul timp acest fenomen de absorbție identitară, datorită Bisericii, este din ce în ce mai rar întâlnit. Nici o altă instituție românească din Occident nu face atât de mult pentru păstrarea identității românilor. Trebuie precizat că Biserica nu încearcă crearea unor ghetouri etnice. Departe de noi gândul acesta! Dorim să ne integrăm
2011... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 220 din 08 august 2011 by http://confluente.ro/Interviu_cu_mitropolitul_serafim_joanta_2011_.html [Corola-blog/BlogPost/372739_a_374068]
-
ca dimensiune anistorică [ ... ]; mutilarea acestui fel de a fi prin catastrofa comunistă; actul de măsurare al identității prin noi înșine, vizavi de noi și prin prisma altora; identitatea ca națiune și ca neam; identitatea ca Memorie; Memoria credinței ca reînviere identitară. - p. 145), și Lumină de om și de neam românesc ( cuvântare rostită la înmormântarea părintelui Atanasie, la Mânăstirea Petru Vodă, în 4 martie 2008 : În chilia ta vom găsi cărți, vom găsi o cruce, dar nimeni nu va găsi ce
DESPRE NEAM ŞI DEMNITATE ÎN VIZIUNEA LUI DAN PURIC P. I... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 306 din 02 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Despre_neam_si_demnitate_in_viziunea_lui_dan_puric_p_i_.html [Corola-blog/BlogPost/348977_a_350306]
-
conținutul ideilor și prin substanța faptelor, prin limbajul artistic-teatral pe care l-a creat, prin atitudinea curajoasă și demnă și prin arta de a genera și produce fondul, forma și învelișul acestora. Oricine își iubește țara și neamul, valorile sale identitare și perene - și asta în contextul multietnic, pluriconfesional și universal - globalizant în care ne aflăm și trăim - are, citind această carte, prilejul unei întâlniri folositoare și efervescentă, pentru solidarizarea cu ele. Volumul de interviuri și eseuri Despre Omul Frumos (2009
DESPRE NEAM ŞI DEMNITATE ÎN VIZIUNEA LUI DAN PURIC P. I... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 306 din 02 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Despre_neam_si_demnitate_in_viziunea_lui_dan_puric_p_i_.html [Corola-blog/BlogPost/348977_a_350306]
-
august 2016 Toate Articolele Autorului Virgil Ciucă Execuția (Poezii) Editura „Semne” Bucuresti, 2014 Poezia domnului Virgil Ciucă este un clar discurs politic, un act revendicativ de o violență nemaiîntălnită în literatura noastră și desigur, și un document psihologic, o fișă identitară pentru un răzvratit, patriot exacerbat și răzbunător până la paroxism, un haiduc în lupta cu sistemul, înțelegând prin sistem ordinea planetară nedreaptă, coercitivă, atât la Bucuresti, cât și la New York. De altfel, domnul Ciucă este, deopotrivă, cetățean român și cetățean american
VIRGIL CIUCĂ, UN ROMÂN AMERICAN ŞI POEZIA CA DISCURS MORAL ŞI REVENDICARE SOCIALĂ de AURELIU GOCI în ediţia nr. 2055 din 16 august 2016 by http://confluente.ro/aureliu_goci_1471351896.html [Corola-blog/BlogPost/366229_a_367558]